Drepturi bănești. Jurisprudență. Sentința 112/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928

Secția litigii de muncă

și asigurări sociale

DOSAR NR-

SENTINȚA CIVILĂ NR. 112

Ședința publică din 6 noiembrie 2008

PREȘEDINTE: Aurelia Schnepf

JUDECĂTOR 2: Vasilica Sandovici Valentin Turcin

ASISTENȚI JUDICIARI:- -

-

GREFIER:

Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL TIMIȘOARA, Tribunalul C S, Ministerul Economiei și Finanțelor, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect drepturi bănești.

Dezbaterile și concluziile părților sunt consemnate în încheierea de ședință din data de 04.11.2008, care face parte integrantă din prezenta decizie, pronunțarea în cauză fiind amânată pentru azi, 06.11.2008, când

CURTEA,

Prin acțiunea adresată acestei instanțe urmare a investirii conform dispozițiilor art. II alin.1 și 2 din OUG nr.75/2008 reclamanții, au solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL TIMIȘOARA, Tribunalul C S, Ministerul Economiei și Finanțelor, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării plata diferențelor de salarii calculate pe baza valorii de referință sectorială, prevăzut de lege pentru funcțiile de demnitate publică și a coeficienților de multiplicare prevăzuți de lege corectate periodic în raport cu evoluția prețurilor de consum în condițiile stabilite de lege pentru determinarea și corecția valorii de referință sectorială prevăzute de lege pentru funcțiile de demnitate publică astfel:

- pentru perioada martie 2005 - septembrie 2005 la valoare de referință sectorială de 264.7 lei conform OG nr.9/2005;

- pentru perioada octombrie 2005 - 31 ianuarie 2006 la valoare de referință - sectorială de297,4 lei conform OG nr.9/2005;

- pentru perioada 1 februarie 2006 - 31 august 2006 la valoare de referință sectorială de 312,3 lei conform OG nr.3/2006;

- pentru perioada 01 septembrie 2006 - 31 decembrie 2006 la valoare de referință sectorială de 331 lei conform OG nr.3/2006;

- pentru perioada 01 ianuarie 2007 - 31 martie 2007 la valoare de referință sectorială de 358 lei conform OG nr.10/2007;

- pentru perioada 01 aprilie 2007 - 30 septembrie 2007 la valoare de referință sectorială de 365 lei conform OG nr.10/2007;

- pentru perioada 01 octombrie 2007 - 31 decembrie 2007 la valoare de referință sectorială de 405 lei conform OG nr.10/2007.

De asemenea reclamanți au mai solicitat Ministerul Economiei și Finanțelor la alocarea sumelor necesare efectuări plăților.

Motivându-și acțiunea, reclamanți au arătat că au avut calitatea de judecători, respectiv grefieri la Judecătoria Caransebeș, iar actele normativ care reglementează salarizarea magistraților și a personalului auxiliar a instanțelor judecătorești mențin aceste drepturi salariale în continuare.

Potrivit art. 2 din Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru peroane care ocupă funcții de demnitate publică " dispozițiile prezentei legi se aplică peroanelor care ocupă funcții de demnitate publică, precum și persoanelor angajate pe bază de contract individual de muncă în sectorul bugetar."

Conform art.3 din același act normativ funcția de demnitate publică este aceea funcție publică, care se ocupă prin mandat obținut direct, prin alegeri organizate sau indirect, prin numire, potrivit legii.

Au mai arătat reclamanți că persoanele care ocupau funcții asimilate cu funcțiile de demnitate publică aveau dreptul, pentru activitatea desfășurată, la un salariu lunar în conformitate cu prevederile Anexei III din același act normativ.

OUG nr.2/2000 modifică coeficienții de multiplicare pentru unele funcții prevăzute în Anexele V-VIII din Legea nr.154/1998, privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sistemul bugetar și a indemnizaților pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică.

OUG nr.177/2002 stabilește salarizare ași alte drepturi ale magistraților stipulând că indemnizațiile pentru magistrați se stabilesc pe baza valorii de referință sectorială, prevăzute de lege pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite în cadrul autorităților legislative și executivă, această valoare actualizată periodic potrivit dispozițiilor legale aplicându - se de drept și magistraților.

Prin OUG nr.27/2006 se prevede că indemnizația de salarizare pentru magistrați și alte categorii de personal sistemul justiției se stabilește "pe baza valori de referință sectorială șui a coeficienților de multiplicare prevăzuți în Anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță".

