Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 934/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂNr. 934/
Ședința publică de la 12 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE
Judecător
JUDECĂTOR 1: Alina Savin
Grefier
.-.-.-.-.-.-.-.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâții CURTEA DE APEL GALAȚI, cu sediul în G,- și MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr. 498/17.03.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în conflictul de drepturi intervenit în contradictoriu cu reclamanții, -, -, cu domiciliul procesual ales la sediul Tribunalului Galați din G,-, având ca obiect "DREPTURI ".
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează: cererile sunt la al treilea termen de judecată fixat în recurs, fiind legal motivate și scutit de taxă judiciară de timbru, după care:
Curtea, constată cauza în stare de judecată și, având în vedere că prin cererile de recurs instituțiile pârâte au solicitat judecarea în lipsă, declară închise dezbaterile potrivit dispozițiilor art. 150 Cod procedură civilă, o reține în pronunțare.
CURTEA
Cererea de chemare în judecată
La data de 02.03.2009, prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Galați, reclamanții, au solicitat în contradictoriu cu Ministerul Justiției și Libertăților B și Curtea de APEL GALAȚI obligarea pârâților la plata drepturilor salariale actualizate rezultând din acordarea sporului de 50% din salariul de bază brut lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută de încadrare pe perioada 15.10.2008 până la data pronunțării hotărârii, cu actualizarea sumelor restante la data plății efective, în funcție de perioada efectiv lucrată de fiecare reclamant în parte, precum și la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă.
Totodată, au solicitat ca serviciul de contabilitate din cadrul Curții de APEL GALAȚI să fie obligat la efectuarea calculelor.
Poziția pârâților - întâmpinarea
Pârâții Curtea de APEL GALAȚI și Ministerul Justiției și Libertăților au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Sentința civilă nr. 498/17.03.2009 pronunțată de Tribunalul Galați
Prin sentința civilă nr. 498 din 17.03.2009 Tribunalul Galația respins excepția autorității de lucru judecat.
A admis acțiunea civilă formulată de reclamanții, -, -, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției B și Curtea de APEL GALAȚI.
A obligat pârâții la plata drepturilor salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare în cuantum de 50% din indemnizația brută de încadrare pentru perioada 15.10.2008-17.03.2009, actualizată cu rata inflației la data plății, funcție de perioada efectiv lucrată de fiecare reclamant.
A obligat pârâta Curtea de APEL GALAȚI la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.
Considerentele sentinței pronunțată de instanța de fond
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut următoarele:
Prin acțiunea ce face obiectul dosarului nr- al Curții de APEL GALAȚI aceiași reclamanți au solicitat obligarea la plata drepturilor salariale reprezentând același spor începând cu 01.02.2007 și în continuare.
Prin sentința civilă 22/F/14.10.2008 Curtea de APEL GALAȚIa admis în parte acțiunea, a obligat la plata drepturilor aferente perioadei 01.02.2007 - 14.10.2008, respingând capătul de cerere privind obligarea la plata sporului pentru viitor, ca nefondat. În motivare, s-a arătat, referitor la acest capăt de cerere, că nu se poate prezuma un eventual prejudiciu în viitor, iar instanța nu poate anticipa evoluția legislației în materie. S-a reținut, de asemenea, că dacă se constată existența unui prejudiciu rezultat din neacordarea unor drepturi salariale, reclamanții au la îndemână acțiunea în justiție pentru repararea prejudiciului.
Această sentință a fost atacată cu recurs doar de Ministerul Justiției B, căruia nu i se poate agrava situația în propria cale de atac, prin urmare, în nici un caz instanța de recurs nu ar putea să acorde drepturile și pentru viitor și astfel să existe două hotărâri pentru același obiect.
În prezenta acțiune, reclamanții au solicitat acordarea sporului pentru o perioadă ulterioară primei acțiuni, tocmai pentru că au apreciat că angajatorul nu a interpretat și aplicat corect legea, creându-le un prejudiciu.
Pentru aceste considerente, văzând că obiectul acțiunii este diferit în ceea ce privește perioada pentru care se solicită a fi reparat prejudiciul, Tribunalul a constatat că nu sunt întrunite cerințele art. 1201 cod civil și a respins excepția autorității de lucru judecat.
Pe fondul cauzei instanța de fond a reținut că este aplicabilă decizia dată în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție nr. 21/2008.
Recursul declarat de Curtea de APEL GALAȚI
Curtea de APEL GALAȚIa criticat soluția instanței de fond sub următoarele aspecte:
Prin decizia nr. 21/10.03.2008 instanța supremă a admis recursul în interesul legii și a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică calculat la indemnizația brută lunară și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000.
