Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 892/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 892/2009
Ședința publică din 24 septembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cismaru Monica Maria judecător
- - - JUDECĂTOR 2: Crețoiu Victor
- - JUDECĂTOR 3: Vesa
- - grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamanții, -, -, OG, (), -, -, -, împotriva sentinței civile nr.102/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța din oficiu invocă lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor și față de actele și lucrările de la dosar lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Prin acțiunea civilă înregistrată la Tribunalul Sibiu sub dosar nr - reclamanții, -, -, OG, (), -, -, -, și au solicitat ca, în contradictoriu cu pârâții CURTEA DE APEL ALBA IULIA, MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL SIBIU și MINISTERUL ECONOMIEI și FINANȚELOR, să fie obligați pârâții să calculeze și să plătească drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de 15% începând cu anul 2004 și până la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești, drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflație; s-a mai solicitat și obligarea la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de muncă și obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate.
În motivare s-a arătat că prin discriminarea făcută, reclamanții au fost prejudiciați cu sumele solicitate.
S-au invocat prevederile art.30 al.3 din OG nr.137/2000 care prevede acordarea sporului pentru anumite categorii de salariați.
S-au mai invocat și prevederile art.15 al.1 din OG 6/2007 prin care s-a prevăzut că aceste sporuri se acordă nu numai funcționarilor publici prevăzuți de Legea nr.444/2006, ci și altor categorii, respectiv cei din aparatul de lucru al guvernului, din cadrul Administrației Președințiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ.
Se ajunge la concluzia că în mod paradoxal magistrații care dispun și supraveghează exercitarea unor activități prin care se obțin informații confidențiale nu beneficiază de spor de confidențialitate, în timp ce persoanele care execută dispozițiile respective, beneficiază.
În drept s-au invocat prevederile art.30 al.3 din OG nr.137/2000 Legea nr.182/2002, Hotărârea nr.585/2002, art.13 din OG 57/2000, art.3 din OG 19/2006, art.15 din OG 64/2006, art.13 din OG 10/2007, art.5 din OG 6/2007, art.13 din OUG 123/2003 și Legea nr.303/2004.
Prin întâmpinarea depusă, pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA invocă lipsa calității sale procesuale pasive pe considerentul că nu are nici calitatea de angajator și nici de stabilire a indemnizațiilor judecătorilor și deci solicită respingerea acțiunii.
Ministerul Justiției a depus întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca nefondate, afirmând că exercitarea unor drepturi se referă la modul de aplicare a unor dispoziții legale care instituie acele drepturi și nu la examinarea soluțiilor legislative alese de către legiuitor.
S-a mai susținut că, în afara legii nu se poate vorbi de discriminare în sensul ordonanței nr.137/2000; astfel, modul de stabilire prin lege a unor drepturi în favoarea unor categorii profesionale în mod diferit față de alte categorii nu este o problemă ce poate fi apreciată din punctul de vedere al discriminării, depășind cadrul legal reglementat prin OG nr.137/2000.
Examinând toate dispozițiile legale este evident că sporul de confidențialitate recunoscut diferitelor categorii de salariați nu este identic din punctul de vedere al activităților desfășurate, al modului de acordare a cuantumului, așa încât există dificultăți în a reține situația comparabilă - element necesar pentru putea vorbi de discriminare.
În unele situații acordarea sporului este condiționată de existența unor alocații bugetare; de asemenea, conținutul concret al diferitelor atribuții de serviciu precum și diversele sisteme de salarizare ale diferitelor categorii profesionale fac să nu poată fi reținută o situație comparabilă între categorii profesionale distincte.
S-a concluzionat că situațiile diferite în care se află diferitele categorii de salariați determină soluții diferite ale legiuitorului în ce privește salarizarea acestora, fără ca prin aceasta să se încalce principiul egalității.
S-a adus ca exemplu în sprijinul celor afirmate și Hotărârea nr.232/2007 a CNCD care a concluzionat că nu există un tratament diferențiat, discriminatoriu potrivit art.2 din OG nr.137/2000.
Prin sentința civilă nr.102/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-, s-a respins acțiunea formulată de reclamanții, -, -, OG, (), -, -, -, și, în contradictoriu cu pârâții CURTEA DE APEL ALBA IULIA, MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL SIBIU și MINISTERUL ECONOMIEI și FINANȚELOR.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut în esență că reclamantele nu au calitate de cadre militare în activitate, nici de militari angajați pe bază de contract, nefiind angajate ale instituțiilor publice de apărare națională de ordine publică și siguranță, pentru a le fi aplicabile prevederile nr.OG18/2006 și cele ale Legii nr.444/2006.
Atribuțiile lor sunt diferite de cele ale categoriilor profesionale menționate, astfel că între acestea nu există o situație comparabilă pentru a se putea constata o eventuală discriminare.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, solicitând admiterea acesteia, modificarea hotărârii în sensul admiterii în integralitate a acțiunii.
