Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 857/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 857/
Ședința publică din 29 Aprilie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursurilor declarate de pârâții Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sector 5 și Direcția Generală a Finanțelor Publice M în numele Ministerului Economiei și Finanțelor, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr.75 din 14 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Tg- în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursurile au fost declarate în termenul prevăzut de lege, fiind scutite de plata taxei judiciare de timbru.
Având în vedere împrejurarea că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța, în raport de actele și lucrările dosarului, reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 75 din 14 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Târgu -M, Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie în dosarul nr-, s-au dispus următoarele:
- s-a admis acțiunea civilă, având ca obiect un conflict de drepturi, formulată de reclamanta, în contradictoriu u pârâții Tribunalul Mureș, Curtea de Apel Tg.M, Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor;
- a obligat în solidar pârâții la plata în favoarea reclamantei a sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, în cuantum de 50% din indemnizația brută lunară de încadrare, pe toată durata în care reclamanta și-a desfășurat efectiv activitatea în cadrul instanței, începând cu data de 01.11.2005 și în continuare;
- sumele mai sus menționate cuvenite reclamantei vor fi actualizate în funcție de rata inflației, calculată de la data scadenței lunare a fiecărui spor neacordat și până la data executării efective a prezentei hotărâri.
- a obligat pârâtul TRIBUNALUL MUREȘ să înscrie în carnetul de muncă al reclamantei mențiunile corespunzătoare acordării drepturilor de natură salarială mai sus menționate;
- a obligat pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI Șl FINANȚELOR să aloce fondurile necesare plății în favoarea reclamantei a drepturilor bănești mai sus menționate.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice
Pârâtul Ministerul Justiției a solicitat modificarea în parte a sentinței atacate în sensul respingerii cererii de acordare și pentru viitor a drepturilor bănești solicitate de reclamantă, invocând în drept prevederile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
În motivarea recursului s-a arătat că hotărârea atacată a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii, deoarece instanța de fond în mod greșit a admis cererea prin care se solicită acordarea în continuare a sporului de 50%, fiind vorba despre un drept viitor, care nu s-a născut încă, astfel că reclamanta nu justifică un interes actual.
S-a mai arătat că salariul presupune prestații periodice succesive, iar dreptul la fiecare prestație succesivă se naște numai în măsura prestării activității, astfel că pentru fiecare prestație lunară în parte trebuie verificat în ce măsură dreptul este născut, actual. În consecință, s-a solicitat să se constate că acordarea
sporului de 50% și pentru viitor a fost pronunțată greșit, deoarece dreptul poate fi invocat pentru fiecare prestație în parte numai după prestarea activității și ajungerea la scadență.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Mas olicitat modificarea sentinței atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată ca inadmisibilă față de Ministerul Economiei și Finanțelor, datorită lipsei calității procesuale pasive a acestuia.
În motivarea recursului s-a arătat că prin acțiunea introductivă reclamanta a solicitat acordarea unor drepturi salariale și în mod corect și-a îndreptat pretențiile față de unitatea angajatoare, întrucât plata salariului și a altor drepturi salariale este în sarcina angajatorului.
S-a mai arătat că ministerul economiei și finanțelor este ordonator principal de credite, așa cum este și ministerul justiției, primul neputând fi obligat la plata salariilor sau drepturilor salariale pentru angajații altor instituții și prin urmare Ministerul Economiei și Finanțelor nu are calitate procesuală pasivă în cauză.
Recurentul pârât a mai invocat faptul că prin prisma dispozițiilor art. 1 din OG nr. 22/2002 obligația de a efectua demersurile necesare în vederea asigurării creditelor bugetare necesare plății drepturilor pretinse de reclamantă, revine ordonatorului principal de credite, respectiv ministerului justiției, având în vedere că în speță este vorba despre drepturi salariale.