Art. 47 din Legea nr. 50/1996 prevedea sporul de 50 % din salariul de bază brut lunar pentru risc și suprasolicitare neuropsihică doar pentru magistrați și personalul auxiliar de specialitate.
Până la apariția Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, care a inclus informaticienii în categoria personalului auxiliar de specialitate, specialiștii IT (informaticienii) au fost funcționari publici, fiind salarizați conform legilor speciale de salarizare a acestei categorii socio-profesionale, până la intrarea în vigoare a nr.OG 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției.
Prin urmare, specialiștii IT (informaticienii) nu au făcut parte din categoria personalului auxiliar de specialitate până la apariția Legii nr. 567/2004 și au fost plătiți până la intrarea în vigoare a nr.OG 8/2007 potrivit legii privind salarizarea funcționarilor publici, iar acest act normativ nu prevede sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică pentru personalul auxiliar de specialitate.
În acest sens, a fost anexată și circulara nr. 94996/2009 a Ministerului Justiției și Libertăților prin care se arată că funcțiile de specialist IT și șofer, chiar dacă în prezent, fac parte din categoria personalului auxiliar de specialitate, respectiv conex, întrucât nu au fost prevăzute de Legea nr. 50/1996, republicată, neexistând temei legal pentru a beneficia de sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Recursul declarat de Ministerul Justiției și Libertăților
Ministerul Justiției și Libertăților a adus următoarele critici soluției instanței de fond:
- în cauză este autoritate de lucru judecat întrucât, prin cererea înregistrată la Tribunalul Galați sub nr-, reclamanții au chemat în judecată Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL GALAȚI, Tribunalul Galați și Ministerul Finanțelor Publice solicitând ca prin hotărârea ce va fi pronunțată să fie obligați pârâții la plata drepturilor reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50 %, pe perioada 01.02.2007 la zi și în continuare.
Din examinarea hotărârii pronunțate în primul proces, rezultă că acțiunea a fost admisă în parte pentru reclamanții, -, -, instanța respingând capătul de cerere pentru viitor.
Ulterior înregistrării dosarului la Tribunalul Galați reclamanții din primul dosar cărora li s-a admis în parte acțiunea pe perioada 01.02.2007 - 14.10.2008, au mai introdus o cerere de chemare în judecată la Tribunalul Galați, înregistrată sub nr- pentru perioada 15.10.2008 până la data pronunțării hotărârii, perioada privind acordarea sporului pe viitor Tribunalul Galațio respinsese prin sentința civilă nr. 22/F/31.10.2008.
- pe fondul cauzei recurentul a susținut că informaticienii nu fac parte din categoria personalului auxiliar și nu pot primi sporul de 50 %.
Considerentele deciziei instanței de recurs
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate și a celor de ordine publică Curtea reține următoarele:
Analizând excepția autorității de lucru judecat instanța de recurs constată că această excepție a fost corect soluționată de instanța de fond în sensul respingerii, deoarece este vorba de perioade diferite. În ceea ce privește capătul de cerere respins pemtru viitor acesta nu poate căpăta autoritate de lucru judecat decât prin prisma considerentelor arătate. Cum Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că acest spor este datorat și pentru viitor această problemă nu mai poate fi pusă în discuție.
Pe fondul cauzei, instanța reține că reclamanții, informaticieni, fac parte din categoria personalului auxiliar conform Legii nr. 567/2004 când au fost transformați din funcționari publici în personal auxiliar de specialitate. Ca atare în anul 2004 informaticienii au devenit personal auxiliar, astfel că, aplicând decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, art. 47 care a fost permanent în vigoare, rezultă că la această dată, sporul de 50 % se datorează și acestei categorii de personal. Recursul în interesul legii, decizia nr. 21/2008 se referă, prin urmare și la reclamanții din prezenta cauză și nu se realizează o extindere a aplicării deciziei nr. 21/2008 așa cum susține recurentul Ministerul Justiției și Libertăților.
În interpretarea și aplicarea unitară a disp. art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001.
, potrivit art. 329 alin. 3.pr.civilă.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 6 decembrie 2007 în Cauza Beian împotriva contra României), rolul unei instanțe supreme este tocmai acela de a reglementa contradicțiile jurisprudenței, fiind mecanismul capabil să asigure coerența practicii, în scopul de a se evita insecuritatea juridică și incertitudinea.
