Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 769/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 769/
Ședința publică de la 28 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Camelia Juravschi
JUDECĂTOR 2: Ligia Vîlcu
JUDECĂTOR 3: Anca Pîrvulescu
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN DGFP B, CURTEA DE APEL BRAȘOV, împotriva sentinței civile nr.1219/13.06.2008, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa recurenților pârâți Ministerul Justiției și Libertăților, Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP B, Curtea de APEL BRAȘOV, intimata reclamantă, și intimat pârât Tribunalul Brașov.
Procedura legal îndeplinită.
Se constată că prin motivele de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art 242 pct. 2 Cod procedură civilă.
Față de actele și lucrările dosarului, precum și față de motivele invocate în recursuri, instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA
Constată că prin sentința civilă nr. 1219/13.06.2008, Tribunalul Brașova respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerului Economiei Și Finanțelor și a admis acțiunea formulată de reclamanta, cu domiciliul ales la Judecătoria Brașov, în contradictoriu cu pârâții: Ministerul Justiției, Curtea de APEL BRAȘOV, Tribunalul Brașov, Ministerul Economiei și Finanțelor și a obligat obligă pe pârâții Ministerul Justiției,Curtea de APEL BRAȘOV si Tribunalul Brașov să calculeze si sa plătească reclamantei drepturile salariale reprezentând sporul de risc si solicitare neuropsihica de 50% din indemnizația de baza bruta lunara,pentru perioada aprilie 2005 si pana la data rămânerii definitive și irevocabile a prezentei sentințe, precum si in continuare.
A obligat pe pârâții Ministerul Justiției,Curtea de APEL BRAȘOV si Tribunalul Brașov să acorde reclamantei și actualizarea sumelor constând in drepturile salariale menționate anterior, in funcție de indicele de inflație si cu dobânda legala, până la data plătii efective, a obligat pe parata Curtea de APEL BRAȘOV sa efectueze cuvenitele mențiuni in carnetul de munca al reclamantei.
A obligat pe paratul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile de bani necesare plății drepturilor salariale de mai sus.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanta are calitatea de personal auxiliar de specialitate în cadrul Judecătoriei Brașov,desfășurând activitate în perioada pentru care cere drepturile salariale,aprilie 2005-februarie 2007,așa cum rezultă din carnetul de muncă al acesteia,filele 11-23 dosar.
În drept,potrivit dispozițiilor art. 47 din Legea 50/1996, republicată "Pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Ulterior, prin art. 50 din OUG177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, printre altele, a fost abrogat și art. 47 din Legea nr.50/1996.
Potrivit art.1 din Protocolul adițional nr.1 la CEDO," " Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional."
Dreptul de proprietate invocat de reclamantă se analizează ca o valoare patrimonială (ansamblu de interese care decurg din ansamblul raporturilor cu conținut economic pe care o persoană ar fi putut în mod efectiv și licit să le dobândească) deci un bun în sensul primei fraze a art.1.
Proprietatea asupra acestui bun conferă dreptul reclamanților de a nu fi lipsiți de el în mod nejustificat,din perspectiva art. 44 din Constituția României coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Prin abrogarea art. 47 din Legea 50/1996,a fost încălcat dreptul reclamantei la bun,acesta constând in contravaloarea sporului de risc si suprasolicitare neuropsihica.
Instanța a retinut si faptul ca,la data la data stabilirii acestui drept, în baza art. 47 din Legea 50/1996, legiuitorul a avut în vedere condițiile în care judecătorii si celelalte categorii de personal își desfășoară activitatea, condiții ce sunt caracterizate ca fiind condiții de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Aceste condiții nu s-au schimbat, ci dimpotrivă, s-au acutizat, întrucât, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, au crescut cerințele înfăptuirii actului de justiție în condiții de calitate și eficiență sporite.
În plus,prin decizia nr.21/10.03.2008 pronunțată în dosar nr.5/2008, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că: că judecătorii,procurorii,magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică,calculat la indemnizația brută lunară,respectiv salariul de bază brut și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000,aprobată prin Legea nre.334/2001.
