Drepturi bănești. Jurisprudență. Sentința 20/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
COMPLETUL - I/F/LM
SENTINȚA CIVILĂ NR. 20 -
Ședința publică din 8 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Lazăr Ioan Bocșe Elena președintele secției civile
- - - - JUDECĂTOR 2: Trif Arina
- - - - asistent judiciar
- - asistent judiciar
- - grefier
Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile formulată de reclamanții, -, toți cu domiciliul ales în O, Parcul, nr. 10, județul B, împotriva pârâților MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, ambii cu sediul în B,-, sector 5, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII cu sediul în B, nr. 1 - 3, sector 1, CURTEA DE APEL ORADEA, TRIBUNALUL BIHOR, ambii cu sediul în O, Parcul, nr. 10, județul B, având ca obiect: litigiu de muncă - drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că acțiunea este scutită de plata taxei de timbru și timbru judiciar, în cauză s-a solicitat judecarea și în lipsă, după care:
CURTEA DE APEL
deliberând,
Constată că, prin acțiunea înregistrată la TRIBUNALUL BIHOR la data de 18 februarie 2008, scutită de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, reclamanții, au solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL ORADEA, TRIBUNALUL BIHOR, Ministerul Economiei și Finanțelor, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților să calculeze și să plătească drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de 15 % începând cu luna februarie 2005 și până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii, actualizate cu indicele de inflație începând cu data nașterii drepturilor și până la data executării hotărârii judecătorești, de asemenea să se efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă și să fie obligat Ministerul Economiei si Finanțelor să aloce fondurile necesare plății drepturilor solicitate.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că în scopul asigurării mai eficiente a confidențialității informațiilor clasificate au fost concretizate o serie de acte normative, menite să confere categoriilor de persoane - salariați (militari și civili) ce gestionează astfel de informații, sporuri salariale corespunzătoare gradului de acces la asemenea informații. Astfel, reclamanții invocă dispoziții legale care conferă personalului militar și funcționarilor publici, prevăzuți de Legea nr. 444/2006, un spor de confidențialitate în cuantum de 15 %.
Reclamanții au mai arătat că sunt puși în situația paradoxală, evident nedorită de legiuitor, de a constata că judecătorii, care contribuie la exercitarea unor activități prin care se obțin informații confidențiale ori le dau efectele juridice prevăzute de lege, nu beneficiază de spor de confidențialitate, în timp ce persoanele care execută dispozițiile respective beneficiază.
În drept au invocat dispozițiile art. 13 din nr.OG 57/2002, modificată prin nr.OG 9/2001, art. 3 din nr.OG 19/2006, art. 15 și anexei 5 pct. 5 din nr.OG 64/2006, art. 13 din nr.OG 10/2007, art. 15 din nr.OG 6/2007, art. 13 din nr.OUG 123/2003.
Pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice B, în reprezentarea Ministerului Economiei și Finanțelor, prin întâmpinare depusă la 7 aprilie 2008, invocă lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, pe considerentul că reclamanții nu se află în raporturi juridice de muncă cu pârâtul și totodată atât Ministerului Economiei și Finanțelor cât și Ministerul Justiției sunt ordonatori principali de credite, iar potrivit dispozițiilor legale creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite nu pot fi utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite.
Ministerul Justiției a depus întâmpinare la data de 9 iunie 2008, prin care a solicitat respingerea ca nefondată a cererii de chemare în judecată.
În motivarea întâmpinării pârâtul Ministerul Justiției arată în esență că reclamanții nu sunt nici funcționari publici și nici personal civil într-o instituție militară și în consecință textul de lege invocat de reclamanți pentru admiterea acțiunii nu le este aplicabil, textul de lege neenumerându-i printre beneficiarii sporului de confidențialitate pe judecători.
Prin încheierea dată în ședința publică din 23 iunie 2008, cauza a fost trimisă spre competentă soluționare Curții de APEL ORADEA, în baza dispozițiilor art. 1 raportat la art. 2 alin. 2 din nr.OUG 75 din 11 iunie 2008.
Din coroborarea întregului material probator aflat la dosar, instanța reține în fapt următoarele:
În primul rând, este de subliniat că reclamanții se includ în categoria personalului unei unități finanțate de la bugetul de stat, iar raporturile juridice ale acestora sunt guvernate de Codul muncii, conform prevederilor art. 295 alin. 2 din acest cod.
Reclamanților le-a fost impusă prin lege o obligație profesională imperativă, de confidențialitate, care se îndeplinește în cadrul executării raporturilor de muncă.
Îndeplinind o funcție de demnitate publică, reclamanții se află în aceeași situație ca și a personalului din unitățile bugetare, acestuia din urmă însă recunoscându-i-se dreptul corelativ salarial pentru îndeplinirea obligației de confidențialitate.
La fel ca și personalul din unitățile bugetare, reclamanții sunt parte a unui raport juridic de muncă guvernat de Codul muncii, ei se supun obligației de confidențialitate, o atare obligație găsindu-și reglementarea în Codul muncii în textul art. 26 și art. 295 alin. 2 din acest cod.
