Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 878/2009. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR. 878/

Ședința publică din 30 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Virginia Filipescu

JUDECĂTOR 2: Marioara Coinacel

JUDECĂTOR 3: Mihaela Neagu

GREFIER - -

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul în B,-, sector 5, și CURTEA DE APEL GALAȚI, cu sediul în G,-, împotriva sentinței civile nr. 324/05.05.2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea, în contradictoriu cu intimatul - pârât TRIBUNALUL VRANCEA, cu sediul în Focșani,- și intimații - reclamanți, cu domiciliul ales la sediul Tribunalului Vrancea.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 28.09.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință din aceeași dată, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei la data de 30.09.2009.

CURTEA

Prin cererea înregistrată la data de 10 aprilie 2009 sub nr- la Tribunalul Vrancea reclamanții, și au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL GALAȚI și Tribunalul Vrancea pentru a fi obligați aceștia la stabilirea salariului de încadrare corespunzător aplicării indexărilor acordate în cursul anului 2007 și la plata sporurilor de suprasolicitare neuro-psihică și de confidențialitate cu începere de la 15.05.2008 la zi și în continuare până la încetarea raporturilor de muncă.

În motivarea cererii lor reclamanții au arătat că prin sentința civilă nr.625 din 14 mai 2008 le-a fost recunoscut sporul de risc și suprasolicitrare neuro-psihică și de confidențialitate pentru perioada anterioară pronunțării motiv pentru care înțeleg să solicite plata acestora cu începere de la data de 15 mai 2008 și în continuare până la încetarea raporturilor de muncă.

În drept reclamanții au invocat dispozițiile Legii nr.303/2004 și OUG nr.75/2008.

Prin cererea depusă la data de 21 aprilie 2009 reclamanții au renunțat la capătul de cerere referitor la stabilirea salariului de încadrare corespunzător aplicării indexărilor acordate în cursul anului 2007.

În dovedirea acțiunii reclamanții au depus la dosar înscrisuri.

Pârâții au depus la dosar întâmpinare.

Tribunalul Vranceaa arătat că în calitate de coordonator terțiar de credite a pus în aplicare dispozițiile sentinței nr.625 din 14 mai 2008 invocată de reclamanți și a plătit prima tranșă din sumele recunoscute prin aceasta. În ce privește prezenta acțiune a solicitat respingerea sa întrucât instituția, în calitate de ordonator terțiar de credite are obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate.

Curtea de APEL GALAȚIa solicitat prin întâmpinarea depusă, respingerea acțiunii, motivat de faptul că acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuro-psihică a fost abrogată prin OG nr.23/2000 aprobată prin Legea nr.334/2001 iar în de privește sporul de confidențialitate el nu poate fi acordat întrucât dispozițiile legale ce îl reglementează nu sunt aplicabile reclamanților.

Ministerul Justiției și Libertăților a invocat pe cale de excepție autoritatea de lucru judecat față de sentința civilă nr.625 din 14 mai 2008 existând identitate de părți de obiect și de cauză.

Pe fondul cauzei consideră acțiunea ca fiind neîntemeiată întrucât în ce privește sporul de confidențialitate nu există un act normativ în vigoare care să prevadă ori să garanteze dreptul magistraților de a beneficia de el. Mai arată pârâtul că situația magistraților nu poate fi considerată comparabilă în nici un fel cu cea a personalului militar și funcționarilor publici cu statut special și nici cu cea a personalului din cadrul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.

Prin Sentința Civilă nr. 324/05.05.2009 Tribunalul Vranceaa admis acțiunea civilă, i-a obligat pe pârâții să achite reclamanților drepturile bănești reprezentând sporul de risc și suprasolicitare de 50% din indemnizația de încadrare brută lunară și sporul de confidențialitate de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară cu începere de la 14 mai 2008 și în continuare până la încetarea raporturilor de muncă.

A respins ca neîntemeiată excepția autorității de lucru judecat invocată de Ministerul Justiției și Libertăților.

A luat act că reclamanții au renunțat la capătul de cerere privind indexările pentru anul 2007.

În motivare a reținut următoarele:

Analizând, în temeiul art.137 al.1 cod procedură civilă, excepția autorității de lucru judecat, instanța reține că aceasta nu este fondată, nefiind îndeplinite cerințele art.1201 cod civil, prezenta cauză vizând drepturi salariale cuvenite după pronunțarea sentinței civile nr.625 din 14 mai 2008 invocată de pârâtul Ministerul Justiției în susținerea excepției.

Pe fondul cauzei, referitor la sporul de risc și suprasolicitare neuro-psihică și de confidențialitate, tribunalul constată că acțiunea este întemeiată.

Relevante sunt, în acest sens, deciziile nr.21 din 10.03.2008 și 46 din 15 decembrie 2008 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțate în recurs în înțelesul legii prin care s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuro-psihică și de 15% pentru confidențialitate, calculate la îndemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar.

Cum, potrivit art.329 pct.3 cod procedură civilă dezlegarea dată probleme,or de drept judecate în cadrul recursului în interesul legii, este obligatorie pentru instanțe, tribunalul constată că acțiunea de față este întemeiată.

În ce privește primul capăt de cerere referitor la stabilirea salariului de încadrare corespunzător aplicării indexărilor acordate în cursul anului 2007, având în vedere cererea reclamanților depusă la dosar la data de 21 aprilie 2009 (fila 25 dosar) s-a luat act de renunțarea la judecarea acestuia.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL GALAȚI, criticând în esență următoarele:

Sentința Tribunalului este nelegală prin prisma art.304 pct.4 pr.civ. întrucât instanța de fond și-a depășit limitele puterii sale producând o imixtiune în sfera de atribuții a puterii legislative. Prin sentința pronunțată la instanța de fond în mod nelegal s-a adăugat la lege ceea ce reprezintă o încălcare a atribuțiilor puterii judecătorești.

