Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 8243/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 8243
Ședința publică de la 23 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioana Moțățăianu
JUDECĂTOR 2: Doina Vișan
JUDECĂTOR 3: Marin Panduru
Grefier -- -
**************
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr. 1902/25.10.2007, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SA.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns: recurentul reclamant reprezentat de avocat, lipsind intimata pârâtă SC SA.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care, nemaifiind cererii de formulat excepții de ridicat și constatându-se cauza în stare de judecată s-a acordat cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii asupra recursului.
Avocat pentru recurent reclamant solicită admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond admiterea cererii de chemare în judecată așa cum a fost formulată și precizările prezentate ulterior cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea introdusă la Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de muncă și Asigurări Sociale și înregistrată sub nr-, petentul a chemat în judecată intimata SC SA T, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța, aceasta să fie obligată să-i plătească drepturile salariale începând cu luna iulie 2006, până la data emiterii deciziei de încetare a contractului de muncă, sau în subsidiar, până la data introducerii acțiunii, să vireze contribuțiile datorate bugetului de stat pentru aceeași perioadă, să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă, referitoare la salarii de încadrare și sporuri, cu plata cheltuielilor de judecată.
Ulterior petentul și-a precizat acțiunea, solicitând obligarea intimatei la plata drepturilor salariale începând cu luna iunie 2006, precum și a sumei de 25.000 lei daune morale.
În motivare petentul menționează că este salariatul intimatei, din data de 01.01.1998, în funcția de topograf, că aceasta nu i-a plătit drepturile salariale, sens în care a obținut sentința civilă nr. 159/2007, pentru perioada iunie 2003-iunie 2006 și că nu i-a virat contribuțiile datorate bugetului de stat, aferente perioadei lucrate, refuzând totodată să-i completeze carnetul de muncă în mod corespunzător și să emită decizie de încetare a raporturilor de muncă.
În dovedirea susținerilor sale petentul a depus la dosar sentința civilă nr. 159/25.01.2007 a Tribunalului Gorj, cererea din 02.06.2006, contractul de credit din 09.08.2005, din 10.09.2003, solicitând audierea a doi martori, probe încuviințate de instanță, din care a fost decăzut la termenul din 23.10.2007, datorită neprezentării acestora spre audiere și nici a depunerii listei, în vederea citării.
Intimata SC SA Taf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată cu motivarea că petentul nu a mai lucrat în cadrul intimatei, el depunându-și cererea de demisie la data de 03.05.2005, dată de la care nu s-a mai prezentat la serviciu și nu a mai prestat activitate.
Datorită unei erori, însă, decizia prin care contractul individual de muncă al petentului a încetat ca urmare a demisiei, a fost emisă la 12.06.2007, sub nr. 1639, însă începând cu 04.05.2005, dată până la care au fost efectuate operațiunile în carnetul de muncă și au fost virate contribuțiile datorate bugetului de stat.
Prin sentința civilă nr.1902 din 25 oct.2007 a Tribunalului Gorj, a fost respinsă ca nefondată acțiunea formulată de petentul în contradictoriu cu intimata SC SA.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că petentul a fost angajatul intimatei SC SA T - Filiala Tg-J, în funcția de topograf.
La data de 03.05.2005, acesta prin cerere scrisă a solicitat încetarea contractului individual de muncă, prin demisie, însă, datorită faptului că a operat o preluare a documentelor anterioare de la Filiala Tg-J, de către personalul abilitat de la sediul din T, nu a fost emisă decizie de încetare a contractului de muncă, motiv pentru care intimata a și fost sancționată contravențional de către D, sancționare în urma căreia s-a emis decizia nr.1639/12.06.2007, în care încetarea contractului s-a operat cu data anterioară a depunerii demisiei, respectiv 04.05.2005.
Astfel cum rezultă din declarațiile martorilor audiați, coroborate cu actele depuse la dosar, petentul nu s-a mai prezentat la serviciu de la data depunerii demisiei și nu a mai prestat nici un fel de activitate.