În situația în care în sarcina reclamanților a fost instituită obligația de confidențialitate, dreptul corelativ al acesteia rezidă în contraprestația salarială, iar în ipoteza nerecunoașterii unui atare drept ar fi încălcate principiile constituționale privind nediscriminarea, dreptul la plată egală pentru muncă egală și respectiv dreptul la salariu pentru munca prestată, reglementate de art. 16 alin. 1 și art. 41 alin. 2 din Constituția României.
Principiul egalității de tratament în salarizare implică recunoașterea acelorași obiective și elemente de salarizare tuturor persoanelor aflate într-o situație comparabilă, iar în speță nu există nici o justificare obiectivă și rezonabilă pentru excluderea reclamanților de la acordarea beneficiului pecuniar solicitat, câtă vreme criteriul acordării sporului de confidențialitate este unul și același, el reprezentând efectul obligației de confidențialitate impuse de lege pentru toate persoanele, indiferent de categoria socio-profesională din care fac parte.
Reclamanților le-a fost refuzat sporul de confidențialitate, nu datorită faptului că nu ar îndeplini condiția normativă de acordare a acestuia ci sub motivul că aparțin unei anumite categorii socio-profesionale, criteriu declarat în mod expres de lege ca fiind discriminatoriu, conform art. 2 alin. 1 din nr.OG 137/2000.
Reclamanții sunt îndreptățiți inclusiv la actualizarea prejudiciului suferit, conform indicelui de inflație, având în vedere prevederile art. 1082 din Codul civil și art. 161 alin. 4 din Codul muncii. De asemenea, și potrivit practicii judiciare în materie, cererea reclamanților de actualizare a creanței conform indicelui de inflație apare ca fiind admisibilă.
Cât privește cererea îndreptată împotriva Ministerului Economiei și Finanțelor, aceasta este găsită de instanță ca fiind întemeiată dat fiind că potrivit art. 19 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, acesta coordonează acțiuni care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, și anume pregătirea proiectelor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, iar potrivit art. 3 alin. 1 pct. 2 din nr.HG 208/2005 și a proiectului legii de rectificare bugetară, în lipsa rectificării bugetului sumele necesare Ministerul Justiției, aflându-se în imposibilitate de a dispune de fonduri pentru plata sumelor pretinse de părțile reclamante.
Trebuie precizat faptul că suma pe care reclamanții ar fi trebuit să o încaseze ca parte a veniturilor lunare reprezintă "un bun" în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Potrivit unei jurisprudențe constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, discriminarea constă în tratarea în manieră diferită, fără justificări obiective și rezonabile, a persoanelor aflate în situații comparabile astfel încât respingerea acțiunii reclamanților în condițiile în care drepturile au fost recunoscute deja altor persoane aflate în situații similare, prin hotărâri irevocabile, reprezintă o încălcare a art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului combinat cu art. 1 din Protocolul nr. 1.
Față de cele arătate instanța va admite acțiunea reclamanților astfel cum a fost formulată, urmând ca pentru reclamantul dispozițiile hotărârii să fie aplicate până la data pensionării, și va respinge cererea față de pârâții Curtea de APEL ORADEA și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, reținându-se lipsa calității procesuale pasive a acestora, reclamanții neavând raporturi de muncă cu acești pârâți.
Se constată că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂREȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamanții, -, toți cu domiciliul ales în O, Parcul, nr. 10, județul B, împotriva pârâților MINISTERUL JUSTIȚIEI cu sediul în B,-, sector 5, TRIBUNALUL BIHOR cu sediul în O, Parcul, nr. 10, județul B și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR cu sediul în B,-, sector 5, iar în consecință:
Obligă pe pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI și TRIBUNALUL BIHOR să plătească reclamanților sporul de confidențialitate de 15 % calculat la salariul brut, începând cu 18 februarie 2005 și până la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri, reactualizat cu rata inflației la data plății.
Cu privire la reclamantul dispozițiile prezentei hotărâri se aplică până la data pensionării acestuia.
Dispune efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.
Obligă pe pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR să aloce fondurile necesare plății sumelor de mai sus.
Respinge acțiunea față de pârâții CURTEA DE APEL ORADEA cu sediul în O, Parcul, nr. 10, județul B și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII cu sediul în B, nr. 1 - 3, sector 1.
DEFINITIVĂ.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 8 septembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, ASISTENȚI JUDICIARI, GREFIER,
- - - - - -
red.
în concept 14.11.2008
dact.
26 ex./17.11.2008
- 24 com./
-
- -
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
- - O, Parcul, nr. 10, județul
- MINISTERUL JUSTIȚIEI
- MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - B,-, sector 5
- CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII - B,
, nr. 1 - 3, sector 1
- CURTEA DE APEL ORADEA
- TRIBUNALUL BIHOR - O, Parcul, nr. 10, județul
Președinte:Lazăr Ioan Bocșe ElenaJudecători:Lazăr Ioan Bocșe Elena, Trif Arina