De asemenea, prevederea din Anexa Ia O UG nr.27/2006 încalcă principiile Constituției României ale Legii nr.303/2004, ale Codului muncii și Legea privind combaterea discriminării, întrucât valoarea de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare aplicată la salarizarea magistraților este diferită de voalarea de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite din cadrul autorităților legislativă și executivă.

Pârâtul Ministerul Justiției prin întâmpinarea depusă la dosar a solicitat respingerea ca nefondată a acțiuni învederând faptul că începând cu intrarea în vigoare a Legii nr. 347/2003, care a modificat art.2 din OUG nr.177/2002 nu există temei legal pentru ca indemnizațiile personalului din cadrul autorități judecătorești să fie stabilite pe baza valorii de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite din cadrul autorităților legislative și executive, indemnizațiile acestora fiind stabilite expres și exclusiv prin OUG nr.177/2002, OG nr.23/2005 și OUG nr.27/2006. de altfel, începând cu 01 o1.2003 persoanele care ocupă funcții de demnitate publică alese și numite în cadrul autorităților legislative și executive beneficiază de o indemnizație fixă, art.5 din Legea nr.154/1998 fiind abrogat prin art.15 din OUG nr.24/2000.

Prin întâmpinare pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a solicitat respingerea acțiunii față de acest minister pentru lipsa calității procesuale pasive, arătând că între Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Justiției nu există nici o obligație, iar faptul că ordonatorul principal de credite nu a corectat periodic, în mod nejustificat, indemnizațiile cuvenite de drept reclamanților, nu îi conferă acestuia nici garanție din partea Ministerului Economiei și Finanțelor pentru eventualele sume ce ar trebui să le plătească într-un raport de muncă izvorând din contractul de muncă.

Analizând acțiunea, raportat la actele și lucrările dosarului, și la actele normative invocate, instanța constată acțiunea nefondată pentru următoarele considerente:

Potrivit art.2 din Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a îndemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică dispozițiile acestei legi se aplică persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică, precum și persoanelor angajate pe bază de contract individual de muncă în sectorul bugetar. Conform art.3 din același act normativ, funcția de demnitate publică este aceea funcție publică care se ocupă prin mandat, obținut prin alegeri organizate, sau indirect, prin numire, potrivit legii. Legea nr.154/1998 se aplică și celor care ocupă funcții asimilate cu funcțiile de demnitate publică, prevăzute în anexele la lege.

Persoanele care ocupau funcții asimilate cu funcțiile de demnitate publică aveau dreptul, pentru activitatea desfășurată, la un salariu de bază lunar, în conformitate cu prevederile Anexei nr.III din același act normativ.

În conformitate cu prevederile art.1 alin.1 din OG134/1999 începând cu luna septembrie 1999, valoarea coeficientului de ierarhizare a salariilor de bază ale personalului din organele autorității judecătorești, reglementată de Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, cu modificările și completările ulterioare, este egală cu valoarea de referință sectorială prevăzută de Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, cu modificările și completările ulterioare, pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite, precum și pentru administrația publică centrală și locală. Această valoare se corectează periodic, în raport cu evoluția prețurilor de consum, în condițiile stabilite de prevederile legale pentru sectorul bugetar.

Potrivit art. 2 din nr.OUG 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, act normativ care a abrogat OUG nr. 177/2002, s-a prevăzut că indemnizațiile pentru magistrați se stabilesc pe baza valorii de referință sectorială, prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite din cadrul autorităților legislativă și executivă, ținându-se seama de locul și rolul justiției în statul de drept, de răspunderea, complexitatea și riscurile funcției, de incompatibilitățile și interdicțiile prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal. De asemenea, conform prevederilor art. 3 din același act normativ, judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți au dreptul pentru activitatea desfășurată la o indemnizație de încadrare brută lunară stabilită în raport cu nivelul instanțelor sau parchetelor, cu funcția deținută și cu vechimea în magistratură pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare prevăzuți în anexa ordonanței de urgență.

Însă prin Legea nr. 347/10 iulie 2003, prin care a fost abrogată OUG nr. 177/2002, articolul 2 fost modificat, având următorul conținut:, pentru magistrați se stabilesc pe baza valorii de referință sectorială, prevăzută în anexa nr. 1 la prezenta ordonanță de urgență".

Totodată la art. 3 din OUG nr. 27/2006 se prevede:,Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți au dreptul pentru activitatea desfășurată la o indemnizație de încadrare brută lunară stabilită în raport cu nivelul instanțelor și parchetelor, cu funcția deținută și cu vechimea în magistratură prevăzută de art. 86 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare prevăzuți în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență".

