Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 766/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 766/
Ședința publică de la 28 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Camelia Juravschi
JUDECĂTOR 2: Ligia Vîlcu
JUDECĂTOR 3: Anca Pîrvulescu
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea recursurilor formulate de pârâții MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin DGFP B și TRIBUNALUL BRAȘOV împotriva sentinței civile nr. 24/F din 3.09.2008, pronunțată de Curtea de Apel Brașov în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa recurenților pârâți Ministerul Finanțelor Publice Prin DGFP B Și Tribunalul Brașov, a intimatelor reclamante și, precum și a intimaților pârâți Curtea de Apel Brașov și Ministerul Justiției.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după acre:
Se constată că prin motivele de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art 242 pct. 2 Cod procedură civilă.
Față de actele și lucrările dosarului, precum și față de motivele invocate în recursuri, instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA
Constată că prin sentința civilă nr. 24/F din 3.09.2008, Curtea de Apel Brașova respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive Tribunalului Brașov și MEF.
A admis acțiunea formulată de reclamanții si în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Brașov, Curtea de Apel Brașov, și Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP și în consecință a obligat pârâții 1, 2 si 3 să plătească in favoarea fiecărui reclamant a sporului de risc si solicitare neuropsihica in procent de 50% din salariul de baza brut lunar pentru perioada 2 februarie 2007 si până la zi, sume actualizate cu indicele de inflație până la data plații efective.
A obligat paratul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare efectuării plăților.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond reținut următoarele:
Potrivit art. 137 alin.1 Cod procedură civilă, s-a pronunțat mai întâi asupra excepțiilor invocate de pârâți prin întâmpinări.
Referitor la excepția lipsei calității procesual pasive invocata de Tribunalul Brașov prin întimpinare, instanța a respins-o, reclamantele având calitatea de personal auxiliar de specialitate la Judecătoria Brașov, instanța aflata in raza de competenta a Tribunalului Brașov.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, invocată de Direcția Generală a Finanțelor Publice B, instanța a constatat că potrivit art. 15 din nr.HG83/2005, instanțele judecătorești sunt instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat.
De asemenea, art. 118 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, stipulează că activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Totodată, potrivit dispozițiilor Legii nr. 500/2002, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, și anume, pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, acesta având, în principal, următoarele atribuții: "elaborează proiectul bugetului de stat, al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare".
Astfel, rolul Ministerului Economiei și Finanțelor este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Ca urmare, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, invocată de Direcția Generală a Finanțelor Publice
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că reclamantele au calitatea de personal auxiliar de specialitate la Judecătoria Brașov.
Prin decizia civilă nr.21 din 10.03.2008 a ÎCCJ s-a stabilit că judecătorii, procurorii, magistrați asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară respectiv la salariul brut lunar. Prin urmare, având în vedere dispozițiile art.329 alin.3 din Cod procedură civilă, instanța va avea în vedere dispozițiile acestei decizii, sens în care va admite acțiunea ținând cont de faptul că reclamantele au calitatea de personal auxiliar de specialitate, în cadrul Judecătoriei Brașov.
Potrivit dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/ 1996 (republicată) " pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Ulterior, prin art.50 din OUG nr.177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, s-a abrogat art.47 din Legea nr.50/1996.
Potrivit art. 1 din Protocolul adițional nr.1 la CEDO "orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale.
In concluzie, dreptul de proprietate invocat de reclamantă se analizează ca o valoare patrimonială, deci ca un bun, în sensul art.1 din Protocol.
Proprietatea asupra acestui bun conferă dreptul reclamanților de a nu fi lipsit de el în mod nejustificat, din perspectiva art.44 din Constituția României, coroborat cu art.1 din Protocolul 1 al CEDO.
Prin abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996, instanța apreciază că a fost încălcat dreptul reclamantelor privind proprietatea unui bun, acesta constând în contravaloarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică.
De altfel, la data stabilirii acestui drept, prin art.47 din Legea nr.50/1996, legiuitorul a avut în vedere condițiile în care judecătorii și celelalte categorii de personal își desfășoară activitatea, și care au fost caracterizate ca fiind de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Aceste condiții nu s-au schimbat ci dimpotrivă, s-au acutizat, întrucât odată cu aderarea României la Uniunea Europeană au crescut cerințele înfăptuirii actului de justiție, în condiții de calitate și eficiență sporite.
În conformitate cu art. 3 alin.1 pct.2 din HG nr. 208/2005, Ministerul Finanțelor Publice elaborează proiectul bugetului de stat, al legii anuale bugetare și raportul asupra proiectului bugetului de stat precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
Ca urmare, este necesar ca acest minister să pună la dispoziția Ministerului Justiției fondurile necesare achitării drepturilor salariale restante.
Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs pârâții Tribunalul Brașov și Ministerul Economiei și Finanțelor, criticând sentința pentru netemeinicie și nelegalitate.
Prin motivele de recurs Tribunalul Brașov invocă lipsa calității procesual pasive pentru perioada în care reclamantele nu au avut calitatea de personal auxiliar la instanțele din raza de competență a acestui pârât,excepție respinsă de către instanța de fond, iar pe fond se consideră că nu poate fi angajată sub nici o formă culpa Tribunalului Brașov,deoarece acesta, în calitatea sa de ordonator terțiar de credite nu avea căderea legală de aproba și aloca fonduri pentru plata sumelor solicitate.
În ceea ce privește plata sumelor cu aplicarea indicelui de inflație, Tribunalul Brașov consideră că sunt aplicabile prevederile art 1088 Cod civil, conform cărora reclamanții creditori ai unei obligații având drept obiect o sumă de bani u pot pretinde decât dobânda legală, aceasta fiind datorată numai cu începere din ziua cererii de chemare în judecată.
Prin motivele invocate, Ministerul Economiei și Finanțelor solicită admiterea recursului, considerând că în mod nelegal instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesual pasive, obligând această parte la alocarea fondurilor necesare plății drepturilor salariale solicitate, întrucât ordonatorii principali de credite au responsabilitatea gestionării acestor fonduri care sunt apoi aprobate. În conformitate cu prevederile art. 1 din OG 22/2002 aprobată prin Legea 288/2002, creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor publice se achită din sumele aprobate din bugetele acestora, în speță Ministerul Justiției, întrucât potrivit L 500/2002 nici o cheltuială publică nu poate fi angajată dacă nu este aprobată potrivit legii.
Examinând recursurile formulate, instanța reține că acestea nu sunt fondate.
În ceea ce privește temeinicia pretențiilor reclamantelor, instanța, în temeiul art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă va ține cont de decizia de recurs în interesul legii nr. 21/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care prin interpretarea art. 47 din Legea 50/1996 s-a recunoscut dreptul personalului auxiliar din justiție la sporul de 50% și după intrarea în vigoare a OUG 83/2000.
În conformitate cu dispozițiile art. 329 al 3 teza finală din Codul d e Procedură Civilă dezlegarea dată problemelor de drept judecate în cadrul unui recurs în interesul legii "este obligatorie pentru instanțe". Ori,problema de drept ce stă la baza pretențiilor din acțiune a fost dezlegată în sensul celor arătate mai sus prin decizia nr. 21/2008 a,astfel încât acțiunea a fost admisă potrivit dispozitivului prezentei.
Cu privire la excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, invocată de această parte prin motivele de recurs, instanța de fond corect a reținut că această parte justifică calitatea procesual pasivă întrucât acest minister execută dispozițiile legii bugetare și îi revine sarcina de a face propuneri, de a elabora proiectul legii bugetului de stat, precum și a legilor de rectificare, conform art. 28 Legea 500/2002. Acest pârât are obligația de a vira fonduri de bani necesare achitării diferențelor de drepturi de natură salarială, tocmai în recunoașterea calității pe care însuși acest pârât și-o invocă în cadrul întâmpinării formulate, respectiv " rolul de a răspunde de elaborarea proiectelor bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite".
Cât privește excepția lipsei calității procesual pasive invocate de pârât Tribunalul Brașov prin întâmpinare excepția este neîntemeiată. Calitatea procesual pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății și trebuie raportată la obiectul cererii de chemare în judecată în întregime.
În speță calitatea procesual pasivă a Tribunalului Brașov și Curții de Apel Brașov este justificată prin raportare la obiectul cererii de chemare în judecată neputând fi partajată existența acestei calități procesuale în funcție de anumite perioade pentru care pârâții au avut sau nu calitatea de ordonatori principali de credite în funcție de perioadele în care reclamanții și-au desfășurat activitatea la alte instanțe din raza de competența Curții de Apel Brașov.
Față de cele ce preced, instanța urmează a respinge recursurile și a menține sentința atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile formulate de pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor Publice și Tribunalul Brașov împotriva sentinței civile nr. 24/2008 a Curții de Apel Brașov.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 28 Mai 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red LV 1.06.09
Tehnored AG 9.06.09/ 2 ex
Jud fond /
Președinte:Camelia JuravschiJudecători:Camelia Juravschi, Ligia Vîlcu, Anca Pîrvulescu
