Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 2292/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DOSAR NR. 412,-

DECIZIA NR. 2292

Ședința publică din data de 02 decembrie 2009

PREȘEDINTE: Lucian Crăciunoiu

JUDECĂTORI: Lucian Crăciunoiu, Violeta Dumitru Cristina Mihaela

- - -

Grefier - -

Pe rol fiind soluționarea contestației în anularea deciziei civile nr.350 din 20 februarie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în dosarul nr-, formulată de contestatorii, C, C, toți cu domiciliul ales în P,-, județul P - la sediul Sindicatului Uniunea Județeană Sanitas P, în contradictoriu cu intimații Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, cu sediul în P,--16, județul P, Consiliul Județean P, cu sediul în P, dul -, nr.2 - 4, județul

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează că prezenta cauză a suportat amânare pentru a se comunica contestatorilor un exemplar al întâmpinării formulate de intimatul Consiliul Județean Se mai învederează că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă de către contestatori.

Curtea, pune în discuție excepția tardivității formulării contestației invocată de intimatul Consiliul Județean P și față de împrejurare că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, rămâne în pronunțare asupra excepției.

CURTEA

Deliberând asupra contestației în anulare de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr-, reclamantul Sindicatul Salariaților Complex, în numele membrilor săi, a chemat în judecată pe pârâții Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului și Consiliul Județean P, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligați la plata sporurilor în cuantum de 75% pentru personalul auxiliar sanitar și de 50% pentru personalul administrativ, pe perioada 01.01.2007 - 31.01.2008, la plata contravalorii tichetelor de masă pe perioada iunie 2005 - decembrie 2005, și la acordarea echipamentelor de lucru pe perioada 2005-2007.

În motivarea acțiunii s-a arătat că pentru primul capăt de cerere pârâtele erau obligate la acordarea acestor drepturi conform nr.HG281/1993, Ministerul Sănătății a dat aviz favorabil în acest sens, iar cu privire la acordarea tichetelor de masă acțiunea este întemeiată pe disp.art.32 alin.7 din

Pârâtul Consiliul Județean Paf ormulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât există doar posibilitatea și nu obligativitatea acordării sporurilor de 75%, respectiv 50%, precizând că tichetele de masă nu erau prevăzute de lege, iar cu privire la echipamentele de lucru s-a arătat că nu s-a făcut dovada că angajații P au achitat din fondurile proprii aceste echipamente de lucru sau de protecție.

Pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului a depus întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca nelegală și neîntemeiată, motivat de faptul că potrivit buletinului de determinare prin expertizare nr.283/18.07.2007 s-a stabilit doar pentru centrele de îngrijire persoane cu Alzheimer ca având condiții periculoase care conduc la acordarea unui spor de doar 15% din salariul de bază, iar pentru tichetele de masă ordonatorii de credite nu puteau angaja resurse financiare pentru plata ilegală a acestora, după cum este neîntemeiat și ultimul capăt de cerere întrucât nu s-a făcut dovada că angajații P au achitat din fondurile proprii aceste echipamente de lucru sau de protecție.

La data de 08.04.2008 s-a formulat cerere de intervenție în interes propriu de către intervenienții C, C, care au solicitat aceleași drepturi ca și reclamanții.

Pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului a formulat cerere de chemare în garanție a MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII PUBLICE - AUTORITATEA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ P și a INSPECTORATULUI TERITORIAL D E MUNCĂ P, considerând că este necesară chemarea lor în garanție pentru a susține alături de această instituție legalitatea buletinelor de determinare prin expertizare.

Prin sentința civilă nr.2536 din 6 octombrie 2008, Tribunalul Prahovaa respins cererea de chemare în garanție a MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII PUBLICE - AUTORITATEA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ P și a INSPECTORATULUI TERITORIAL D E MUNCĂ P, ca neîntemeiată, a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul SINDICATUL SALARIAȚILOR COMPLEX, prin reprezentant, în contradictoriu cu pârâții DGASPC și CONSILIUL JUDEȚEAN P și cu intervenienții în interes propriu, C, C, obligând pârâții să achite reclamanților și intervenienților contravaloarea tichetelor de masă pentru perioada iunie 2005 - decembrie 2005 conform raportului de expertiză - rectificare, respingând în rest acțiunea.