În consecință, față de faptul că s-a pronunțat o decizie ca urmare a promovării recursului în interesul legii asupra interpretării art. 47 din Legea nr. 50/1996, Curtea nu poate da o altă soluție și nu poate emite o altă interpretare contrară deciziei nr. 21/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
De altfel, prin Decizia nr. 93 din 11 mai 2000, Curtea Constituțională a statuat că, în temeiul art. 329 din Codul d e procedură civilă, scopul reglementării recursului în interesul legii este de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg cuprinsul țării. Pentru realizarea acestui scop Curtea Supremă de Justiție se pronunță asupra chestiunilor de drept care au fost diferit soluționate de instanțele judecătorești. Potrivit aceluiași text, dezlegarea dată de instanța supremă acestor probleme de drept este obligatorie pentru instanțe.
" de clar ar fi textul unei dispoziții legale - se arată într-o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza " contra Regatului Unit", 1995) - în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară [.]". Complexitatea unor cauze poate conduce, uneori, la aplicări diferite ale legii în practica instanțelor de judecată. Pentru a se elimina posibilele erori în calificarea juridică a unor situații de fapt și pentru a se asigura aplicarea unitară a legii în practica tuturor instanțelor de judecată, a fost creată de legiuitor instituția recursului în interesul legii.
Pronunțându-se asupra unui recurs în interesul legii, instanța supremă contribuie la asigurarea supremației Constituției și a legilor, prin interpretarea și aplicarea unitară a acestora pe întreg teritoriul țării, fapt de natură să concretizeze un alt principiu fundamental, prevăzut în art. 16 alin. (1) din Constituție în conformitate cu care: "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări."
Printr-o altă decizie, nr. 528/02.12.1997, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 lit. d) și ale art. 31 din Legea Curții Supreme de Justiție nr. 56/1993, statuând că: "Principiul supunerii judecătorului numai față de lege, potrivit art. 123 alin. (2) din Constituție, nu are și nu poate să aibă semnificația aplicării diferite și chiar contradictorii a aceleiași dispoziții legale, în funcție exclusiv de subiectivitatea interpretării aparținând unor judecători diferiți. O asemenea concepție ar duce la consacrarea, chiar pe temeiul independenței judecătorilor, a unor soluții ce ar putea reprezenta o încălcare a legii, ceea ce este inadmisibil, întrucât legea fiind aceeași, aplicarea ei nu poate fi diferită, iar intima convingere a judecătorilor nu poate justifica o asemenea consecință." De asemenea, Curtea a considerat, prin aceeași decizie, că "Asigurarea caracterului unitar al practicii judecătorești este impusă și de principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, deci inclusiv a autorității judecătorești, deoarece acest principiu ar fi grav afectat dacă în aplicarea uneia și a aceleiași legi soluțiile instanțelor judecătorești ar fi diferite și chiar contradictorii".
Curtea Constituțională a reținut, de asemenea, că această soluție legislativă este în concordanță și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la dreptul oricărei persoane la un "proces echitabil", conform art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat (prin hotărârea pronunțată în cauza "Brincat contra Italiei", 1992) că independența judecătorilor este privită în raport cu puterea executivă, fără ca această independență să excludă subordonarea față de alți judecători, dacă aceștia se bucură, ei înșiși, de independență față de puterea executivă.
De asemenea, nu este primită nici critica recurentului privind nr.OG 8/2007 conform căreia la apariția acestei ordonanțe a fost abrogată în totalitate Legea nr. 50/1996, deoarece la data pronunțării deciziei nr. 21/2008, Înalta Curte de Casație și Justiție a avut în vedere inclusiv această ordonanță care era deja apărută la data pronunțării deciziei. Prin dispozitivul deciziei se arată că art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind sporul de 50% mai este încă în vigoare. Ca atare, o asemenea susținere contravine susținerilor Înaltei Curți de Casație și Justiție motiv pentru care ea nu poate fi primită.
Față de aceste considerente conform art. 312 Cod procedură civilă urmează a se respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâți împotriva sentinței civile nr. 498/17.03.2009 a Tribunalului Galați.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondate recursurile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul în B,-, sector 5 și CURTEA DE APEL GALAȚI, cu sediul în G,-, împotriva sentinței civile nr. 498/17.03.2009 pronunțată de Tribunalul Galați.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 12 Octombrie 2009.
PREȘEDINTE: Alina Savin | JUDECĂTOR 2: Virginia Filipescu | JUDECĂTOR 3: Mihaela Neagu |
Grefier, |
: - -/11.11.2009
: 9 ex.//30.12.2009
Fond: /
Asistenți judiciari: /-
Comunicat: 7 ex./_________
Președinte:Alina SavinJudecători:Alina Savin, Virginia Filipescu, Mihaela Neagu