În expunerea de motive invocă dispozițiile Legii nr.444/2006 pentru aprobarea nr.OG19/2006, și arată că. magistrații au obligația de a nu dezvălui sau folosi informațiile pe care le-au obținut în această calitate, decât în problemele legate de exercitarea profesiei.
Se consideră discriminați din acest punct de vedere în raport cu judecătorii militari și membrii Consiliului Director al
În drept invocă art.304 pct.9, 304/1 Cod pr.civilă.
Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, iar pe fond a solicitat admiterea în parte a recursului și menținerea sentinței atacate în ceea ce privește pe acesta.
Ministerul Justiției și Libertăților a formulat, de asemenea, întâmpinare (59-61), solicitând respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea hotărârii atacate.
Cauza a fost scoasă de pe rolul acestei instanțe prin încheierea din 26.05.2008 și trimisă la pentru soluționarea cererilor de abținere formulate de judecătorii Curții de APEL ALBA IULIA.
Prin încheierea nr.7154/2008, a respins cererile de abținere, iar dosarul a fost retrimis instanței investite inițial cu judecarea recursului.
Verificând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Reclamanții au calitatea de judecători și grefieri în cadrul Tribunalului Sibiu, astfel cum rezultă din adeverința emisă de Tribunalul Sibiu, depusă la dosarul la fila 157.
În această calitate au solicitat acordarea sporului de confidențialitate de 15% în baza Legii nr.444/2006 pentru aprobarea nr.OG19/2006.
Față de obiectul cauzei, Curtea va reține că prin decizia nr.46 pronunțată de - Secțiile Unite, în dosar nr.27/2008, admițându-se recursul în interesul legii, s-a stabilit că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar.
Potrivit art.329 Cod pr.civilă:
"Procurorul general al Parchetului de pe lângă, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, precum și colegiile de conducere ale curților de apel au dreptul, pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg teritoriul României, să ceară să se pronunțe asupra chestiunilor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești.
Deciziile prin care se soluționează sesizările se pronunță de Secțiile Unite ale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea
Soluțiile se pronunță numai în interesul legii, nu au efect asupra hotărârilor judecătorești examinate și nici cu privire la situația părților din acele procese. Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe."
Având în vedere aceste din urmă dispoziții legale enunțate și raportat la faptul că printr-o decizie pronunțată într-un recurs în interesul legii, problematica sporului de confidențialitate în privința magistraților și a personalului auxiliar de specialitate a fost tranșată în sens pozitiv, Curtea, raportat la dispozițiile art.312 Cod pr.civilă va admite recursul de față, va modifica în parte sentința în sensul admiterii acțiunii reclamanților și va obliga pârâții la plata drepturilor salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15% calculat la indemnizația brută lunară, respectiv din salariul de bază brut lunar începând cu 16.10.2004 la zi, actualizat la data plății efective, corespunzător raporturilor de muncă.
În baza art.3 din decretul nr.92/1976, pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA va fi obligată să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei.
Acțiunea reclamanților urmează a fi însă respinsă față de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor B având în vedere că între cele două părți nu există raporturi juridice de dreptul muncii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanții, -, -, OG, (), -, -, -, împotriva sentinței civile nr.102/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
Modifică sentința atacată în sensul admiterii acțiunii formulată de reclamanți împotriva pârâților Ministerul Justiției și Libertăților B, Curtea de APEL ALBA IULIA și Tribunalul Sibiu și în consecință;
Obligă pârâții să plătească reclamanților sporul de confidențialitate de 15% din indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, începând cu 16.10.2004 până în prezent actualizate cu indicele de inflație începând cu data nașterii dreptului și până la data plății efective,corespunzător raporturilor de muncă.
Obligă pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților.
Respinge acțiunea formulată de reclamanți împotriva pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 24.09.2009.
Președinte, Judecător, Judecător.
- - - - - -
Grefier,
-
Red.VN
Tehnored.TM/3 ex
Jud.
Prin acțiunea civilă înregistrată la Tribunalul Alba sub dosar nr- reclamanții, și, au solicitat ca, în contradictoriu cu pârâții STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, MINISTERUL JUSTIȚIEI, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, TRIBUNALUL ALBA și CURTEA DE APEL ALBA IULIA, să fie obligați pârâții să calculeze și să plătească drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de 15% începând cu data de 01.08.2004 și în continuare, drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflație; s-a mai solicitat și obligarea la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de muncă și obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate.
În motivare s-a arătat că prin discriminarea făcută, reclamanții au fost prejudiciați cu sumele solicitate.
S-au invocat prevederile art.30 alin.3 din nr.OG137/2000 care prevede acordarea sporului pentru anumite categorii de salariați.
