Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 1266/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1266/
Ședința publică din 27 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Roxana Maria Trif judecător
JUDECĂTORI: Roxana Maria Trif, Dorina Rizea Mihail
-
Grefier:
Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra recursurilor formulate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN C și CURTEA DE APEL BRAȘOV împotriva sentinței civile nr.445 din 11 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în cadrul ședinței de judecată din 20 octombrie 2009, când instanța, având în vedere actele și lucrările dosarului, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, a rămas în pronunțare, încheierea respectivă făcând parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța, a amânat pronunțarea în vederea deliberării și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise la data de 27 octombrie 2009.
CURTEA:
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă nr455/2009, pronunțată de Tribunalul Covasna, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanții., și, împotriva pârâților MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL COVASNA, CURTEA DE APEL BRAȘOV și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE și pe cale de consecință: a obligat pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Covasna și Curtea de APEL BRAȘOV să plătească reclamanților sumele de bani reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, echivalent a 50% din indemnizația de bază brută lunară, pentru perioada cuprinsă între 14 februarie 2008 și data rămânerii irevocabile a hotărârii și pe viitor cu excepția reclamantului care va beneficia de acest drept începând cu iunie 2008 și pentru viitor, sume actualizate cu indicele de inflație care se va calcula de la data scadenței drepturilor și data plății efective. A obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile financiare necesare efectuării plății. A obligat pârâta Curtea de APEL BRAȘOV la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților. A respins pretențiile de acordare a dobânzii legale.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 47 din Legea 50 1996. republicată "Pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate. beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Ulterior, prin art. 50 din OUG177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, printre altele, a fost abrogat art. 47 din Legea nr.50/1996.
Instanța a constatat că în cauză sunt incidente prevederile art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale care prevăd că: " Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional."
Sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% solicitat prin prezenta acțiune fiind un drept de creanță este un bun în sensul art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.
Pretențiile reclamanților se întemeiază pe un serviciu deja prestat, constituind un bun în sensul practicii CEDO, astfel cum rezultă din Hotărârea Van Marle împotriva Olandei din 26.06.1986.
Referitor la apărările pârâților instanța mai reține că legea este actul juridic al parlamentului elaborat în conformitate cu Constituția potrivit unei proceduri prestabilite și care reglementează relațiile sociale cele mai generale și mai importante, fiind actul normativ cu forța juridică superioară tuturor celorlalte acte normative, care emană de la organul suprem al puterii de stat.
Noțiunea de supremație juridică a legii constă în faptul că norma stabilită de ea trebuie să corespundă celor cuprinse în Constituția României, și toate celelalte acte juridice emise de organele statului nu pot să o abroge, să o modifice sau să deroge de la ea, fiindu-i subordonate din punct de vedere al eficacității juridice.
Este adevărat că prin OG nr. 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii 50/1996, art. 47 fost abrogat, dar procedându-se în această manieră se constată că abrogarea nu produce efecte juridice întrucât OG 83/2000 este un act normativ de nivel inferior Legii 50/1996, fiind astfel în contradicție cu dispozițiile Constituției și ale Legii 24/2000 privitor la normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative (art. 56 pct.2).
Potrivit art. 108 al. 3 din Constituție " ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și condițiile prevăzute de acestea". Or, prin art. 1 pct. Q 1 din Legea 125/2000 Guvernul a fost abilitat să emită ordonanțe doar cu privire la "modificarea și completarea Legii 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele judecătorești republicată".
Cu toate acestea prin OG 83/2000 s-a procedat și la abrogarea unor dispoziții ale Legii 50/1996, deși așa cum rezultă din dispozițiile art. 56-62 din Legea 24 /2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, " modificarea, completarea si abrogarea constituie evenimente legislative distincte".
n plus, față de aceste considerente instanța reține că potrivit disp. Deciziei nr. XXI pronunțată de ÎCCJ în cadrul recursului în interesul legii la data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a /2000 aprobată prin Legea nr.334/2001.
În conformitate cu dispozițiile art.329 alin.3 teza finală din Codul d e proc.civilă dezlegarea dată problemelor de drept judecate în cadrul unui recurs în interesul legii "este obligatorie pentru instanțe".
Referitor la plata drepturilor salariale solicitate prin acțiunea dedusă judecății și "pentru viitor", instanța a reținut că această cerere este întemeiată deoarece drepturile salariale constituie prin excelență " prestări periodice" în înțelesul art. 110 Cod proc.civilă, astfel încât pot fi solicitate și acordate înainte de termen."