Această decizie este obligatorie,potrivit art.329 alin.3 din Codul d e procedură civilă.
Actualizarea sumelor acordate conform indicelui de inflație si dobânzii legalea fost acordată,avându-se in vedere prevederile art.1082 si art.1073 Cod civil,deoarece prin neplata diferențelor de drepturi de natura salariala,s-a creat reclamantei un prejudiciu constând diferența de valoare ca urmare a inflației,precum si in lipsa de folosință a banilor, fiind admisă și cererea de de obligare a pârâtei Curtea de APEL BRAȘOV la efectuarea mențiunilor referitoare la drepturile salariale mai sus menționate în conformitate cu dispozițiile art.1-8 din Decretul nr.92 /1976 privind carnetul de muncă.
De asemenea pârâtul Ministerul Economiei si Finanțelor a fost obligat sa vireze fondurile de bani necesare achitării drepturilor de natura salariala,reactualizate,menționate anterior.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP B, Curtea de APEL BRAȘOV, în termen, motivat.
Prin motivele de recurs, Ministerul Justiției și Libertăților solicită admiterea recursului, hotărârea fiind lipsită de temei și dată cu aplicarea greșită a legii, motiv prevăzut de art 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Referitor la pretențiile având ca obiect obligarea pârâților la plata de dobânzi, se invocă prin motive art 1088 Cod civil, conform cărora " la obligațiile ce au ca obiect o sumă oarecare, daunele interese neexecutate nu pot cuprinde decât dobânda legală, afară de regulile speciale în materie de comerț etc.aceste daune interese nu sunt debite decât în ziua cererii în judecată, afară de cazurile în acre, după lege, dobânda curge de drept".
Prin urmare, rezultă din interpretarea acestui text de lege că reclamanta nu poate pretinde drept echivalent al presupusului prejudiciu decât dobânda stabilită de lege, aceasta fiind datorată numai cu începere din ziua cererii de chemare în judecată, dată de la care Ministerul Justiției a fost pus în întârziere, însă nu poate fi pretinsă atât actualizarea sumei conform ratei inflației cât și dobânda legală, cum greșit instanța de fond a acordat.
Curtea de APEL BRAȘOV solicită prin motivele de recurs a se constata că raportat la dispozițiile nr.OG 8/2007 aprobată prin Legea nr. 247/2007 coroborate cu dispozițiile deciziei 21 de către ÎCCJ, sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică se poate acorda numai până la data intrării în vigoare a Legii 247/2007 și nu și pentru viitor. Solicită admiterea recursului.
Prin motivele invocate, Ministerul Economiei și Finanțelor solicită admiterea recursului, considerând că în mod nelegal instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesual pasive, obligând această parte la alocarea fondurilor necesare plății drepturilor salariale solicitate, întrucât ordonatorii principali de credite au responsabilitatea gestionării acestor fonduri care sunt apoi aprobate. În conformitate cu prevederile art. 1 din OG 22/2002 aprobată prin Legea 288/2002, creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor publice se achită din sumele aprobate din bugetele acestora, în speță Ministerul Justiției, întrucât potrivit L 500/2002 nici o cheltuială publică nu poate fi angajată dacă nu este aprobată potrivit legii.
Examinând recursurile formulate, instanța reține că acestea nu sunt fondate.
În ceea ce privește temeinicia pretențiilor reclamantei, instanța, în temeiul art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă va ține cont de decizia de recurs în interesul legii nr. 21/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care prin interpretarea art. 47 din Legea 50/1996 s-a recunoscut dreptul magistraților la sporul de 50% și după intrarea în vigoare a OUG 83/2000.
În conformitate cu dispozițiile art. 329 al 3 teza finală din Codul d e Procedură Civilă dezlegarea dată problemelor de drept judecate în cadrul unui recurs în interesul legii "este obligatorie pentru instanțe". Ori,problema de drept ce stă la baza pretențiilor din acțiune a fost dezlegată în sensul celor arătate mai sus prin decizia nr. 21/2008 a,astfel încât acțiunea a fost admisă potrivit dispozitivului prezentei.
