Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 75/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
Secția litigii de muncă
și asigurări sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 75
Ședința publică din 23 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Maria Ana Biberea
JUDECĂTOR 2: Florin Dogaru
JUDECĂTOR 3: Ioan
GREFIER:
Pe rol se află soluționarea cererii de revizuirii formulată de revizuienții, și împotriva deciziei nr. 784/4.10.2007 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție B, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA, Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș și Ministerul Finanțelor Publice B, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, instanța, văzând că s-a solicitat judecarea și în lipsa părților la dezbateri, reține cauza spre soluționare.
CU RTEA,
Asupra cererii de revizuire de față.
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr- reclamantele, și au solicitat în temeiul art. 322 alin. 1 pct. 5,7,9, Cod procedură civilă schimbarea în tot a deciziei civile nr. 784 pronunțată la 4 octombrie 2007 de Secția litigii de muncă și asigurări sociale din cadrul Curții de APEL TIMIȘOARA în dosar nr-.
Au susținut în motivarea cererii că în cazul drepturilor bănești pretinse prin acțiunea introductivă, prin prevederile art. 19 alin.3 din Legea nr. 50/1996 și cele ale art. 3 alin.2 din OG nr. 8/2007 a fost instituit un regim juridic diferit pentru angajații aflați în situații similare, fiind astfel nesocotite disp. art. 14 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, disp. art. 6 alin.2 din Codul Muncii, precum și cele ale art. 1 alin.2 lit. I din OG nr. 137/2000.
În consecință, rezultă fără putință de tăgadă existența discriminării directe între reclamanți și grefierii care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de executare penală și de executare civilă.
De altfel, aspectele menționate au fost în mod just reținute de instanța de fond cu atât mai mult cu cât un act normativ nou adoptat nu poate aduce atingeri sau îngrădiri și nici nu poate crea discriminări atunci când sunt în discuție drepturi deja câștigate.
Pentru studiu a fost atașat dosar nr- în care a fost pronunțată decizia supusă revizuirii.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului se constată și reține că prin decizia civilă nr. 784 din 4 octombrie 2007 Secția Litigii de Muncă și Asigurări Sociale din cadrul Curții de APEL TIMIȘOARAa admis recursurile declarate în cauză de pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor - prin T și Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ICCJ B -, a modificat în tot hotărârea pronunțată de tribunal și a respins acțiunea prin care reclamanții au solicitat obligarea pârâților la plata unor drepturi bănești cuvenite pentru perioada mai 2004 - mai 2007 și reprezentând indemnizația lunară de 10% din salariul brut acordată personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor (grefieri) prin disp. art. 19 alin. 3 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești.
S-a reținut că potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului în sensul prevederilor art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului a distinge nu înseamnă a discrimina, iar diferența de tratament devine discriminare numai atunci când autoritățile statale introduc distincții între situații asemănătoare și comparabile, fără ca ele să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă ( hotărârea CEDO în cauza Fredin contra Suediei la 18.02.1991, paragraf 60, în cauza Hoffmann contra Austriei, 23.06.1993, paragraf 31, în cauza Spadea și Scalabrino contra Italiei, la 28.09.1995).
În consecință, este posibil în sistemul public ca în interiorul aceleiași ramuri, al aceluiași domeniu sau la același nivel să apară deosebiri obiectiv și rezonabil justificate, fără a se pune problema discriminării, situația în care revine angajatului sarcina de a proba că activitatea pe care a prestat-o are aceeași valoare în comparație cu cea a persoanelor care beneficiază de drepturile salariale recunoscute.
Reglementată de disp. art. 322-328 proc. civ. revizuirea reprezintă acea cale extraordinară de atac ce are ca obiect cererea adresată, de regulă, instanței care a pronunțat hotărârea atacată cu scopul de aor etracta, în considerarea unei erori involuntare comise la pronunțarea acesteia.
În conformitate cu prev. art. 220 alin. 1 pct.5 proc.cic. revizuirea unei hotărâri se poate solicita atunci când, după pronunțarea acesteia au fost descoperite înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă a fost desființată sau modificată hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere. Rezultă deci că motivul de revizuire reglementat de textul legal menționat anterior vizează două ipoteze, respectiv descoperirea de înscrisuri doveditoare și desființarea ori modificarea hotărârii unei instanțe în temeiul căreia s-a pronunțat hotărârea supusă revizuirii.
În speță reclamanții au invocat, fără a dovedi, existența unor înscrisuri noi care dacă ar fi fost avute în vedere de instanța de recurs ar fi condus la o altă soluție decât cea pronunțată, situație în care se apreciază ca neîntemeiat acest petit al cererii de revizuire.
În privința motivului de revizuire întemeiat pe prev. art. 322 alin.1 pct.9, Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale cauzate de hotărârea supusă revizuirii, ale cărei consecințe grave continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea deciziei civile nr. 784/4.10.2007, motiv pentru care cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea formulată de reclamantele, și pentru revizuirea deciziei civile nr. 784 din 4.10.2007,pronunțată de Secția Litigii de Muncă și Asigurări Sociale din cadrul Curții de APEL TIMIȘOARA în dosar nr-.
Irevocabilă.
, 23 ianuarie 2008, în ședință publică.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
Pt. GREFIER,
în concediu post natal
GREFIER SECȚIE
Red. 21.05.2008
Tehnored. 2 ex./21.05.2008
Primă instanță: și
Președinte:Maria Ana BibereaJudecători:Maria Ana Biberea, Florin Dogaru, Ioan
