Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 933/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 933
Ședința publică de la 21 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Liliana Ciobanu JUDECĂTOR
- - - JUDECĂTOR
- - - JUDECĂTOR
GREFIER -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul civil formulat de pârâta - GRUP împotriva sentinței civile nr. 350 din 03.03.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns avocat pentru recurenta - pârâtă, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, după care:
Avocat pentru recurenta - pârâtă solicită lăsarea cauzei pentru a doua strigare având în vedere că intimata - reclamantă și apărătorul acesteia nu sunt prezenți.
Față de solicitarea făcută de apărătorul recurentei - instanța dispune lăsarea cauzei pentru a doua strigare.
La a doua strigare făcută în ședință publică, a răspuns avocat cu delegație comună aflată la fl. 12 dosar pentru recurenta - pârâtă și avocat pentru intimata - reclamantă.
La solicitarea instanței părțile arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind chestiuni prealabile de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat pentru recurenta - pârâtă având cuvântul solicită admiterea recursului așa cum a fost motivat, casarea hotărârii instanței de fond și respingerea acțiunii ca nefondată. Arată că instanța de fond a admis în parte acțiunea, prin decizie intimata a fost integrată la Sucursala iar urmare acestui fapt s-a dispus modificarea salariului de bază, a fost admisă în parte acțiunea și obligată recurenta la plata diferenței de salariu. A mai arătat că această decizie contravine prevederilor art. 41 din Codul Muncii, care prevede că, contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părților, iar intimata a luat cunoștință de modificarea salarială odată cu disponibilizarea, dar aceasta pe perioada lucrată a primit salariu, fluturașul, și a semnat statul de plată. In ce privește al doilea motiv de recurs precum că intimatei i s-a modificat unilateral salariul, chiar intimata a recunoscut că a fost mutată de la o societate la alta pe un alt post.
Mai arată că cel de-al treilea motiv de recurs critica adusă hotărârii instanței de fond vizează acordarea a mai mult decât a fost cerut, precum și faptul că aceasta cuprinde dispoziții contradictorii.
Avocat pentru intimata - reclamantă având cuvântul solicită respingerea recursului ca nefondat. Arată că conform prevederilor art. 283 lit. c cod pr.civilă cererile pot fi formulate în 3 ani pentru plata drepturilor salariale, decizia nu a fost comunicată și nu conține nicio dată. La fost au fost solicitate să se depună la dosar statele de plată, dar nu au fost depuse nici un act afirmându-se că salariul este virat pe card și nu a fost semnat nici un act pentru drepturile salariale. Mai arată că instanța de fond a obligat recurenta la plata diferențelor salariale reactualizate la data plății, au fost depuse înscrisuri care fac referire la delegarea angajatei și nicidecum la modificarea salariului iar actul adițional la contractul individual de muncă nu face referire la diminuarea salariului, iar sporurile de aplică ulterior.
Mai arată că decizia nr. 220 aflată la fl. 6 dosar fond are un spațiu gol la data emiterii iar în recurs aceiași decizie este modificată. Recurenta a recunoscut că nu a achitat nicio sumă așa cum rezultă din tabelul aflat la dosar și se consideră că aceste calcule sunt greșite întrucât nu au fost trecute indexările la orele suplimentare ce figurează cu minus, iar un angajat poate figura cu ore efectuate sau cu cele suplimentare. In concluzie solicită respingerea recursului ca nefondat, solicită cheltuieli de judecată și depune concluzii scrise.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
-deliberând-
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 350 din 3 martie 2009 Tribunalului Bacăus -a admis în parte acțiunea având ca obiect drepturi bănești formulate de reclamanta în contradictor cu pârâții - Zona de operare și - Grup B și a fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 24.644,08 lei reprezentând diferențe salariale reactualizate fiind respins ca nefondat capătul de cerere privind daunele morale.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că prin cererea introductivă reclamanta a chemat în judecată pârâta pentru a fi obligată la plata sumei de 92.123 lei din care 8.090 lei diferență salariu pentru perioada 1 aprilie 2005 - 25 martie 2008, 2.180 lei diferență spor vechime pentru 1 aprilie 2006 - 25 martie 2008, 1.000 lei diferență lucru sistematic peste program pentru perioada 1 aprilie 2006 - 25 martie 2008, 800 lei diferență ore suplimentare pentru perioada 1 aprilie 2006 - 25 martie 2008, 3.300 lei diferență concediu de odihnă pentru perioada 1 aprilie 2006 - 25 martie 2008, 529 lei diferență preaviz, 4044 lei diferență bonus mobilizare pentru perioada 1 aprilie 2006 - 25 martie 2008, 2.180 lei indexare 2007 - 2008 și daune morale în cuantum de 10.000 lei.
