Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 827/2009. Curtea de Apel Tg Mures

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ

SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE

Dosar nr-

Decizia nr. 827/

Ședința publică din 28 aprilie 2009

Completul compus din:

- Președinte

- Judecător

- Judecător

Grefier -

Pe rol judecarea recursurilor declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, cu sediul în B, sector 5,-, și Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice H, cu sediul în M C,-, județul H, împotriva sentinței civile nr. 1146 din 11 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că ambele recursuri sunt declarate și motivate în termen legal, fiind scutite de plata taxei de timbru, s-a cerut judecarea în lipsă conform art. 242 alin. ultim Cod procedură civilă.

Față de actele și lucrările dosarului se constată că recursurile sunt în stare de judecată, ca atare se reține cauza în pronunțare.

CURTEA,

Prin sentința civilă nr.1146/11 iunie 2008, Tribunalul Harghitaa respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Justiției, a admis acțiunea civilă formulată de către reclamanții, și, împotriva pârâților Ministerul Justiției, Curtea de APEL TÂRGU MUREȘ, Tribunalul Harghita, Ministerul Economiei și Finanțelor, cu citarea obligatorie a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și, drept consecință:

- a obligat pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL TÂRGU MUREȘ și Tribunalul Harghita la plata în favoarea fiecărui reclamant a unei despăgubiri egale cu diferențele de drepturi salariale, neacordate în mod discriminatoriu, diferențe dintre: drepturile salariale cuvenite reclamanților, calculate în funcție de treapta profesională a acestora și coeficientul de multiplicare prevăzut de lege pentru grefieri, grefieri statisticieni și grefieri documentariști cu studii medii, și respectiv drepturile salariale primite efectiv de reclamanți, care au fost calculate în funcție de treapta profesională a acestora și de coeficientul de multiplicare prevăzut de lege pentru grefierii-arhivari și grefierii - registratori, diferențe calculate începând cu luna ianuarie 2007, și în continuare, până la încetarea stării de discriminare;

- a obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare achitării sumelor menționate anterior.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice H, solicitând modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamanți.

Pârâtul Ministerul Justiției a invocat motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 4 și 9 Cod procedură civilă, arătând, în motivarea recursului, că prima instanță a depășit atribuțiile puterii judecătorești, în contextul în care acțiunea reclamanților a fost admisă prin raportare la dispozițiile art. 1, art. 2 alin. 3 și art. 27 alin. 1 din nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, prevederi legale care au fost declarate neconstituționale prin Decizia nr. 818/2008 a Curții Constituționale.

De asemenea, s-a susținut că hotărârea instanței de fond a fost dată cu aplicarea greșită a legii, întrucât a acordat în favoarea reclamanților drepturi salariale în alt cuantum decât cel stabilit de actul normativ incident în materia salarizării personalului auxiliar de specialitate, respectiv Legea nr. 567/2004 și nr.OG 8/2007.

La rândul său, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a solicitat modificarea hotărârii primei instanțe, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a respectivei instituții și, drept consecință, respingerea pe acest considerent a acțiunii formulate de reclamanți.

În motivarea recursului s-au invocat prevederile art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă, susținându-se că Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat la plata unor drepturi bănești către salariații altor instituții, în speță raporturile de serviciu ale reclamanților fiind stabilite cu Tribunalul Harghita, căruia îi revine obligația achitării drepturilor salariale pretinse în cauză. Pe de altă parte, nu s-a reținut și nu s-a dovedit că Ministerul Economiei și Finanțelor ar fi prejudiciat în vreun fel drepturile și interesele acestora, astfel că în sarcina sa nu poate să subziste nicio obligație de despăgubire.

Verificând legalitatea hotărârii atacate, prin raportare la motivele invocate de către recurenți, precum și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 3041și 306 alin. 2 Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:

Prin cererea adresată primei instanțe, reclamanții au solicitat obligarea pârâților la plata unei despăgubiri reprezentând diferența dintre drepturile salariale acordate acestora, în funcție de coeficientul de multiplicare prevăzut de lege pentru grefierii - arhivari registratori și drepturile salariale acordate grefierilor informaticieni, statisticieni și documentariști.

Examinând solicitarea acestora, prima instanță a reținut incidența prevederilor art. 1, art. 2 alin. 1 - 3 și art. 27 alin.1 din nr.OG 137/2000, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. Trebuie observat, însă, că prin repetate decizii ale Curții Constituționale s-a stabilit că dispozițiile nr.OG 137/2000 sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative. ( deciziile nr. 818 - 821 din 3 iulie 2008, decizia nr. 1325/4 2008 ).

Potrivit, dispozițiilor art. 31 alin.1 din Legea nr. 47/1992, decizia prin care se constată neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare este definitivă și obligatorie.

Cum prin hotărârea pronunțată, instanța de fond a acordat reclamanților beneficiul drepturilor salariale prevăzute de lege pentru o altă categorie de personal auxiliar decât cea din care fac parte aceștia, Curtea constată incidența în cauză a motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, soluția adoptată fiind lipsită de temei legal.

Pentru considerentele expuse, în baza prevederilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursurile deduse judecății și va modifica în parte hotărârea atacată, în sensul respingerii acțiunii reclamanților. Se va menține dispoziția privitoare la soluționarea excepției, constatând că, față de motivul de nelegalitate identificat, nu se mai impune verificarea celorlalte critici expuse în cuprinsul memoriilor de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursurile declarate de Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sector 5, și Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice H, cu sediul în M-C, str. - din. nr. 20, județul H, împotriva sentinței civile nr. 1146/11 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.

Modifică în parte hotărârea atacată.

Respinge acțiunea formulată de reclamanții, și.

Menține dispoziția privitoare la soluționarea excepției.

Irevocabilă.

Pronunțată azi, 28 aprilie 2009, în ședință publică.

PREȘEDINTE: Nemenționat

Judecător,

Judecător,

Pt.

fiind în concediu de odihnă

semnează,

Președintele instanței

Grefier,

Red.

Tehnored.

2 exp./27.05.2009

Jud.fond.;

Asist.jud.;

Președinte:Nemenționat
Judecători:Nemenționat

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 827/2009. Curtea de Apel Tg Mures