Prin aceeași sentință pârâții au fost obligați să achite reclamanților și intervenienților câte 50 de lei pentru fiecare, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de expert.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:

Cu privire la plata sporurilor în cuantum de 75% pentru personalul sanitar și auxiliar de 50% pentru personalul administrativ pe perioada 01.01.2007-31.01.2008, prin adresa nr.1157/13.12.2004, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei face referire la posibilitatea acordării acestor sporuri, dar raportat la prevederile art.13 din nr.OUG115/2004 sporurile respective se aplică unităților sanitare publice din sectorul sanitar.

Este cert că, fiind o structură în subordinea consiliului județean, Complexul este o unitate de asistență socială și nu o unitate sanitară, astfel că cererea privind acordarea sporurilor de 75%, respectiv 50% este neîntemeiată, mai ales că potrivit buletinului de determinare prin expertizare nr.283/18.07.2007 s-a stabilit doar pentru centrele de îngrijire persoane cu Alzheimer ca având condiții periculoase care conduc la acordarea unui spor de doar 15% din salariul de bază.

Referitor la cel de-al doilea capăt de cerere, tribunalul a reținut că acest drept este recunoscut prin contractul colectiv de muncă înregistrat sub nr.6611/15.06.2005. Astfel, art.32 alin.7 din prevede că "în vederea obținerii unui randament cât mai ridicat la locul de muncă, angajatorul va asigura în fiecare zi lucrătoare, pentru fiecare salariat prezent, o masă caldă servită în incinta instituției, în cuantumul aprobat prin Hotărâre de guvern pentru tichete de masă. În măsura în care această obligație nu va putea fi îndeplinită în natură, angajatorul odată cu plata salariului, va achita fiecărui salariat pentru fiecare zi lucrată în cursul lunii anterioare, suma de 65.000 lei, suma netă".

Față de aceste dispoziții, tribunalul a constatat că acțiunea este întemeiată numai în parte, astfel că a obligat pârâții să achite reclamanților și intervenienților contravaloarea tichetelor de masă pentru perioada iunie 2005 - decembrie 2005 conform raportului de expertiză - rectificare.

A mai apreciat că, deși disp.art.31 alin.2 lit.d din același prevăd dreptul salariaților la echipamentul pentru protecția muncii, cererea reclamanților și a intervenienților este neîntemeiată, deoarece nu s-a făcut dovada că angajații P au achitat din fondurile proprii aceste echipamente de lucru sau de protecție.

A fost reținută ca neîntemeiată și respinsă cererea de chemare în garanție, având în vedere că prin definiție chemarea în garanție este justificată de faptul că în eventualitatea în care pârâtul cade în pretenții se poate îndrepta pentru dezdăunare împotriva chematului în garanție, ori în speță, cererea de chemare în garanție a MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII PUBLICE - AUTORITATEA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ P și a INSPECTORATULUI TERITORIAL D E MUNCĂ P, a fost motivată numai pe considerentul că aceste persoane trebuie să confirme legalitatea buletinelor de determinare prin expertizare, situație în care nu se dovedește calitatea lor de părți chemate în garanție.

În baza art.274 pr.civ. față de faptul că pretențiile reclamanților și ale intervenienților au fost admise numai în parte, instanța de fond a obligat pârâții să achite reclamanților și intervenienților câte 50 de lei pentru fiecare, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de expert.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs în termen legal reclamantul Sindicatul Salariaților Complex și intervenienții în interes propriu.

Recurentul-reclamant Sindicatul Salariaților Complex a solicitat admiterea căii de atac și casarea sentinței recurate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare pentru administrarea probei cu înscrisuri în dovedirea împrejurării că membrii de sindicat își desfășoară activitatea în cadrul Complexului, instituție care este o unitate sanitară, indiferent în subordinea cui s-ar afla, dar și a faptului că angajații DGASPC și-au cumpărat echipamentele din fonduri personale.

A mai învederat că prin sentința nr.428/14.03.2008 s-a dispus acordarea acelorași sporuri salariale către membrii de sindicat pentru perioada 1 iunie 2005-la zi, ori, de atunci și până în prezent complexul desfășoară aceeași activitate.

Recurenții-intervenienți au solicitat admiterea recursului și modificarea în parte a sentinței recurate în sensul admiterii și capetelor de cerere privind obligarea intimaților la plata sporurilor de 75% pentru personalul auxiliar sanitar și 50% pentru personalul administrativ pentru perioada 01.01.2007-31.01.2008,precum și a aceluia privind obligarea acestora la acordarea echipamentului de lucru pentru perioada 2005-2007.