Prin Legea nr.45/2007 a fost aprobată OUG 27/2006 de salarizare a personalului auxiliar din cadrul instanțelor și parchetelor de pe lângă acestea, iar decizia de recurs în interesul legii este ulterioară intrării în vigoare a Legii 45/2007și vizează interpretarea dispozițiilor art.47 din Legea nr. 50/1996. ținând cont de neregularitatea modului de abrogare a acestor norme concluzionând că. "tară echivoc aceste norme ce reglementau acordarea sporului de 50% au supraviețuit dispozițiilor de abrogare, continuând să-și producă efecte" deci implicit și după Legea 45 2007. contrar susținerilor pârâtei ÎCCJ
Actualizarea sumelor acordate conform indicelui de inflație a fost admisă de instanță în bază disp. art. 1082 Cod civil, întrucât prin neplata diferențelor de drepturi de natură salarială s-a creat părții reclamante un prejudiciu constând în diferența de valoare ca urmare a inflației precum și în lipsa de folosință a banilor.
Cererea de obligare la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantei a fost admisă in baza dispozițiilor art. 1 - 8 din Decretul nr. 92/1996 privind carnetul de muncă.
Așadar instanța a admis în parte acțiunea reclamanților respingând capătul de cerere privind acordarea dobânzii legale, întrucât în speță nu este vorba de creanțe comerciale care intră sub incidența dispozițiilor codului comercial și a OG nr. 9/2000.
Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs de recurenții Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Finanțelor Publice prin reprezentant în teritoriu Direcția Generală a Finanțelor publice C și Ministerul Justiției și Libertăților, criticându-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În ceea ce privește recursul declarat de recurenta Curtea de APEL BRAȘOV, sentința este criticată pentru faptul că reclamanții și au calitatea de aprod, respectiv de șofer și în consecință nu fac parte din categoria personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești ci fac parte din categoria personalului conex al instanțelor judecătorești.
Prin urmare,decizia nr.21/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție nu le este aplicabilă,instanța depășindu-și astfel atribuțiile puterii judecătorești.
Ministerul Justiției și Libertăților critică hotărârea pentru motivul că, art.47 din Legea nr.50/1996 care prevedea sporul de 50% din salariul de bază brut lunar pentru risc și suprasolicitare neuropsihică pentru personalul auxiliar de specialitate a fost abrogat prin art.42 din nr.OG83/2000 iar din februarie 2007 intrat în vigoare noua lege de salarizare a personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești,respectiv, nr.OG8/24.01.2007.
Prin urmare,sporul de 50% nu mai subzistă începând cu februarie 2007, în condițiile în care dispozițiile Legiinr.50/1996 privind salarizarea personalului auxiliar au fost abrogate în întregime iar decizia a avut în vedere doar nr.OG83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.5o/1996.
Recurentul Ministerul Finanțelor Publice, prin reprezentant legal Direcția Generală a Finanțelor Publice C, invocă dispozițiile art.304 pct.5 și 9 cod.proc.civ.
Motivul de casare prevăzut de art.304pct.5 proc.civ. constă în pronunțarea hotărârii cu încălcarea formelor de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art.105 alin2 proc.civ. invocându-se încălcarea dispozițiilor art.89alin 1și art.114 alin 3c.proc.civ.întrucât cererea de chemare în judecată a fost comunicată la 06.mai 2009 iar pricina s-a soluționat în fond la primul termen de judecată(07.05.2009),fiind în imposibilitate de a formula apărările necesare.
De asemenea se invocă excepția lipsei calității procesuale pasive, întrucât față de atribuțiile pe care le are, de a elabora proiectul bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget și pentru considerentul că, între părți nu există raporturi de muncă.
Se mai arată în continuarea motivelor de recurs că acest recurent nu poate fi obligat la plata drepturilor salariale ale angajaților altor ordonatori de credite.
În ceea ce privește fondul cauzei se mai arată că sumele solicitate nu pot fi acordate pentru că norma de finanțare a resurselor bugetare și a repartizării acestora pe destinații este înscrisă în legea bugetului, și potrivit acesteia nici o cheltuială nu poate fi angajată, ordonată și plătită dacă nu există o bază legală pentru aceasta precum și pentru faptul că,reclamantul este conducător auto iar reclamanta are calitatea de aprod și prin urmare fac parte din categoria personalului conex și nu auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești. Pentru acest motiv, se susține că dispozițiile deciziei nr.21/2008 a nu le sunt aplicabile.
Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursurile sunt nefondate și în consecință vor fi respinse în baza disp. art. 312 alin-1c.proc.civ. pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește recursul declarat de Curtea de APEL BRAȘOV, instanța reține că, în conformitate cu art.60, alin.3 din Legea nr.567/2004, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea beneficiază de salarii de bază, spor de vechime, prime și alte drepturi salariale, în condițiile legii. Potrivit art.3 alin.3 din legea nr.567/2004 republicată și modificată, agentul procedural,aprodul și șoferul fac parte din personalul conex personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.
Ulterior abrogării art.47 din Legea nr.50/1996 care statua asupra dreptului magistraților și personalului auxiliar de specialitate de a beneficia de sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, instanța supremă, prin Decizia nr.21 din 10 martie 2008 pronunțată într-un recurs în interesul legii a constatat că dreptul supraviețuiește și după intrarea în vigoare OG nr.83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001. Aceste ultime acte normative sunt anterioare Legii nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, încât dreptul în discuție este inclus în sintagma "alte drepturi salariale" din art.60 alin.3 amintit mai sus.
Până în prezent, pentru personalul conex nu există o lege specială de salarizare cum se preconizează în art.60 alin.4 din Legea nr.567/2004, astfel că dispozițiile acestui act normativ îi sunt pe deplin aplicabile, cum se arată în alineatul 5 al aceluiași articol.
Nu există nicio rațiune pentru o distincție netă între agentul procedural, aprodul instanței,șoferul și celelalte categorii incluse în personalul auxiliar de specialitate, din moment ce primii fac parte din personalul grefei instanței și îndeplinesc unele atribuții similare cu ale grefierului arhivar, după cum dispune art.65 și 66 incluse în paragraful 2 - Grefa - din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești. Or, executarea unor obligații profesionale similare impune același tratament și pentru drepturi, astfel sporul de risc și suprasolicitare nu poate fi negat.
Concluzia are natură legală, rezultând fără echivoc din prevederile art.901din Legea nr.567/2004, care dispune că prevederile acestui act normativ se aplică în mod corespunzător și personalului conex al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, cu excepția dispozițiilor art.68, 682, 683și 684. Cum excepțiile sunt de strictă interpretare, rezultă că în afara situațiilor arătate în art.901, personalul conex beneficiază de drepturile stabilite pentru personalul auxiliar de specialitate, inclusiv de sporul în discuție, inclus, cum am arătat, în art.60 alin.3, astfel că apărările pârâților referitoare la excluderea funcțiilor deținute de reclamanți sunt înlăturate.
Critica recurentului Ministerul justiției și Libertăților,este înlăturată de curte pentru aceleași motive reținute corect de prima instanță.
Critica recurentului Ministerul Economiei și Finanțelor referitoare la motivul prevăzut de art.304 pct.5 Proc.Civ. este înlăturată de curte având în vedere prevederile art.286 (1) potrivit cărora, cererile referitoare la soluționarea conflictelor de muncă se judecă în regim de urgență" și art.268(3) din Codul Muncii potrivit cărora,procedura de citare a părților se consideră legal îndeplinită dacă se realizează cu cel puțin 24 de ore înainte de termenul de judecată".
În ceea ce privește, critica privind excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, trebuie menționat faptul că din dispozitivul sentinței de fond, rezultă că acest recurent a fost obligat numai să vireze fondurile necesare efectuării plăților, astfel încât este lipsită de relevanță apărarea potrivit căreia între reclamanți și prezenta recurentă nu sunt raporturi de muncă, iar conform atribuțiilor stabilite prin lege, acesta are numai abilitatea de a face propuneri pentru formarea bugetului de stat. Tocmai în temeiul acestei atribuții, instanța de fond a procedat la obligarea de a vira fondurile necesare efectuării plăților, fonduri, pe care urmează să le aibă în vedere cu ocazia elaborării proiectelor de buget, sau în cadrul rectificărilor bugetare. Pentru aceste considerente instanța apreciază că recursul nu este întemeiat și în consecință va fi respins.
Pentru aceste considerente, în baza art.312(1) proc.civ. curtea va respinge recursurile și va menține ca legală hotărârea recurată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
Decide
Respinge recursurile declarate de pârâții Direcția Generală a Finanțelor Publice C în calitate de reprezentantă în teritoriu pentru Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL BRAȘOV împotriva sentinței civile nr. 445/M/2009 pronunțată de Tribunalul Covasna, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 27.10.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 2: Dorina Rizea Mihail
- - - - - -
GREFIER,
Red. -/ 04.11.2009
Dact. /02.12.2009
Jud. fond: -
Președinte:Roxana Maria TrifJudecători:Roxana Maria Trif, Dorina Rizea Mihail
