Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 1737/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 1737/
Ședința publică din 19 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta SC SRL, cu sediul în S,-, județul S, împotriva sentinței civile nr.168 din 12 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
In lipsa părților.
Procedura completă.
dezbaterilor și susținerile reprezentantului reclamantului intimat au fost consemnate în încheierea ședinței publice din 12 2009, care face parte integrantă din prezenta când s-a amânat pronunțarea pe data de azi, iar în urma deliberării instanța a pronunțat prezenta decizia.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.168 din 12.02.2009 a Tribunalului Mureș, pronunțată în dosarul nr- s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâta SC" "SRL și s-a dispus obligarea pârâtei la plata către reclamanți a drepturilor bănești reprezentând compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat, a sporului pentru munca de noapte și sporului pentru munca suplimentară, astfel pentru reclamantul, suma de 3.843,64 lei; pentru reclamanta, suma de 2.306,40 lei; pentru reclamanta, suma de 2.604 lei; pentru reclamantul, suma de 2.604 lei; pentru reclamantul, suma de 5.430,81 lei; pentru reclamantul, suma de 5.820,72 lei; pentru reclamantul suma de 5.820,72 lei; pentru reclamantul, suma de 3.447,2 lei; pentru reclamantul, suma de 4.665,50 lei; pentru reclamantul, suma de 4.639,52 lei; pentru reclamanta, suma de 3.864,15 lei; pentru reclamanta, suma de 1.366,20 lei; pentru reclamantul, suma de 1.075,70 lei; pentru reclamanta, suma de 4.684,82 lei; pentru reclamantul, suma de 1.582,64 lei; pentru reclamanta, suma de 4.684,82 lei; pentru reclamantul, suma de 1.320,60 lei; pentru reclamantul, suma de 1.295,80 lei: pentru reclamanta, suma de 3.131,40 lei; pentru reclamantul, suma de 4.195,08 lei; pentru reclamanta, suma de 3.891,56 lei; pentru reclamanta, suma de 3.871,90 lei; pentru reclamanta, suma de 4.488,80 lei; pentru reclamanta, suma de 1.764,52 lei; pentru reclamantul, suma de 1.742 lei; pentru reclamanta suma de 2.811,50 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că din probele administrate rezultă că pe durata angajării reclamanții au prestat muncă noaptea pentru o perioadă mai mare de cât cea consemnată în pontaje, precum și ore suplimentare, pentru care reclamanții nu au fost remunerați și care nici nu au fost compensate cu ore libere.
Referitor la concediile de odihnă, prima instanță a reținut că pârâta nu a contestat susținerile reclamanților.
Tribunalul a constatat că pretențiile acestora sunt întemeiate, în contextul în care, pârâta nu a depus la dosar documente din care să rezulte că a achitat drepturile salariale solicitate de aceștia.
De asemenea, instanța a reținut că petitul referitor la acordarea tichetelor de masă nu este întemeiat, întrucât din contractele individuale de muncă nu reiese că părțile ar fi convenit cu privire la acordarea acestora și nici nu s-a invocat vreun contract colectiv de muncă la nivel de unitate în acest sens. În privința diferențelor de drepturi salariale pretinse, prima instanță a constatat că nu s-a făcut dovada faptului că reclamanții ar fi primit mai puțini bani decât sumele consemnate în statele de plată.
Totodată prima instanță a constatat neîntemeiat și petitul referitor la acordarea salariilor compensatorii, nefiind îndeplinite condițiile art. 68 alin. 1 lit. c din Codul muncii.
Împotriva acestei hotărâri pârâta SC" "SRL a formulat recurs, solicitând modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii reclamanților și obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că pentru a se recunoaște efectuarea orelor suplimentare trebuia să se facă dovada îndeplinirii condițiilor legale în acest sens, respectiv solicitarea angajatorului și acordul salariatului, aspecte neprobate în cauză, iar pontajele depuse de reclamanți și întocmite de aceștia trebuie înlăturate întrucât nu provin de la angajator. De asemenea, recurenta a arătat că o parte din orele suplimentare au fost compensate cu zile libere, iar o parte au fost plătite.
Referitor la sporul de noapte, recurenta a arătat că s-au achitat drepturile bănești corespunzătoare angajaților care au lucrat în timpul nopții peste limita de 30%.
Cu privire la plata zilelor de concediu de odihnă, recurenta a arătat că acestea au fost achitate intimaților în luna decembrie 2007, conform statelor de plată semnate de reclamanți.
În drept, recurenta a invocat dispozițiile art. 304 pct.9 din Codul d e procedură civilă, Directiva nr. 3003/88/CE, decizia nr. 108/2002 a Curții Constituționale a României, art.111, art.112, art.115, art.117-119, art. 122 și art.126 din Codul muncii.
Intimatul reclamant a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca nefondat a recursului declarat de pârâtă și menținerea sentinței pronunțată de Tribunalul Mureș, arătând că drepturile bănești pretinse nu au fost niciodată achitate de către pârâtă.
La termenul de jduecată din data de 15 octombrie 2009 recurenta, prin reprezentant, a depus la dosarul cauzei un înscris conținând sume restante de achitat intimaților reclamanți, înscris contestat însă de aceștia, care au arătat totodată că nu au primit nicio sumă de bani din cele recunoscute de prima instanță ca fiind datorate.