În drept, s-au invocat prevederile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Având în vedere că dispozițiile art. I și II din OUG nr. 75/2008 au fost declarate neconstituționale, recursurile declarate de pârâți au fost trimise de Înalta Curte de Casație și Justiție spre competentă soluționare Curții de Apel Târgu -M.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și în raport de prevederile art. 3041Cod procedură civilă și având în vedere actele și lucrările dosarului, curtea reține următoarele:
Prin sentința atacată s-a dispus obligarea în solidar a pârâților Tribunalul Mureș, Curtea de Apel Târgu -M, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor la plata în favoarea reclamantei a sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50% din indemnizația
brută lunară de încadrare pe toată durata în care reclamanta și-a desfășurat efectiv activitatea în cadrul instanței, începând cu data de 1 noiembrie 2005 și în continuare.
În această materie, prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin care s-a soluționat recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate, au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv la salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Prin recursul declarat de Ministerul Justiției nu s-a contestat dreptul reclamantei, care îndeplinește funcția de judecător la Tribunalul Mureș, de a beneficia de sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996, însă s-a susținut că este nelegală acordarea acestui spor pentru viitor.
Critica pârâtului se apreciază a fi nefondată, având în vedere că prin decizia la care s-a făcut referire mai sus s-a considerat că dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 erau în vigoare și la data pronunțării deciziei respective, întrucât normele menționate au supraviețuit dispozițiilor de abrogare, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice.
În condițiile în care în raport de prevederile art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă dezlegarea dată problemelor de drept în urma soluționării recursului în interesul legii este obligatorie pentru instanțe, în mod justificat instanța de fond a dispus acordarea și în continuare a drepturilor bănești solicitate de reclamantă. Nu se poate susține că este prematur formulată cererea de acordare pentru viitor a sporului de 50%, în condițiile în care reclamanta va beneficia în viitor de drepturile bănești pretinse doar în măsura în care va presta activitate în cadrul instanței, însă aceasta nu înlătură caracterul cert al drepturilor respective.
În ceea ce privește calitatea procesuală a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, curtea reține că și acest aspect a fost în mod corect soluționat de către prima instanță, deoarece în virtutea prevederilor art. 1 din nr.OG 22/2002, aprobată prin Legea nr. 288/2002, ministerul răspunde de executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, în temeiul titlurilor executorii, din sumele aprobate prin bugetele acestora la titlul de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă. Acest minister a fost obligat la plata sumelor solicitate de reclamantă nu în considerarea unui raport de muncă, ci în baza atribuțiilor ce-i revin, decurgând din legea sa de organizare și funcționare. Or, una dintre aceste atribuții este aceea de a asigura instituțiilor bugetare care nu au venituri proprii, cum este și Ministerul Justiției, sursele financiare necesare pentru desfășurarea corespunzătoare a activității, surse prevăzute fie prin bugetele anuale, fie prin rectificările bugetare.
De asemenea, trebuie avute în vedere și prevederile art. 6 alin. 1 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care consacră dreptul la un proces echitabil, drept ce presupune și punerea în executare a hotărârilor judecătorești într-un termen rezonabil. Or, chemarea în judecată a Ministerului Economiei și Finanțelor are tocmai menirea de a facilita executarea în cel mai scurt timp a obligațiilor de plată stabilite în sarcina ordonatorilor de credite.
Față de cele ce preced, constatând că în cauză nu se regăsește motivul de nelegalitate invocat de pârâți, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, recursurile deduse judecății urmează să fie respinse.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de Ministerul Justiției,cu sediul în B,-, sector 5 și Direcția Generală a Finanțelor Publice M, în numele Ministerul Economiei și Finanțelor cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr.75 din 14 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Târgu -M, Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 29 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Nemenționat
pentru, fiind
în concediu de odihnă, semnează
Președintele instanței,
pentru, fiind
în concediu de odihnă, semnează
Președintele instanței,
GREFIER,
red.
tehnored. BI/2ex
jud.fond:;
-1.07.2009-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
