Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 81/2008. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
PRECUM ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 81/CM
Ședința publică din data de 5 februarie 2008
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Jelena Zalman
JUDECĂTORI: Jelena Zalman, Maria Apostol Mariana Bădulescu
- - -
Grefier - - -
S-a luat în examinare recursul civil formulat de revizuienții, G,cu domiciliul procesual ales în vederea comunicării actelor de procedură la sediul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CONSTANȚA - C,-, județul C, împotriva sentinței civile nr. 1760 din 12 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimațiiMINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, cu sediul în B,-, sector 5,PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CONSTANȚA, cu sediul în C,-, județul C,PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA, cu sediul în C,-, județul C șiMINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B,-, sector 5, având ca obiect conflict de muncă - revizuire.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu dispozițiile art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
Recursul este declarat în termenul legal, motivat și scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care:
Curtea constată că pentru acest termen procedura de citare cu recurenții este legal îndeplinite având în vedere că procesele-verbale de îndeplinire a procedurii de citare cu aceștia au fost semnate de către numita -, care are calitatea de recurentă în cauză și care este colegă de serviciu cu ceilalți recurenți.
Totodată, având în vedere că nu sunt motive de amânare, constată cauza în stare de judecată și, luând act că prin cererea declarativă de recurs s-a solicitat judecata în lipsă, rămâne în pronunțare asupra recursului.
CURTEA
Asupra cererii de revizuire de față;
Prin cererea formulată la ribunalul Constanța revizuienții, -, -, -, -, -, G, au solicitat în contradictoriu cu intimații MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CONSTANȚA, Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța și Ministerul Finanțelor Publice revizuirea sentinței civile nr. 779 din 5 aprilie 2006 pronunțată de Tribunalul Constanța.
În motivarea cererii de revizuire au arătat că decizia nr. XXIII din 2005 pronunțată de ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție în recurs în interesul legii a fost îndreptată prin încheierea din 21 mai 2007 în sensul înlăturării din cuprinsul acesteia a referirii personalul auxiliar de specialitate.
Intimatul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă întrucât nu se încadrează în dispozițiile art. 322 și 324 Cod procedură civilă.
De asemenea, intimatul a arătat că prin art. 8 alin. 7 din Legea nr. 511/2004 privind bugetul de anul 2005 se prevede că aplicarea prevederilor din actele normative în vigoare referitoare la primele ce se acordă cu ocazia plecării în concediu de odihnă se suspendă până la data de 31 decembrie 2005.
Dispozițiile art. 5 alin. 5 din Legea nr. 379/2005 - legea bugetului de stat pe anul 2006, statuează că prevederile din actele normative în vigoare referitoare la primele ce se acordă cu ocazia plecării în concediul de odihnă se suspendă până la data de 31 decembrie 2006.
Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Caf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea revizuirii ca nefondată cu motivarea că nu sunt îndeplinite condițiile art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă.
Prin sentința civilă nr. 1760 din 12 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Constanțas -a respins ca nefondată cererea de revizuire.
În motivarea hotărârii prima instanță a reținut următoarele considerente:
În cauză se invocă existența unei încheieri de îndreptare a erorii materiale- din 2005 pronunțată de ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție în recurs în interesul legii.
S-a constatat că sentința a cărei revizuire se solicită este pronunțată la data de 5 aprilie 2006. În considerente s-a reținut că dreptul a fost suspendat.
Decizia nr. XXIIII din 2005 fost pronunțată de ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție în recurs în interesul legii la data de 12 decembrie 2005.
Prin încheierea din 21 mai 2007 Decizia nr. XXIII din 2005 fost îndreptată în sensul înlăturării din cuprinsul acesteia a referirii la personalul auxiliar de specialitate.
Decizia nr. XXIII din 2005, însă, nu a fost avută în vedere în pronunțarea sentinței a cărei revizuire s-a cerut.
Sub acest aspect, o modificare a deciziei nr. XXIIII din 2005 nu poate fi avută în vedere ca motiv de revizuire din perspectiva art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă întrucât sentința civilă nr. 779 din 5 aprilie 2006 nu s-a întemeiat pe această decizie.
O încheiere de îndreptare a erorii materiale a unei astfel de decizii nu constituie un înscris nou în sensul art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs revizuienții.
În motivarea recursului au invocat, în esență, următoarele:
În mod greșit prima instanță a reținut că încheierea din 21 mai 2007 prin care ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție a îndreptat eroarea materială din Decizia nr. XXIII/2005 nu constituie un înscris nou în sensul art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă.
În motivarea sentinței civile nr. 779 din 5 aprilie 2006, cărei revizuire se solicită, instanța de judecată a reținut că în acest sens s-a pronunțat și ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție prin Decizia nr. XXIII/2005.
Prin încheierea de ședință din data de 21 mai 2007 pronunțată în dosarul nr. 31/2005 ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție a dispus din oficiu îndreptarea erorii materiale- din 12 decembrie 2005, în sensul că se înlătură mențiunea și personalul auxiliar de specialitate din considerentele și dispozitivul deciziei, aceasta urmând a avea următorul cuprins: "prima de concediu, pe lângă indemnizația de concediu, respectiv o sumă egală cu indemnizația brută sau, după caz, salariul brut din luna anterioară plecării în concediu, pentru magistrați se acordă numai pentru anii 2001 și 2002".