Examinând sentința atacată din perspectiva motivelor invocate, precum și a dispozițiilor art. 304 ind. 1.pr.civ. instanța de control judiciar constată că recursul promovat este nefondat, pentru următoarele considerente:
Reclamanții au fost angajați la societatea recurentă, conform contractelor individuale de muncă și deciziilor privind încetarea raporturilor de muncă aflate în copie la filele 89-138 în dosarul primei instanțe.
Cu referire la sporul de noapte, Curtea constată că potrivit pontajelor întocmite de societatea angajatoare, reclamanții intimați au prestat muncă și noaptea, însă într-un procent mai mic de 30%, care este prevăzut la art.122 din Codul muncii.
Cu toate acestea, așa cum legal a constatat și prima instanță, susținerile reclamanților în sensul că au prestat muncă noaptea peste procentul indicat sunt confirmate de probele administrate, respectiv declarația martorului, precum și procesele verbale de control întocmite de ITM
În contextul în care s-a dovedit că angajații societății de pază au prestat muncă în timpul nopții mai mult de 30%, iar angajatorul, deși avea obligația evidențierii orelor de lucru prestate noaptea, în mod corespunzător, în pontajele întocmite, nu și-a îndeplinit această obligație, consemnând în pontaje mai puține ore decât cele efectiv lucrate, Curtea constată că în mod legal prima instanță a înlăturat pontajele depuse de pârâtă și a recunoscut dreptul reclamanților la sporul de noapte, urmând a înlătura argumentele recurentei pe acest aspect.
Referitor la orele suplimentare, Curtea constată că reclamanții au probat în fața instanței de fond cu înscrisuri și proba testimonială cu martorul, faptul că angajații prestau activitate și în afara orelor normale de lucru, ore care nu erau evidențiate în pontaje corespunzător, aspect, de altfel, constatat și de Inspectoratul Teritorial d e Muncă cu ocazia controalelor efectuate, conform proceselor verbale de control întocmite. Din acest motiv, în mod legal prima instanță a înlăturat ca probe pontajele depuse de societate, întrucât s-a făcut dovada contrară.
Potrivit prevederilor art.119 din Codul muncii munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 30 de zile după efectuarea acesteia, iar potrivit art.120 din Codul muncii, în situația în care compensarea cu ore libere nu este posibilă în luna următoare, munca suplimentară a salariatului trebuie plătită prin adăugarea unui spor la salariu, corespunzător duratei acesteia, care nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază.
Cum societatea angajatoare nici nu a evidențiat în documentele societății în mod corespunzător orele suplimentare efectuate în mod real de fiecare angajat, nu pot fi primite nici susținerile recurentei, în sensul că munca prestată suplimentar s-ar fi compensat cu zile libere în mod corespunzător, ori că intimații ar fi fost plătiți pentru orele suplimentare. Din acest motiv, Curtea constată că nu sunt întemeiate nici pe acest aspect criticile recurentei.
În ceea ce privește concediile de odihnă, recurenta a arătat că drepturile bănești aferente au fost achitate în luna decembrie 2007, astfel că prima instanță a acordat reclamanților drepturi suplimentare, necuvenite.
Analizând criticile recurentei pe acest aspect, curtea constată că sunt neîntemeiate, fiind contrazise atât de mențiunile din statul de plată aferent lunii decembrie 2007 (filele 62-63 în dosarul primei instanțe), cât și de procesele verbale de control ale ITM
În fața primei instanțe reclamanții și-au preciza pretențiile bănești, cu indicarea în mod detaliat a calculului drepturilor bănești solicitate, astfel cum rezultă din înscrisul aflat la filele 286-287, înscris care în fața primei instanțe nu a fost contestat și combătut cu nicio probă sau cu argumente concrete.
Mai mult, contrar susținerilor din memoriul conținând motivele de recurs, în care recurenta arătat că nu datorează nicio sumă de bani reclamanților, manifestând o atitudine oscilantă, societatea angajatoare a depus la termenul din data de 15.10.2009, un tabel, în care sunt evidențiate sume restante de achitat pentru foștii angajați, reprezentând ore de noapte și concediu de odihnă. Astfel, în mod vădit, recurenta a recunoscut, atât faptul că pontajele depuse în fața primei instanțe nu conțineau date reale cu privire la orele de noapte efectuate, cât și faptul că, în luna decembrie 2007, nu s-au achitat integral drepturile bănești corespunzătoare zilelor de concediu de odihnă neefectuat.
Acest tabel a fost însă contestat de către intimații reclamanți, iar în contextul în care nu a fost însoțit de dovezi concrete care să probeze realitatea datelor conținute, instanța nu îl poate primi ca dovadă contrară probelor administrate de reclamanți în fața primei instanțe.
Având în vedere aceste considerente, constatând că nu este incident cazul de modificare prevăzute de art. 304 pct.9 din Codul d e procedură civilă, în temeiul prevederilor art.312.pr.civ. Curtea va respinge ca nefondat recursul promovat de pârâta SC" "SRL împotriva sentinței civile nr.168 din 12.02.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Mureș.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC" "SRL, cu sediul în S,-, județul S, împotriva sentinței civile nr.168 din 12 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 19 2009
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored.
29 exp./25.11.2009.
Jud.fond.-
Asist.jud.-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