Prin urmare, începând cu intrarea în vigoare a Legii nr. 347/2003, care a modificat art. 2 din OUG nr. 177/2002 nu există temei legal pentru ca indemnizațiile personalului din cadrul autorității judecătorești să fie stabilite pe baza valorii de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite din cadrul autorităților legislative și executive, indemnizațiile acestora fiind stabilite expres și exclusiv prin OUG nr. 177/2002, OG nr. 23/2005 și OUG nr. 27/2006.

Articolul 73, actual art. 74 alin. 2 teza I din Legea nr. 303/2004, prevede că:, Drepturile salariale ale judecătorilor și procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate decât în cazurile prevăzute de prezenta lege", însă, în teza a II-a se precizează că,Salarizarea judecătorilor și procurorilor se stabilește prin lege specială".

La momentul intrării în vigoare a Legii nr. 303/2004, drepturile salariale ale judecătorilor și celorlalte categorii de personal prevăzute de acest act normativ erau stabilite prin OUG nr. 177/2002 aprobată prin Legea nr. 347/2003 și de Legea nr. 50/1996.

Prin urmare, dispozițiile art. 73, actual art. 74 din Legea nr. 303/2004au avut în vedere drepturile salariale reglementate de dispozițiile legale în vigoare la acel moment, drepturi salariale care, potrivit legii, nu pot fi diminuate sau suspendate decât în cazurile prevăzute de prezenta lege".

Ori, prin legea specială prin care au fost stabilite ulterior drepturile salariale ale judecătorilor și procurorilor, respectiv OUG nr. 27/2006, aprobată prin Legea 45/2007, și prin OG nr. 8/2007 aprobată prin Legea nr. 247/2007, nu au fost diminuate drepturile în discuție, dimpotrivă, acestea fiind majorate față de cuantumul prevăzut în reglementarea anterioară.

Câtă vreme Legea nr. 303/2004 prevede că drepturile salariale ale judecătorilor și procurorilor se stabilesc prin lege, acest lucru fiind înfăptuit prin acte normative speciale, pretențiile reclamanților de a fi salarizați conform unor acte normative care nu li se adresează, sunt neîntemeiate.

De altfel, începând cu 1 ianuarie 2003 persoanele care ocupă funcții de demnitate publică alese și numite în cadrul autorităților legislative și executive beneficiază de o indemnizație fixă, și nu în baza unei valori de referință sectorială.

În concluzie, prin stabilirea valorii de referință sectorială diferită în ceea ce privește pe magistrați, respectiv persoane care ocupă funcții de demnitate publică alese și numite, reclamanții nu sunt în mod evident și grav discriminați, deoarece nu se află în aceeași situație juridică și faptică, care fundamentează și generează această valorii de referință sectorială.

În ce privește lipsei calității procesuale pasive a Ministerul Economiei și Finanțelor urmează a fi respinsă întrucât potrivit dispozițiilor art.19 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, acest minister are în responsabilitate, pregătirea proiectelor legilor de rectificare bugetară, iar potrivit art.3 alin.1 pct. 2 din HG nr.208/2005 are atribuții de elaborare a proiectului bugetului de stat, precum și a proiectului legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.

Prin urmare, în situația în care nu ar fi obligat și acest minister să rectifice bugetul cu sumele necesare reparării eventualului prejudiciu suferit de reclamanți în situația admiterii acțiunii, hotărârea judecătorească ar fi lipsită de un a din cele mai importante funcții ale sale, respectiv puterea executorie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor.

Respinge ca nefondată, acțiunea reclamanților, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL TIMIȘOARA, Tribunalul C S, Ministerul Economiei și Finanțelor, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării având ca obiect "drepturi bănești" reprezentând plata diferențelor de salarii calculate pe baza valorii de referință sectorială, prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică și a coeficienților de multiplicare prevăzuți de lege pentru funcțiile de demnitate publică.

Definitivă.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică, azi, 6 noiembrie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

- - - -

ASISTENȚI JUDICIARI: - -

: -

GREFIER,

Red. /02.12.2008

Tehnored. /2 ex/02.12.2008

Președinte:Aurelia Schnepf
Judecători:Aurelia Schnepf, Vasilica Sandovici Valentin Turcin

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi bănești. Jurisprudență. Sentința 112/2008. Curtea de Apel Timisoara