Conform art. 154 Codul Muncii, salariul reprezintă contraprestația muncii depusă de salariat în baza contractului individual de muncă, fiind evident astfel că drepturile salariale se cuvin pentru munca depusă efectiv, ele neputând fi acordate în situația în care dintr-o eroare nu a fost emisă decizie de concediere, dar în fapt, salariatul nu a prestat activitate, aceasta reprezentând un abuz de drept și chiar o îmbogățire fără justă cauză.
activitate și necuvenindu-i-se salariul, angajatorul nu avea obligația nici să vireze contribuțiile către bugetul de stat, care sunt aferente salariului, iar în privința operațiunilor din carnetul de muncă, astfel cum rezultă din relațiile comunicate de D, în carnetul de muncă care a fost ridicat la cerere de către petent la data de 17.07.2006, erau operate toate modificările ce interveniseră în contractul de muncă al petentului, nefiind operată încetarea, datorită emiterii cu întârziere a deciziei de concediere.
În privința daunelor interese solicitate de petent, nejustificându-se plata salariului și fiind făcută dovada împrejurării că acesta a depus cerere de demisie și nu s-a mai prezentat la unitate și daunele interese, s-a apreciat că sunt nefondate.
Împotriva acestei sentințe a declarat în termen legal și motivat recurs petentul, arătând în esență că instanța de fond a apreciat greșit probele administrate în cauză.
S-a arătat că pârâta, neputând face în nici un fel dovada susținerilor sale, a recurs la un artificiu, invocând o cerere înaintată de el acesteia, prin care își exprima dorința de a întrerupe relațiile de muncă.
Cererea purta data de 03.05.2005, și fusese analizată de Curtea de Apel Craiova în recurs, neluată în seamă ca nefiind înregistrată la pârâtă și neurmată de o decizie de întrerupere a activității.
Declarațiile de martori nu fac altceva decât s-i dea dreptate, contrar celor reținute de instanța de fond, în sensul că martorul, salariatul pârâtei, nu știe până la ce dată a lucrat, la fel și martorul.
S-a mai arătat în motivarea recursului că instanța de fond a susținut că nu a prezentat martori, însă exista un contract de muncă, pontaje de prezență la serviciu, alte acte administrative.
Legal citată, intimata a depus întâmpinare la dosar prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu, în conformitate cu disp. art.304 ind.1 pr.civ. Curtea reține că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a analizat și a apreciat corect probatoriul administrat în cauză, făcând o aplicare justă a legislației la situația de fapt reținută.
Prin înscrisul datat 03.05.2005(fila 29 dosar fond), recurentul a solicitat încetarea relațiilor de serviciu începând cu data de 04.05.2004 prin demisie, motivat de faptul că nu a fost plătit din luna decembrie 2004.
Deși recurentul reclamant a solicitat plata drepturilor salariale începând din luna iunie 2006 și până în prezent, nu a contestat existența înscrisului și a semnăturii sale, reprezentând demisia sa din 03.05.2005.
Potrivit art.79 Codul muncii demisia este actul unilateral de voință a salariatului care, printr-o notificare scrisă, comunică angajatorului încetarea contractului individual de muncă, după împlinirea unui termen de preaviz.
Demisia nu trebuie aprobată de angajator și nu este necesară nici emiterea unei decizii privind încetarea contractului. Fiind un act unilateral demisia produce efecte prin simpla manifestare de voință a salariatului.
Demisia comunicată angajatorului este irevocabilă iar angajatul nu poate reveni asupra acesteia decât cu acordul angajatorului.
Așa fiind demisia recurentului și-a produs efecte fără a fi necesară intervenția angajatorului de emitere a unei dispoziții de încetare a contractului individual de muncă.
Curtea reține că prin nr.159 din 25.01.2007 a Tribunalului Gorj, irevocabilă prin decizia nr. 1955 din 14.09.2007 a Curții de Apel Craiova pronunțată în dosarul nr- a fost admisă în parte acțiunea formulată de petentul în contradictoriu cu intimata SC SA T și obligată intimata la plata către petent a drepturilor salariale cuvenite pe perioada iunie 2003-iunie 2006, suma netă reprezentând indemnizație concediu de odihnă aferentă anilor 2003, 2004 și 2006.
Pentru perioada ulterioară, nu a reieșit din probatoriul administrat, inclusiv din declarațiile martorilor audiați la fond, faptul că începând cu luna iunie 2006 recurentul reclamant s-a prezentat la serviciu și a prestat activitate pentru a putea fi astfel obligată intimata la plata drepturilor salariale restante.
Față de considerentele de fapt și de drept arătate mai sus, Curtea reține că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, astfel că în baza art. 312. pr.civ. urmează a fi respins recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr. 1902/25.10.2007, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SA.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.-
Tehn.MC/2 ex/26.10.2008
Președinte:Ioana MoțățăianuJudecători:Ioana Moțățăianu, Doina Vișan, Marin Panduru