Referitor la motivul de recurs privind plata drepturilor salariale solicitate prin acțiunea dedusă judecății și " pentru viitor", motiv de recurs invocat de Curtea de APEL BRAȘOV, curtea reține că aceasta cerere este întemeiata deoarece drepturile salariale constituie prin excelență " prestări periodice" în înțelesul art. 110 alin. 2 Cod procedură civilă, astfel încât pot fi solicitate și acordate "înainte de termen".
Excepțiile prevăzute de art 110 Cod procedură civilă, fără a crea un dezavantaj debitorului deoarece acesta nu pierde termenul executării obligației sale, creează un avantaj procesual creditorului care se găsește deja pregătit pentru data împlinirii fiecărui termen al prescripției periodice cu o hotărâre pe care o va putea pune în executare dacă debitorul nu-și îndeplinește de bună voie obligațiile ce-i revin, prevenindu-se astfel o serie inutilă de procese distincte pentru fiecare " " scadentă., această excepție procesuală are menirea de a preîntâmpina păgubirea creditorului prin așteptarea îndeplinirii fiecărui termen al prestației periodice iar hotărârea obținută poate fi executată doar în perioada în care temeiul pretențiilor ( contractul sau legea ) este în vigoare iar debitorul este ținut de acesta.
În ceea ce privește recursul Ministerului Justiției, actualizarea sumelor acordate conform indicelui de inflație și a dobânzii legale a fost corect acordată de către instanța de fond în baza dispozițiilor art. 1082 și art. 1073 cod civil deoarece prin neplata diferențelor de drepturi de natură salarială s-a creat părții reclamante un prejudiciu constând în diferența de valoare ca urmare a inflației precum și în lipsa de folosință a banilor.
Actualizarea debitului si plata dobanzii legale constituie doua drepturi distincte care se cuvin de la data nașterii dreptului principal iar restricția prevăzută de art. 1088 Cod Civil nu se aplica obligațiilor rezultând din fapte juridice si din lege, cum este cazul in speță.
Practica și doctrina au permis cumulul de dobânzi legale cu despăgubirile.
Se susține că în această situație există două daune distincte, având cauze diferite: una are ca temei juridic art.1088 alin.1 Cod civil, cealaltă art.998 Cod civil.
Astfel, pe lângă dobânda legală ca daună moratorie, creditorul poate pretinde și alte daune ce au caracter compensatorii și care sunt menite să acopere prejudiciul cauzat prin erodarea creanțeidatorată inflației, după ce a ajuns la scadență. Valoarea acestui din urmă prejudiciu ar consta în diferența dintre valoarea nominală a creanței și valoarea sa reală la data executării. Actualizarea în funcție de rata inflației este fundamentată pe natura și scopurile diferite ale celor două instituții; dobânda este prețul lipsei de folosință, iar actualizarea cu rata inflației urmărește păstrarea valorii reale a obligației bănești.
Cu privire la excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, invocată de această parte prin motivele de recurs, instanța de fond corect a reținut că această parte justifică calitatea procesual pasivă întrucât acest minister execută dispozițiile legii bugetare și îi revine sarcina de a face propuneri, de a elabora proiectul legii bugetului de stat, precum și a legilor de rectificare, conform art. 28 Legea 500/2002. Acest pârât are obligația de a vira fonduri de bani necesare achitării diferențelor de drepturi de natură salarială, tocmai în recunoașterea calității pe care însuși acest pârât și-o invocă în cadrul întâmpinării formulate, respectiv " rolul de a răspunde de elaborarea proiectelor bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite".
Față de cele ce preced, instanța urmează a respinge recursurile și a menține sentința atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Ministerul Finanțelor Publice, Curtea de APEL BRAȘOV împotriva sentinței civile nr. 1219/2007 a Tribunalului Brașov.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 28 Mai 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.06.09
Tehnored AG 9.06.2009/ 2 ex
Jud fond T /
Președinte:Camelia JuravschiJudecători:Camelia Juravschi, Ligia Vîlcu, Anca Pîrvulescu