S-au mai invocat și prevederile art.15 al.1 din nr.OG6/2007 prin care s-a prevăzut că aceste sporuri se acordă nu numai funcționarilor publici prevăzuți de Legea nr.444/2006, ci și altor categorii, respectiv cei din aparatul de lucru al guvernului, din cadrul Administrației Președințiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ.
Se ajunge la concluzia că în mod paradoxal magistrații care dispun și supraveghează exercitarea unor activități prin care se obțin informații confidențiale nu beneficiază de spor de confidențialitate, în timp ce persoanele care execută dispozițiile respective, beneficiază.
În drept s-au invocat prevederile art.30 al.3 din OG nr.137/2000 Legea nr.182/2002, Hotărârea nr.585/2002, art.13 din OG 57/2000, art.3 din OG 19/2006, art.15 din OG 64/2006, art.13 din OG 10/2007, art.5 din OG 6/2007, art.13 din OUG 123/2003 și Legea nr.303/2004.
Ministerul Justiției a depus întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca nefondate, afirmând că exercitarea unor drepturi se referă la modul de aplicare a unor dispoziții legale care instituie acele drepturi și nu la examinarea soluțiilor legislative alese de către legiuitor.
S-a mai susținut că, în afara legii nu se poate vorbi de discriminare în sensul ordonanței nr.137/2000; astfel, modul de stabilire prin lege a unor drepturi în favoarea unor categorii profesionale în mod diferit față de alte categorii nu este o problemă ce poate fi apreciată din punctul de vedere al discriminării, depășind cadrul legal reglementat prin OG nr.137/2000.
Examinând toate dispozițiile legale este evident că sporul de confidențialitate recunoscut diferitelor categorii de salariați nu este identic din punctul de vedere al activităților desfășurate, al modului de acordare a cuantumului, așa încât există dificultăți în a reține situația comparabilă - element necesar pentru putea vorbi de discriminare.
În unele situații acordarea sporului este condiționată de existența unor alocații bugetare; de asemenea, conținutul concret al diferitelor atribuții de serviciu precum și diversele sisteme de salarizare ale diferitelor categorii profesionale fac să nu poată fi reținută o situație comparabilă între categorii profesionale distincte.
S-a concluzionat că situațiile diferite în care se află diferitele categorii de salariați determină soluții diferite ale legiuitorului în ce privește salarizarea acestora, fără ca prin aceasta să se încalce principiul egalității.
S-a adus ca exemplu în sprijinul celor afirmate și Hotărârea nr.232/2007 a CNCD care a concluzionat că nu există un tratament diferențiat, discriminatoriu potrivit art.2 din OG nr.137/2000.
S-a depus întâmpinare și de către Ministerul Economiei și Finanțelor prin care s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivând-o prin aceea că nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte instituții sau ministere care la rândul lor sunt ordonatori principali de credite între care figurează și Ministerul Justiției.
Pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive pe considerentul că potrivit art.16-20 din OG nr.137/2000 republicată, este instituția abilitată și investită prin lege să aplice dispozițiile legislației în materie de nediscriminare pe teritoriul României, să constate și sancționeze contravențiile prevăzute de OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, iar în conformitate cu prevederile art.27 din OG nr.137/2000 posibila victimă a discriminării poate introduce acțiune direct în instanță, prin care să solicite despăgubiri și restabilirea situației anterioare.
În temeiul art. 137 Cod procedură civilă instanța s-a pronunțat mai întâi asupra excepției lipsei calității procesual pasive invocată de pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Conform art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite.
Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte instituții sau ministere care sunt ordonatori principali de credite, între care figurează și Ministerul Justiției și nu repartizează sume de la buget acestora.
Alocarea acestor sume se realizează potrivit destinațiilor bugetare, conform Legii bugetului de stat, ceea ce conduce la concluzia că Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat să efectueze o plată pentru salariații altei instituții.
Rezultă în acest context că, Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate avea calitate procesuală pasivă în prezenta cauză în care se solicită obligarea la plata unor drepturi constând în sporul de confidențialitate, litigiul de muncă fiind stabilit, potrivit art.282 din Codul muncii, între salariați și angajator precum și alte persoane juridice sau fizice care au vocație în temeiul legilor speciale sau ale Codului d e procedură civilă.
Față de aceste considerente, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerul Economiei și Finanțelor conform art.137 pr.civilă, acțiunea urmând a fi respinsă față de acesta ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, instanța a admis- având în vedere că potrivit prevederilor art.27 din OG nr.137/2000 posibila victimă a discriminării poate introduce acțiune direct în instanță, prin care să solicite despăgubiri și restabilirea situației anterioare. Consiliul nu poate fi citat în calitate de pârât ci în calitate de expert în domeniul nediscriminării, pentru a-și prezenta poziția cu privire la o posibilă încălcare a legislației în materie de nediscriminare.