Deși prin legi succesive ale bugetului de stat dreptul la plata primei de concediu a fost suspendat, acest lucru nu a adus atingere acestui drept, ci numai a amânat exercitarea acestuia, beneficiarii putându-l pretinde în instanță.
Analizând sentința recurată din prisma criticilor formulate, Curtea a admis recursul ca fondat pentru următoarele considerente:
Prin cererea formulată revizuienții au solicitat revizuirea sentinței civile nr. 779 din 5 aprilie 2006 pronunțată de Tribunalul Constanța în temeiul dispozițiilor art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă.
În conformitate cu dispozițiile legale menționate mai sus, revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul se poate cere dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.
Prin sentința civilă nr. 779 din 5 aprilie 2006 pronunțată de Tribunalul Constanța, a cărei revizuire se solicită, s-a respins acțiunea formulată de reclamanți, prin care aceștia au solicitat obligarea pârâților la plata drepturilor bănești cuvenite pentru anul 2005 cu titlu de primă de vacanță, actualizate cu indicele de inflație.
În motivarea acestei hotărâri Tribunalul Constanțaa reținut decizia nr. XXIII/2005 a Înalte Curți de Casație și Justiție pronunțată în interesul legii prin care s-a constatat că prima de concediu se acordă pentru magistrați și personalul auxiliar numai pentru anii 2001 și 2002.
Prin încheierea de ședință din data de 21 mai 2007 pronunțată în dosarul nr. 31/2005 de ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție s-a dispus îndreptarea erorii materiale- din 12 decembrie 2005 în sensul că s-a înlăturat mențiunea "și personalul auxiliar de specialitate din considerentele și dispozitivul deciziei" aceasta urmând a avea următorul cuprins; "prima de concediu, pe lângă indemnizația de concediu, respectiv o sumă egală cu indemnizația brută sau, după caz, salariul brut din luna anterioară plecării în concediu, pentru magistrați, se acordă numai pentru anii 2001 și 2002", astfel cum a fost reglementată prin dispoziția legală menționată.
Întrucât încheierea de îndreptare a erorii materiale face corp comun cu decizia a cărei eroare materială a fost îndreptată, decizie care exista la momentul pronunțării hotărârii, iar acțiunea a fost respinsă tocmai având în vedere această decizie, în cauză sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate ale revizuirii reglementate de art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă.
Chiar dacă încheierea de îndreptare a erorii materiale poartă o dată ulterioară pronunțării hotărârii a cărei revizuire se solicită, aceasta se referă și face corp comun cu decizia în interesul legii pe care a îndreptat-o, preexistentă la momentul pronunțării și care a fost determinantă la judecata pricinii.
Deși prin legi succesive ale bugetului de stat dreptul la plata primei de concediu a fost suspendat, Curtea reține că dispozițiile legale de suspendare au o aplicare limitativă în timp, în sensul dispozițiilor art. 64 alin. 1 și ale art. 66 alin. 3 din Legea nr. 24/2000.
Suspendarea dispozițiilor referitoare la plata primei de concediu a afectat doar exercițiul dreptului nu și existența dreptului, iar reclamanții sunt îndreptățiți la plata primei de concediu aferente anului 2005.
În ceea ce privește plata actualizată a acestor drepturi, Curtea reține că și această cerere este întemeiată întrucât, în speță, sunt incidente dispozițiile art. 269 raportat la art. 295 alin. 2 Codul muncii, potrivit cărora angajatorul are obligația să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciu.
Potrivit acestor dispoziții legale, angajatorul are obligația reparării integrale a prejudiciului, care cuprinde atât despăgubirea propriu-zisă, cât și daune-interese.
Pentru considerentele arătate mai sus, potrivit art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul formulat și va modifica în tot sentința recurată în sensul admiterii cererii de revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul civil formulat de revizuienții, G,cu domiciliul procesual ales în vederea comunicării actelor de procedură la sediul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CONSTANȚA - C,-, județul C, împotriva sentinței civile nr. 1760 din 12 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimațiiMINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, cu sediul în B,-, sector 5,PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CONSTANȚA, cu sediul în C,-, județul C,PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA, cu sediul în C,-, județul C șiMINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B,-, sector 5.
Modifică în tot sentința civilă în sensul că admite cererea de revizuire.
Schimbă în tot sentința civilă 779 din 5 aprilie 2006 astfel:
Admite acțiunea și obligă pârâții la plata primei de vacanță, actualizată cu indicele de inflație, aferentă anului 2005.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 5 februarie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Jelena Zalman, Maria Apostol Mariana Bădulescu
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud. fond -,
Red. dec. jud. -/28.02.2008
gref. -
4 ex./29.02.2008
Președinte:Jelena ZalmanJudecători:Jelena Zalman, Maria Apostol Mariana Bădulescu