Au susținut că sentința primei instanțe e nelegală referitor la acordarea sporului de 75% pentru personalul auxiliar sanitar și 50% pentru personalul administrativ, aceste sporuri fiind prevăzute de HG.281/1993, completată de HG nr.561/2000 și HG nr.1471/09.09.2004, în baza acestora și Ministerul Sănătății emițând avizele nr.1868/1157/13.12.2004, respectiv OB 14512/17.12.2004 ce prevedeau posibilitatea acordării unui spor de până la 75% din salariul de bază personalului din centrele de recuperare și reabilitare neuropsihică, din care face parte și Centrul de Recuperare și Reabilitare Aceleași drepturi sunt prevăzute și în Anexa 5 CCM pe ramură la nivelul unităților de asistență socială pe perioada 2007-2009, contract semnat de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului, Autoritatea Națională pentru Persoanele cu handicap și Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România, instituții ierarhice cărora le sunt subordonați intimații.

Mai mult, aceste sporuri au fost acordate în mod continuu, începând cu 01.01.2005, salariaților membri de sindicat din cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare în baza unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, sens în care se poate aprecia că operează autoritatea de lucru judecat, deoarece în baza unor expertize tehnice de specialitate dispuse în acele cauze, precum și a legislației în vigoare, prin sentințele nr.800/2005,132/2007 și 977/2007 pronunțate de Tribunalul Prahova au fost admise cereri având același obiect, iar condițiile de muncă nu s-au schimbat.

Au mai susținut că buletinul de determinare prin expertizare invocat de intimați nu reprezintă un raport de expertiză care să fi fost supus discuției părților și este emis de o unitate aparținând aceleiași structuri cu intimata DGASPC

Un alt motiv de recurs susținut de recurenții-intervenienți în interes propriu se referă la nelegalitatea hotărârii instanței de fond asupra capătului de cerere privind obligarea la acordarea echipamentului de lucru pe perioada 2005-2007 drept reglementat de art.22 alin.1 din CCM pe grup de unități de asistență socială,potrivit căruia echipamentele de protecție și materialele igienico-sanitare sunt asigurate obligatoriu de angajator.

Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare,solicitând respingerea recursului ca nefondat,învederând în esență că centrele de recuperare și reabilitare sunt unități de asistență socială și nu unități sanitare.Totodată, conform buletinelor de determinare prin expertizare nr.283/18.07.2007 și nr.12/02.07.2008, în urma expertizării condițiilor de muncă din unitățile din subordinea instituției s-a stabilit doar pentru centrele de îngrijire și asistență, de recuperare și reabiliatre, din centrele de integrare și din centrul de îngrijire pentru persoane cu Alzheimer, centre cu beneficiari adulți,încadrarea în acest condiții ca fiind periculoase, ceea ce conduce la acordarea unui spor de doar până la 15% din salariul de bază, spor care se acordă deja în cuantumul negociat de 10%,respectiv 7%.

Prin întâmpinare intimatul-pârât Consiliul Județean Par eiterat aceleași apărări, învederând în plus că hotărârile judecătorești invocate de recurenți au fost pronunțate în baza unor probe ce nu existau la momentul soluționării respectivelor litigii, buletinele de determinare și expertizare din care reiese că activitatea la complexul se desfășoară în condiții periculoase și nu deosebit de periculoase fiind obținute ulterior.

Prin decizia civilă nr.350 din 20 februarie 2009, Curtea de Apel Ploieștia respins ca nefondat recursul declarat de intervenienții, în nume propriu, cât și în calitate de reprezentant al reclamanților, C, C, și de reclamantul Sindicatul Salariaților Complex, împotriva sentinței civile nr.2536 din 6 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-pârâți Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, Consiliul Județean

Pentru a pronunța această decizie, Curtea a reținut următoarele:

Complexul eos tructură în subordinea consiliului județean, deci o unitate de asistență socială și nu o unitate sanitară, fiind menționată în Anexa 1 la HG nr.539/2005 pentru aprobarea instituțiilor de asistență socială și a structurii orientative de personal, a Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a instituțiilor de asistență socială, precum și a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței Guvernului nr.68/2003 privind serviciile sociale. Din aceste considerente, susținerea recurentului Sindicatul Salariaților Complex în sensul că la prima instanță nu au fost administrate probe în dovedirea acestui aspect apare ca neîntemeiată.

Recurenții au invocat în susținerea pretențiilor acestora privind plata sporului de 75% din salariul de bază pentru personalul auxiliar sanitar și de 50% pentru personalul administrativ contractul colectiv de muncă la nivelul unităților de asistență socială pe perioada 2007-2009, contract ce este aplicabil și Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului P, unitate enumerată în cuprinsul acestuia, precum și HG nr.281/2003.

