Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 86/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 86
Ședința publică de la 28 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioana Moțățăianu
JUDECĂTOR 2: Doina Vișan Nicolița Tănăsoiu
Asistent judiciar - -
Asistent judiciar
Grefier
***********
Pe rol judecarea acțiunii formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții și pe pârât STATUL ROMÂN- PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CRAIOVA, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL DOLJ, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic pentru pârâtul STATUL ROMÂN- PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, lipsind reclamanta și pârâții MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CRAIOVA, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL DOLJ.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care,
Constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul părții prezente.
Consilier juridic pentru pârât Statul Român prin MEF, solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, deoarece nu există raporturi juridice între Mef și reclamanți, în sensul respingerii acțiunii ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, iar pe fond respingerea acțiunii pentru motivele formulate prin întâmpinare.
CURTEA
Asupra acțiunii de față:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pârâții Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, MINISTERUL PUBLIC -Parchetul de pe lângă ICCJ, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL DOLJ, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligați aceștia la recunoașterea sporului de 50 % din salariul de bază brut lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, începând cu luna octombrie 2005 și în continuare, efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă, obligarea pârâtului MEF să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate.
În motivarea acțiunii s-a arătat că potrivit art.47 din Lg.50/1996, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiau de un spor de 50 % din salariul de bază brut lunar.
Acest text de lege a fost însă abrogat prin art.I pct.42 din OG nr.83/2000, pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996, iar această abrogare a fost făcută cu încălcarea dispozițiilor art.144 din Constituția României în vigoare la acea dată, reglementând domenii ce nu pot face decât obiectul legilor organice.
Salariul este un element esențial al raporturilor de muncă din instanțele judecătorești, și trebuia reglementat numai prin lege organică.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri, respectiv copie adeverință nr.4160/2007 a, copie act de identitate și carnet de muncă.
Legal citat, pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă a depus întâmpinare la dosar, prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantei, și a arătat faptul că tribunalul nu are competență materială de soluționare a cauzei față de dispoz.OUG nr.75/2008, și a solicitat totodată chemarea în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor Publice.
În motivarea cererii de chemare în garanție s-a arătat că, în cazul în care se va admite cererea reclamantei, să se dispună prin aceeași hotărâre, ca Ministerul Finanțelor Publice să ia act de obligativitatea adoptării unui proiect de rectificare a bugetului ministerului Public pe anul 2008, care să includă alocarea sumelor ce reprezintă pretențiile reclamantei.
S-a mai arătat că potrivit HG nr.736/2003, privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, instanțele judecătorești sunt instituții publice, finanțate integral de la bugetul de stat.
Prin încheierea din data de 03 iulie 2008, Tr5ibunalul Das cos cauza de pe rol și a înaintat-o Curții de APEL CRAIOVA, secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale spre competentă soluționare, avându-se în vedere dispoz.art.I și II din OUG nr.75/2008.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de APEL CRAIOVA sub același număr.
La termenul de judecată din 28.10.2008, a fost depusă întâmpinare la dosar dec ătre pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin care a fost invocată lipsa calității procesual pasive în ceea ce-l privește, întrucât nu are raporturi juridice de muncă cu reclamanta, iar pe fond s-a solicitat respingerea acțiunii, întrucât sporul solicitat de reclamantă era acordat de art.47 din Lg.nr.50/1996, iar prin art.1 pct.42 din OG nr.83/2000, a fost abrogat acest text de lege.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, se reține că este întemeiată, astfel că va fi admisă și respinsă acțiunea față de acest pârât, întrucât între această instituție și reclamantă nu există raporturi juridice de muncă, angajator fiind MINISTERUL PUBLIC.
Va fi respinsă și excepția necompetenței materiale a tribunalului d e soluționare, întrucât prin încheierea din 3 iulie 2008 cauza a fost scoasă de pe rolul Tribunalului Dolj și înaintată spre soluționare Curții de APEL CRAIOVA, care în conformitate cu dispoz.art.I și II din OUG nr.75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției, aparține în primă instanță curților de apel.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Sporul de 50 % solicitat de către reclamantă a fost reglementat de art.47 din Legea 50/1996, text în conformitate cu care, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50 % din salariul de bază brut lunar.