S-a reținut că reclamanta a fost angajată la - Sucursala M până la data de 14 martie 2008 când a fost disponibilizată prin decizia nr. 138, iar anterior prin decizia nr. 220/1 aprilie 2006 s-a dispus în mod unilateral de către Sucursala M modificarea salariului de bază de la 2.236 lei la 1.900 lei.
S-a apreciat, de instanța de fond că această ultimă decizie contravine prevederilor art. 41 din Codul Muncii care prevăd că nu poate fi modificat contractul individual de muncă decât prin acordul părților și că, în aceste condiții, reclamantei i se cuvin drepturile salariale prevăzute de contractul de muncă inițial.
De asemenea, s-a considerat că în perioada 1 aprilie 2006 și până la data disponibilizării 25 martie 2008 reclamanta a primit drepturi salariale diminuate în mod nelegal de pârâtă.
Impotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta B, recursul fiind declarat și motivat în termen și scutit de plata taxei de timbru conform art. 15 lit. a din Legea 146/1997.
In motivarea recursului se arată, în esență, că sentința este netemeinică și nelegală deoarece instanța a apreciat asupra deciziei 220/1 aprilie 2006 că ar fi nelegală deși nu a fost investită cu verificarea acesteia ( situație în care ar fi trebuit verificat termenul în care se putea contesta decizia.
Susține recurenta că în mod nelegal s-a apreciat situația de fapt întrucât, intimata nu a mai ocupat funcția de șef serviciu, pentru a beneficia și de un spor la salariu, ca urmare a restrângerii activității Sucursalei
De asemenea, a arătat recurenta că instanța a acordat mai mult decât s-a cerut, intimata solicitând în total suma de 22.123 lei, iar instanța i-a acordat 24.544,08 lei.
Examinând cauza sub aspectul motivelor de recurs Curtea de Apel reține următoarele:
Recurenta este nemulțumită de faptul că instanța de fond a apreciat ca nelegală decizia nr. 220 din 1 aprilie 2006, deși nu a fost investită în acest sens.
Se va aprecia însă că, deși instanța de fond nu a fost investită cu verificarea legalității deciziei menționate, putea aprecia asupra acesteia, atât timp cât dispozițiile acesteia, de reducere a salariului al intimatei au cauzat acesteia un prejudiciu, instanța trebuind a se pronunța asupra îndreptățirii intimatei la plata salariului stabilit în contractul individual de muncă sau cel diminuat în baza deciziei în discuție.
Deoarece în cauză nu a fost contestată decizia nr. 220/1 aprilie 2006 emisă de recurentă, nu se pot face discuții nici cu privire la termenul în care se putea formula o astfel de contestație.
Conform deciziei nr. 220 din 2006 ( fără dată certă - aflată în copie la fila 6 dosar de fond) începând cu data de 1 aprilie 2006 intimata s-a eliberat din funcția de șef serviciu financiar - Sucursala M fiind trecută cu locul de muncă în cadrul Sucursalei M - Serviciul Financiar în funcția de economist în industrie cu un salariu de bază de 1.900 lei.
La art. 3 din decizie se prevede că serviciul Resurse Umane M va încheia actul adițional la contractul individual de muncă pentru modificarea clauzelor contractuale potrivit noilor atribuții.
Or, în cauză nu s-a făcut dovada încheierii unui act adițional la contractul de muncă al intimatei care să modifice clauzele contractuale și să reprezinte acordul de voință al ambelor părți.
De aceea se va aprecia, că în mod nelegal intimatei i s-a redus salariul, dispozițiile deciziei nr. 220 fiind în contradicție cu prevederile art. 41 din Codul Muncii, care prevăd că poate fi modificat contractul individual de muncă, numai prin acordul părților.
Se va aprecia, astfel că în mod corect a reținut situația instanța de fond, nefiind întemeiate motivele de recurs formulate de recurentă.
Referitor la ultimul motiv de recurs se va aprecia că nici acesta nu va putea fi reținut deoarece instanța nu a acordat mai mult decât s-a cerut, intimata - reclamantă solicitând prin acțiunea introductivă suma totală de 32.123 lei.
In considerarea celor reținute anterior, Curtea de Apel în baza art. 3041cod pr.civilă va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâta - GRUP cu sediul în B, sector 1,-,.37,.8, împotriva sentinței civile nr. 350 din 03.03.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Obligă recurentul să achite intimatei - reclamante suma de 2.500 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21.09.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Liliana Ciobanu, Daniela Părău, Sorina Ciobanu
- - - -
- -
GREFIER,
Red.sent.,
Red.
.ct/5 ex.
30.09.2009
Președinte:Liliana CiobanuJudecători:Liliana Ciobanu, Daniela Părău, Sorina Ciobanu