Ca urmare a celor mai sus menționate instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, acțiunea urmând a fi respinsă față de acesta ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Prin sentința civilă nr.1265/2007 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării.
S-a respins acțiunea civilă formulată de reclamantele, - și împotriva pârâților Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA și Tribunalul Alba.
S-a respins acțiunea civilă formulată de reclamanți, împotriva pârâților Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală.
Nu s-au acordat cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut în esență că reclamantele nu au calitate de cadre militare în activitate, nici de militari angajați pe bază de contract, nefiind angajate ale instituțiilor publice de apărare națională de ordine publică și siguranță, pentru a le fi aplicabile prevederile nr.OG18/2006 și cele ale Legii nr.444/2006.
Atribuțiile lor sunt diferite de cele ale categoriilor profesionale menționate, astfel că între acestea nu există o situație comparabilă pentru a se putea constata o eventuală discriminare.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamantele, solicitând admiterea acesteia, modificarea hotărârii în sensul admiterii în integralitate a acțiunii.
În expunerea de motive invocă dispozițiile Legii nr.444/2006 pentru aprobarea nr.OG19/2006, ale art.15 (1) din nr.OG6/2007, ale art.20 alin.3 din Lege anr.656/2002 modificată prin Legea nr.405/2002 se arată că potrivit art.15 alin.1 și 2 din Hotărârea, magistrații au obligația de a nu dezvălui sau folosi informațiile pe care le-au obținut în această calitate, decât în problemele legate de exercitarea profesiei.
Se consideră discriminate din acest punct de vedere în raport cu judecătorii militari și membrii Consiliului Director al
În drept invocă art.14 CEDO, art.11 și 20 din Constituția României, art.1 Protocolul 12 la Convenție, art.21 alin.1 din nr.OG137/200 și art.304 pct.9, 304/1 Cod pr.civilă.
Prin întâmpinare (8-9), pârâta Curtea de APEL ALBA IULIAa invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, iar pe fond a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.
Ministerul Justiției și Libertăților a formulat, de asemenea, întâmpinare (19-23), solicitând respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea hotărârii atacate.
Cauza a fost scoasă de pe rolul acestei instanțe prin încheierea din 3.04.2008 și trimisă la pentru soluționarea cererilor de abținere formulate de judecătorii Curții de APEL ALBA IULIA.
Prin încheierea nr.6279/2008, a respins cererile de abținere, iar dosarul a fost retrimis instanței investite inițial cu judecarea recursului.
Verificând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
În baza art.137 (1) Cod pr.civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Din această perspectivă, este a se reține că excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA urmează a fi respinsă, întrucât această instituție, în calitate de ordonator secundar de credite, are atribuții în ceea ce privește calculul și plata indemnizației reclamantelor, cât și în ceea ce privește calitatea sa de operator în carnetele de muncă ale acestora.
Pe fond, se va avea în vedere că reclamantele au calitatea de judecători în cadrul Judecătoriei Blaj, astfel cum rezultă din adeverința nr.683/28.11.2007 emisă de Tribunalul Alba, depusă la dosarul de fond la fila 47.
În această calitate au solicitat acordarea sporului de confidențialitate de 15% în baza Legii nr.444/2006 pentru aprobarea nr.OG19/2006.
Față de obiectul cauzei, Curtea va reține că prin decizia nr.46 pronunțată de - Secțiile Unite, în dosar nr.27/2008, admițându-se recursul în interesul legii, s-a stabilit că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar.
Potrivit art.329 Cod pr.civilă:
"Procurorul general al Parchetului de pe lângă, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, precum și colegiile de conducere ale curților de apel au dreptul, pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg teritoriul României, să ceară să se pronunțe asupra chestiunilor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești.
Deciziile prin care se soluționează sesizările se pronunță de Secțiile Unite ale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea
Soluțiile se pronunță numai în interesul legii, nu au efect asupra hotărârilor judecătorești examinate și nici cu privire la situația părților din acele procese. Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe."
Având în vedere aceste din urmă dispoziții legale enunțate și raportat la faptul că printr-o decizie pronunțată într-un recurs în interesul legii, problematica sporului de confidențialitate în privința magistraților și a personalului auxiliar de specialitate a fost tranșată în sens pozitiv, Curtea, raportat la dispozițiile art.312 Cod pr.civilă va admite recursul de față, va modifica în parte sentința în sensul admiterii în parte a acțiunii reclamantelor și va obliga pârâții la plata drepturilor salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15% calculat la indemnizația brută lunară începând cu 16.10.2004 la zi și în continuare, actualizat la data plății efective.
În baza art.3 din decretul nr.92/1976, pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA va fi obligată să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei.
Se vor menține în rest celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECID
Președinte:Cismaru Monica MariaJudecători:Cismaru Monica Maria, Crețoiu Victor, Vesa