Prin articolul 1 pct.42 din OG nr.83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996 a fost abrogat expres art.47 din Legea nr.50/1996, dar abrogarea s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor constituționale și de tehnică legislativă.
Astfel, potrivit art.107 alin.3 din Constituția României la acea dată, ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare în limitele și în condițiile prevăzute de aceasta.
În baza acestei dispoziții constituționale, prin art.1 din Legea nr.125/2000 guvernul a fost abilitat ca până la reluarea lucrărilor Parlamentului în cea de a doua sesiune ordinară a anului 2000, să emită ordonanțe în diverse domenii, inclusiv cu privire la modificarea și completarea Legii nr.50/1996. Cu toate acestea prin OG nr.83/2000 s-a procedat și la abrogarea unor dispoziții ale Legii nr.50/1996. În acest fel au fost încălcate prevederile art.56-62 ale Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, dispoziții care reglementează modificarea, completarea și abrogarea ca evenimente legislative distincte.
Rezultă așadar, că în absența unei abilitări privind emiterea unei ordonanțe cu privire la abrogarea vreunei dispoziții din Legea nr.50/1996, Guvernul nu putea să procedeze la abrogarea vreunei prevederi legale din acest act normativ. Abilitarea de a abroga anumite texte de lege trebuie prevăzute expres în cuprinsul legii de abilitare.
Indiferent de finalitatea pe care a avut-o OG 83/2000, abrogarea prin acest act normativ a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor constituționale și a celor de tehnică legislativă, motiv pentru care nu poate produce efecte.
Potrivit art.20 alin.2 din Constituția României, dacă există neconcordanță între pactele internaționale și legile interne au prioritate reglementările internaționale cu excepția cazurilor în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
Conform art.1 din Protocolul nr.1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.
În practica sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că dreptul de creanță constituie un bun în sensul art.1, iar acest drept trebuie să existe în patrimoniul celui care invocă protecția sa.
Așa cum s-a arătat mai sus, dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 au rămas în vigoare și după adoptarea OG 83/2000, ca urmare a faptului că abrogarea lor s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor constituționale și de tehnică legislativă, ceea ce înseamnă că dreptul de creanță ce se cere a fi ocrotit există în patrimoniul intimaților reclamanți.
Curtea, reține că există conflict între art.1 pct.42 din OG nr.83/2000 și art.1 din Protocolul Adițional 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, urmând a da preponderență și aplicabilitate juridică acestui din urmă text de lege.
În acest sens a statuat și ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, care a pronunțat decizia nr.XXI în dosarul nr.5/2008 prin care a fost admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ și s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001.
Față de considerentele de fapt și de drept arătate mai sus, instanța va admite acțiunea reclamantei și va obliga pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ICCJ, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA și Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL DOLJ la plata sporului de 50 % începând cu luna octombrie 2005, sume actualizate la data plății.
Vor fi obligați aceiași pârâți la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantei.
Va fi respinsă cererea de4 chemare în garanție formulată de MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ICCJ, împotriva Ministerului Economiei și Finanțelor, întrucât potrivit art.2 din OG 22/2002, ordonatorii principali de credite bugetare au obligația să dispună toarte măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii și a instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii.
În speță, calitatea de ordonator principal de credite o are pârâtul MINISTERUL PUBLIC, acestuia revenindu-și obligația legală de a depune diligențele necesare în vederea obținerii creditelor bugetare necesare plătirii sumelor reprezentând drepturile bănești solicitate.
În conformitate cu dispoz.art.35 alin.1 din Legea 500/2002, Ministerul Finanțelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite și a bugetului său propriu, întocmește proiectele legilor bugetare și proiectele bugetare pe care le depune la Guvern.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice.
Respinge excepția necompetenței materiale și cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice, formulată de MINISTERUL PUBLIC.
Admite acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL DOLJ, având ca obiect drepturi bănești.
Obligă pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL DOLJ, la plata sporului de 50 % începând cu luna octombrie 2005, sume actualizate la data plății.
Obligă pârâții să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantei.
Respinge acțiunea față de Ministerul Finanțelor Publice.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 28 Octombrie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Asistent judiciar, - - |
Asistent judiciar, | ||
Grefier, |
27.11.2008
Red.jud.-
Tehn.MC/7 ex.
Președinte:Ioana MoțățăianuJudecători:Ioana Moțățăianu, Doina Vișan Nicolița Tănăsoiu
