Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 917/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 917
Ședința publică de la 06 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Mănăstireanu
JUDECĂTOR 2: Nelida Cristina Moruzi
JUDECĂTOR 3: Carmen
Grefier
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiul de muncă privind recursul declarat de recurenta împotriva sentinței civile nr. 537 din 07 2009 Tribunalului Vaslui, intimați fiind:_ MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, TRIBUNALUL VASLUI, CURTEA DE APEL IAȘI și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - PRIN.. A. -.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier din care rezultă că dosarul este la al treilea termen de judecată, prin cererea de recurs s-a solicitat judecata în lipsă.
Instanța, verificând actele și lucrările dosarului, văzând că s-a solicitat judecata în lipsă, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA DE APEL,
Asupra recursului de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de APEL IAȘI sub nr.116/45/13.09.2009, reclamanta a chemat în judecată pârâții: Ministerul Justiției, TRIBUNALUL VASLUI, Curtea de APEL IAȘI, Ministerul Economiei si Finanțelor si Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța în cauză, pârâții să fie obligați la plata drepturilor salariale reprezentând sporul de suprasolicitare neuropsihică, în cuantum de 50% din salariul de bază lunar, pentru perioada 1.10.2000- 31.07.2004.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat faptul că drepturile salariale solicitate i se cuvin în temeiul prevederilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, astfel cum de altfel a constatat si Înalta Curte de Justiție si Casație prin decizia nr.21/2008.
Reclamanta a mai arătat că dreptul material la acțiune cu privire la drepturile salariale solicitate prin prezenta acțiune nu este prescris deoarece acesta s-a născut odată cu pronunțarea deciziei în interesul legii nr. 21/2008.
Legal citat, pârâtul Ministerul Justiției a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune pe considerentul că, raportat la data nașterii drepturilor salariale mai sus arătate, termenul de prescripție cu privire la perioada în litigiu se împlinise anterior introducerii acțiunii ce formează obiectul prezentei cauze.
La rândul său, pârâtul Ministerul Finanțelor a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive pe considerentul că nu este titularul obligației de plată a drepturilor salariale ale reclamantei, rolul său fiind, conform prevederilor Legii nr. 500/2002, de a constitui si gestiona resursele financiare publice.
Prin sentința civilă nr. 84, pronunțată la data de 13.03.2009, Curtea de APEL IAȘIa declinat competența de soluționare a acțiunii formulate de către reclamanta, în favoarea Tribunalului Vaslui.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Vaslui la data de 23.03.2009, sub nr-.
În cauză s-a pronunțat de către TRIBUNALUL VASLUI sentința civilă nr.537/07.05.2009, prin care a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantă în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă, s-a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 01.10.2000 - 31.07.2004 și în consecință, s-a respins ca prescrisă acțiunea reclamantei formulată în contradictoriu cu Ministerul Justiției, TRIBUNALUL VASLUI, Curtea de APEL IAȘI și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice este întemeiată deoarece acest pârât, în perioada 1.10.2004-31.07.2004, nu a avut nici calitatea de angajator în ceea ce o privește pe reclamantă, nici de ordonator de credite cu privire la drepturile salariale ale reclamantei, ordonatori de credite fiind Ministerul Justiției si TRIBUNALUL VASLUI.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de către pârâtul Ministerul Justiției, s-au reținut următoarele:
Potrivit prevederilor art. 283 al.1 lit.c) din Codul Muncii, cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termenul de 3 ani de la data nașterii dreptului material la acțiune în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat. În acest sens sunt si dispozițiile art. 166 al.1 din Codul Muncii, care prevăd că dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
Având în vedere dispozițiile art. 12 din Decretul nr. 167 din 1958 se constată că, în cazul prestațiilor succesive, cum sunt drepturile salariale, dreptul la acțiune pentru o fiecare prestație se stinge printr-o prescripție deosebită.
Prin definiție, dacă prescripția are ca efect stingerea dreptului material la acțiune în sens material, atunci dreptul trebuie să fie născut. Pe de altă parte, însăși rațiunea prescripției -stimularea titularului dreptului sau sancționarea pasivității lui, nu subzistă în condițiile inexistenței dreptului la acțiune.
