Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 226/2010. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 226/R-CM
Ședința publică din 15 Februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Paula Andrada Coțovanu JUDECĂTOR 2: Ion Rebeca
JUDECĂTOR 3: Georgiana
Judecător: -
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de pârâtul MUNICIPIUL PITEȘTI PRIN PRIMAR, cu sediul în P,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.1013/CM din 15 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit recurentul-pârât Municipiul P-prin primar, intimatul-reclamant Sindicatul Învățământ Preuniversitar Muntenia, pentru și intimații-pârâți Grădinița cu Program Normal nr.11 P, Centrul Bugetar Colegiul Național, Inspectoratul Școlar Județean și Ministerul Educației, Cercetării și
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-a solicitat, în scris, judecarea cauzei în lipsă, în conformitate de dispozițiile art.242 pct.2 Cod procedură civilă.
Curtea, față de OUG nr.115 din 23 decembrie 2009 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale prin care s-a înființat Ministerul Educației, Cercetării, T și Sportului prin reorganizarea Ministerului Educației, Cercetării și și prin preluarea activității privind tineretul și sportul și a structurilor specializate în aceste domenii de la Ministerul T și Sportului, care se desființează,dispune, din oficiu, modificarea conceptei în sensul ca acesta să fie trecut Ministerul Educației, Cercetării, T și Sportului.
Având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, constată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra lui.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față:
Constată că, prin sentința civilă nr.1013/CM/15 iunie 2009, Tribunalul Argeș, Secția civilă a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Inspectoratului Școlar Județean A și în consecință a respins acțiunea reclamantei față de acesta.
S-a admis excepția prescrierii dreptului material la acțiune al reclamantei pentru perioada 2001 - 19.02.2006 și în consecință s-a respins solicitarea reclamantei în acest sens.
S-a admis în parte acțiunea și au fost obligați pârâții Grădinița cu Program Normal nr. 11 P și Centrul Bugetar Colegiul Național " " să calculeze și să plătească reclamantei prima de vacanță corespunzătoare perioadei 20.02.2006 - 31.12.2008, în funcție de perioada efectiv lucrată de reclamantă, drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
A fost obligat pârâtul Municipiul P să vireze pârâților de mai sus fondurile necesare achitării drepturilor salariale de mai sus.
S-a respins acțiunea față de Ministerului Educației, Cercetării și.
Au fost obligați pârâții Grădinița cu Program Normal nr. 11 P și Centrul Bugetar Colegiul Național " " să plătească Sindicatului cheltuieli de judecată în cuantum de 20 lei.
Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de fond a reținut că excepția lipsei calității procesuale pasive a Inspectoratului Școlar Județean A este întemeiată, întrucât între reclamantă și acest pârât nu există raporturi juridice de muncă, iar finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea.
Întrucât acest pârât nu are calitate procesuală, tribunalul a apreciat că nu se mai poate lua în discuție excepția invocată tot de acesta, respectiv excepția prescrierii dreptului material la acțiune al reclamanților.
Analizând excepția prescrierii dreptului material la acțiune al primelor de vacanță pentru perioada 2001 - 19.02.2006, invocată din oficiu de către instanță, tribunalul a constatat că este întemeiată, întrucât, potrivit art.166 alin.1 din Codul muncii, "dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate".
Art.50 alin.2 din Legea nr.128/1997 prevede expres că personalul din învățământ beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute în contractul colectiv de muncă.
La rândul său, Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de de Învățământ a prevăzut încă de la începutul apariției sale dreptul personalului didactic la prima de vacanță ce trebuia acordată în plus față de indemnizația de concediu.
S-a reținut că acest drept nu a fost niciodată suspendat, așa încât în cauză nu își găsesc aplicabilitatea dispozițiile nr.OUG146/2007, aceasta din urmă referindu-se la aprobarea plății primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2006.
Cum dreptul la prima de vacanță nu a fost suspendat, s-a apreciat că nu se poate vorbi nici de o întrerupere a cursului prescripției extinctive.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că, în baza prerogativelor date de dispozițiile art.28 din Legea nr.54/2003 Sindicatul Personalului din Învățământul Preuniversitar, în apărarea drepturilor membrului său, a solicitat pârâților plata primelor de vacanță pe perioada 2006-2008, indexate cu indicele de inflație la data plății efective, drept de care nu a beneficiat, deși era îndreptățit conform clauzelor cuprinse în contractul colectiv de muncă.
Potrivit art.241 alin.1 din Codul muncii, contractul colectiv de muncă la nivel național produce efecte obligatorii asupra tuturor salariaților angajați, iar conform art.8 alin.1 din Contractul colectiv de muncă la nivel național pe anii 2007 - 2010, în raporturile de muncă dintre angajați și angajator se aplică cu prioritate reglementările mai favorabile pentru salariat, indiferent dacă acestea se găsesc sau nu în contractul colectiv de muncă sau în prevederile legale.