Prin Decizia nr. 1325/2008, Curtea Constituțională a constatat că prevederile Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare sunt neconstituționale în măsura în care din ele se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în acte normative neavute în vedere de legiuitor la adoptarea actelor normative considerate discriminatorii.

De asemenea se arată că hotărârea a fost dată cu încălcarea legii, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9.pr civilă.

Astfel, în mod greșit a respins instanța excepția autorității de lucru judecat, întrucât prin Sentința Civilă nr. 625/2008 au fost respinse ca nefondate pretențiile reclamanților pentru perioada ulterioară datei de 14.05.2008, existând tripla identitate prevăzută de art. 1201 Cod civil.

Referitor la sporul de confidențialitate se arată că nu există nici un text de lege care să prevadă acordarea acestui spor, iar instanța nu a avut în vedere deciziile curții constituționale referitoare la discriminare.

Intimații au formulat concluzii scrise, prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că hotărârea Tribunalului Galați este legală și temeinică.

Examinând hotărârea recurată atât prin prisma criticilor formulate de recurent cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conf. cu disp. art. 3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că recursul este fondat pentru următoarele considerente:

Referitor la excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtul Ministerul Justiției, aceasta este parțial fondată, întrucât prin Decizia Civilă nr. 835/R/01.09.2009 a Curții de APEL GALAȚIa fost modificată în parte sentința civilă nr.625/14.05.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în sensul că pârâții au fost obligați să plătească reclamanților și intervenienților sporul de 50% și pe viitor până la modificarea cadrului legal, corespunzător perioadei efectiv lucrate pentru fiecare reclamant.

În consecință, vor fi admise recursurile, modificată în parte sentința, iar în rejudecare capătul de cerere privind acordarea sporului de suprasolicitare de 50 % va fi respins pentru autoritate de lucru judecat.

Cu privire la sporul de confidențialitate, în mod corect a reținut instanța de fond că nu se poate reține existența autorității de lucru judecat, având în vedere că obiectul acțiunii este diferit.

Pe fondul cauzei, deși sporul de confidențialitate nu este prevăzut de legea de salarizare a magistraților, curtea reține că acțiunea reclamanților este întemeiată față de decizia nr. 46/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Astfel, în interpretarea si aplicarea unitara a dispozițiilor art. 99 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicata, cu modificările si completările ulterioare, raportat la art. 16 alin. (1) si (2) din Codul deontologic al magistraților, si ale art. 78 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești si al parchetelor de pe lângă acestea, modificata si completata, raportat la art. 9 din Codul deontologic al acestora, s-a constatat ca judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunara, respectiv salariul de baza brut lunar.

Decizia este obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3.pr. civilă.

Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 6 decembrie 2007 în Cauza Beian împotriva contra României), rolul unei instanțe supreme este tocmai acela de a reglementa contradicțiile jurisprudenței, fiind mecanismul capabil să asigure coerența practicii, în scopul de a se evita insecuritatea juridică și incertitudinea.

Față de faptul că s-a pronunțat o decizie ca urmare a promovării recursului în interesul legii asupra acestei probleme de drept, Curtea nu poate da o altă soluție și nu poate emite o altă interpretare contrară deciziei nr. 46/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Chiar dacă prin Decizia nr. 838/27.05.2009 Curtea Constituțională a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament, Guvern și instanțele judecătorești, reținând că doar Parlamentul și Guvernul, prin delegare legislativă, au competența de a institui, modifica sau abroga normele juridice cu putere de lege, rolul instanțelor judecătorești fiind de a realiza justiția, adică de a soluționa, aplicând legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existența, întinderea și exercitarea drepturilor lor subiective, această decizie are efecte doar pentru viitor și nu modifică în nici un fel Decizia în interesul legii, care este obligatorie pentru instanțe.

Fiind vorba de un spor permanent, în mod corect s-a dispus plata și pentru viitor a acestuia, pentru a se evita un alt litigiu asemănător.

Pentru acordarea acestuia trebuie îndeplinită condiția continuării desfășurării raportului de muncă, dar acest spor poate fi acordat doar atât timp cât cadrul legal referitor la salarizarea magistraților nu va suferi modificări prin voința legiuitorului.

În consecință, în baza art. 312 Cod de procedură civilă, instanța va admite recursurile și va modifica sentința recurată în sensul arătat mai sus.

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate, care nu sunt contrare prezentei decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursurile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul în B,-, sector 5, și CURTEA DE APEL GALAȚI, cu sediul în G,-, împotriva sentinței civile nr. 324/05.05.2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea.

Modifică în parte sentința civilă nr.324/5.05.2009 a Tribunalului Vrancea în sensul că:

Respinge capătul de cerere privind acordarea sporului de risc și suprasolicitare de 50% din indemnizația de încadrare brută lunară începând cu data de 14 mai 2008 și în continuare până la încetarea raporturilor de muncă pentru autoritate de lucru judecat.

Obligă pe pârâți să achite reclamanților, drepturile bănești reprezentând sporul de confidențialitate de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară cu începere de la 14 mai 2008 și în continuare până la modificarea cadrului legal corespunzător perioadei efectiv lucrate.

Menține celelalte dispoziții care nu sunt contrare.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică, azi 30 2009.

Președinte,

Judecător,

Judecător,

Grefier,

: /14.10.2009

:DC/2 ex/15.10.2009

Fond: /

Asistenți judiciari:/

Președinte:Virginia Filipescu
Judecători:Virginia Filipescu, Marioara Coinacel, Mihaela Neagu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 878/2009. Curtea de Apel Galati