Prin acțiunea introductivă reclamanta a solicitat plata drepturilor salariale constând în sporul de 50% pentru risc si suprasolicitare neuropsihică pentru perioada 1.10.200- 31.07.2004.
Raportat la prevederile legale mai sus arătate, prescripția începe să curgă de la data la care drepturile salariale erau datorate, deci de când s-a născut dreptul, iar nu de la data la care s-a pronunțat prin decizia în interesul legii nr. 21/2008.
Ca atare, prima instanță a reținut că dreptul la acțiune privind diferențele salariale constând în sporul de 50% pentru risc si suprasolicitare neuropsihică pentru perioada 1.10.2000- 31.07.2004 este prescris.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta, considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
În mod greșit prima instanță a reținut ca fiind prescris dreptul său la acțiune, întrucât dreptul la acțiune în sens material înseamnă posibilitatea titularului dreptului subiectiv civil de a cere și a obține, de la organul de jurisdicție competent, protecția statală a dreptului său, la nevoie pe calea constrângerii judiciare, ori art.47 din Legea nr.50/1996 a fost abrogat prin nr.OG83/2000, astfel încât posibilitatea de a valorifica acest drept a existat abia după pronunțarea de către a deciziei nr.21/2008.
S-a mai arătat că, Strategia de reformă a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007 prevede plata sumelor datorate ca drepturi salariale magistraților și personalului auxiliar de specialitate pentru care nu există hotărâri judecătorești, aferente perioadei 2000-2004. Această prevedere echivalează cu o recunoaștere a drepturilor salariale solicitate, în conformitate cu dispozițiile art.16 lit. "a" din Decretul 167/1958 și art.166 alin.2 Codul Muncii, care a întrerupt cursul prescripției extinctive.
Prin întâmpinarea formulată, Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice au solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat.
Recursul formulat de reclamanta este nefondat pentru următoarele considerente:
Conform disp.art.295 alin.2 din Codul Muncii, prevederile acestuia se aplică cu titlu de drept comun și acelor raporturi juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă, în măsura în care reglementările speciale nu sunt complete și aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă respective.
Potrivit disp.art.269 Codul Muncii, angajatorul este obligat să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul. În cazul în care angajatorul refuză să îl despăgubească pe salariat, acesta se poate adresa cu plângere instanțelor judecătorești competente.
Art.283 alin.1 din Codul Muncii prevede că cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate:.
c)în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator.
Astfel, se reține că, în raport de disp.art. 283 alin.1 lit.c) Codul muncii, în mod corect instanța de fond admis excepția prescripției dreptului la acțiune.
Se reține în acest sens că momentul nașterii dreptului reclamantei la acțiune îl constituie data când aceasta a cunoscut sau trebuia să cunoască prejudiciul ce i-a fost cauzat, respectiv data când aceasta, în urma adoptării nr.OG83/2000, a primit salariul cuvenit funcției îndeplinite fără acordarea sporului de 50%.
În speță nu se poate reține că dreptul reclamantei la acțiune s-ar fi născut la data pronunțării deciziei nr. 21/2008 de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
De asemenea, nu se poate reține că dreptul reclamantei la acțiune ar fi fost întrerupt, potrivit disp.art.16 din Decretul nr.167/1958, prin adoptarea nr.HG232/2005, având în vedere faptul că pct.3.2 Cap. VI Anexa 2 la HG nr.232/2005 ce reglementează Planul de acțiune pentru implementarea strategiei de reformă a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007 nu poate fi considerat ca o recunoaștere a drepturilor salariale solicitate prin prezenta acțiune.
Pentru aceste considerente, în temeiul disp.art.312 alin.1 Codul d e procedură civilă, se va respinge recursul formulat de reclamanta și se va menține sentința pronunțată de prima instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
espinge recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.537/07.05.2009 a Tribunalului Vaslui, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 06.10.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red/Tehnored.:;
12.10.2009-2 ex.;
Jud. fond:- TRIBUNALUL VASLUI:- -;
-.
Red./Tehnored.:;
Președinte:Cristina MănăstireanuJudecători:Cristina Mănăstireanu, Nelida Cristina Moruzi, Carmen