Art.50 alin.2 din Legea nr.128/1997 prevede expres că personalul din învățământ beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute în contractul colectiv de muncă.
În această ordine de idei, Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de de Învățământ a prevăzut încă de la începutul apariției sale dreptul personalului didactic la prima de vacanță ce trebuia acordată în plus față de indemnizația de concediu.
Astfel, potrivit art.37 lit.g din contractul colectiv de muncă amintit, părțile contractante convin ca personalul din învățământ să beneficieze de o primă de vacanță, care se acordă odată cu indemnizația de concediu.
Conform dispozițiilor art.30 alin.1 și 2, cap. V din Legea nr.130/1996 a contractului colectiv de muncă, executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părți.
Pentru aceste considerente, tribunalul a admis în parte acțiunea, conform celor arătate, actualizarea cu indicele de inflație la data plății efective fiind dispusă în baza art.161 alin.4 din Codul muncii.
Tribunalul a acordat aceste drepturi numai până la data de 31.12.2008 întrucât nu se poate substitui voinței părților în stabilirea clauzelor contractuale, iar pentru viitor acest drept ar putea să nu mai fie negociat între părți.
Având în vedere prevederile Legii nr.215/2001 a administrației publice locale, modificată și completată prin Legea nr.286/2006 coroborate cu prevederile nr.OG17/2006, precum și dispozițiile art.13 din nr.OUG32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare, în raport de care începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea, a fost obligat pârâtul Municipiul P să vireze celorlalți doi pârâți fondurile necesare achitării acestor drepturi.
Întrucât mențiunile privind prima de vacanță nu se evidențiază în carnetul de muncă, tribunalul a respins solicitarea reclamantei în acest sens.
În fine, în cauză s-a făcut aplicarea art.276 Cod procedură civilă cu privire la cheltuielile de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, pârâtul Municipiul P - prin primar, criticând-o ca nelegală pentru următoarele:
În mod greșit a fost admisă acțiunea reclamantei, în condițiile în care aceasta nu are calitatea de funcționar public, prin urmare nu îi sunt aplicabile dispozițiile Legii nr.188/1999 privind statutul funcționarului public.
Hotărârea recurată nu este motivată, invocarea prevederilor constituționale și ale contractului de muncă nefiind de natură aoî ndreptăți pe reclamantă la acordarea acestui drept, în absența unor dispoziții legale exprese.
Analizând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate care pot fi încadrate în motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă și având în vedere actele și lucrările dosarului de fond, Curtea constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins.
Astfel, primul motiv de recurs este nefondat.
Analizând considerentele sentinței recurate, Curtea reține că prima instanță nu a soluționat cauza în baza dispozițiilor Legii nr.188/1999 privind statutul funcționarului public, astfel cum în mod eronat susține recurentul.
formulate de reclamantă îi sunt aplicabile Legea nr.128/1997, precum și Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură de învățământ, acesta din urmă având obligativitate pentru părți, potrivit art.30 alin.1 și 2 din Legea nr.130/1996 a Contractului colectiv de muncă, astfel cum a și reținut prima instanță, neavând legătură cu categoria funcționarilor publici al căror regim juridic este guvernat de o altă lege specială.
În ceea ce privește a doua critică, vizând nemotivarea hotărârii, Curtea constată că aceasta nu se referă la insuficiența sau lipsa considerentelor pentru care prima instanță a admis acțiunea, ci se circumscrie tot motivului de recurs vizând încălcarea sau greșita aplicare a legii, mai sus analizat.
Față de cele expuse în temeiul art.312 Cod procedură civilă raportat la art.291 din Codul muncii, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Municipiului P - prin primar împotriva sentinței civile nr.1013/CM/15 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, pe care o va menține ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul MUNICIPIUL PITEȘTI - prin primar, cu sediul în P,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.1013/CM/15 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind reclamantul SINDICATUL PREUNIVERSITAR MUNTENIA, cu sediul în P,--6, județul A, în numele și pentru membra sa de sindicat și pârâții GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL NR. 11 PITEȘTI, cu sediul în P,-, județul A, CENTRUL BUGETAR COLEGIUL NAȚIONAL " ", cu sediul în P,-, județul A, INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN A, cu sediul în P,--6, județul A și MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, T ȘI SPORTULUI, cu sediul în B, --30, sector 1.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15 februarie 2010, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția civilă pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
--- - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
8 ex./22.02.2010
Jud. fond: /
Președinte:Paula Andrada CoțovanuJudecători:Paula Andrada Coțovanu, Ion Rebeca, Georgiana