Acest contract colectiv de muncă aplicabil pentru perioada în discuție prevede acordarea acestor sporuri categoriilor de personal expres arătate, dacă se constată că acestea lucrează în condiții deosebit de periculoase prin buletine de determinare și expertizare a locurilor de muncă, eliberate de compartimentele de specialitate din cadrul direcțiilor de sănătate publică, cu avizul inspectoratului teritorial d e muncă. Or, pentru perioada 2007-2008 au fost emise buletinele de determinare prin expertizare nr.283/18.07.2007 și nr.12/02.07.2008 de către Autoritatea de Sănătate Publică P, cu avizul ITM P, buletine din care reiese că personalul de specialitate medico-sanitar și personalul auxiliar sanitar din centrele de îngrijire și asistență, de recuperare și reabilitare, din centrele de integrare și din centrul de îngrijire pentru persoane cu Alzheimer care asigură asistența medicală, îngrijire și supraveghere permanentă, recuperare și reabilitare pentru persoane cu handicap neuropsihic, neuromotor și mental, personal expus riscului de contaminare cu agenți patogeni, riscului de agresiune fizică și psihică, stresului fizic și psihic permanent cu risc de afectare a sistemului nervos central, a aparatului respirator, cardiovascular și digestiv, a sistemului tegumentar, etc.lucrează în condiții periculoase, fiind justificată acordarea unui spor de până la 15%, respectiv 7% din salariul de bază, conform dispozițiilor susmenționate. Or, recurenții beneficiază deja de aceste sporuri.

Din acest motiv cererea privind acordarea sporurilor de 75%, respectiv 50% a fost apreciată în mod corect de prima instanță ca neîntemeiată.

Totodată, raportat la împrejurarea că nici în prima instanță, dar nici în recurs recurenții nu au făcut dovada că angajații P au achitat din fondurile proprii aceste echipamente de lucru sau de protecție, apare ca fiind temeinică și legală și soluția de respingere a capătului de cerere privind obligarea la acordarea echipamentelor de lucru pentru perioada 2005-2007.

Din considerentele susmenționate, în baza art.312 proc.civ. Curtea a respins ca nefondate recursurile declarate împotriva sentinței nr.2536/06.10.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova.

Împotriva acestei decizii au formulat contestație în anulare contestatorii, C, C, și, cu motivarea că instanța de recurs a omis să cerceteze motivele de recurs, reținând numai punctul de vedere prezentat de intimate prin întâmpinare.

La termenul din 02.12.2009, întrucât Curtea a pus în discuție excepția tardivității formulării contestației invocată de intimatul Consiliul Județean P, va analiza mai întâi această excepție.

Astfel, Curtea reține că decizia civilă nr.350 din 20 februarie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Ploieștia fost comunicată contestatorilor la data de 04.05.2009, ca urmare a unei cereri formulate de aceștia (fila 95 dosar recurs).

Prezenta contestație a fost formulată la data de 17.08.2009 (fila 3 dosar).

Art.319 Cod procedură civilă stabilește următoarele:

Contestația se introduce la instanța a cărei hotărâre se atacă.

Contestația se poate face oricând înainte de începutul executării silite, iar în timpul ei, până la împlinirea termenului stabilit la art.401 alin.1 lit.b) sau c). Împotriva hotărârilor irevocabile care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită, contestația poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă.

Față de aceste considerente, Curtea urmează să admită excepția tardivității formulării recursului, ridicată din oficiu, și să respingă ca tardiv formulată contestația în anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite excepția tardivității formulării contestației invocată de pârâtul Consiliul Județean

Respinge ca tardiv formulată contestația în anularea deciziei civile nr.350 din 20 februarie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în dosarul nr- formulată de contestatorii, C, C, toți cu domiciliul ales în P,-, județul P - la sediul Sindicatului Uniunea Județeană Sanitas P, în contradictoriu cu intimații Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, cu sediul în P,--16, județul P, Consiliul Județean P, cu sediul în P, dul -, nr.2 - 4, județul

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 02 decembrie 2009.

Președinte, JUDECĂTORI: Lucian Crăciunoiu, Violeta Dumitru Cristina Mihaela

- - - - ---

Fiind în concediu fără plată

Prezenta se semnează de

Președintele instanței

Grefier,

-

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr.3120/2006

Tehnored.14 ex./11.12.2009

/

f- Trib.

R/

/ /

Președinte:Lucian Crăciunoiu
Judecători:Lucian Crăciunoiu, Violeta Dumitru Cristina Mihaela

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 2292/2009. Curtea de Apel Ploiesti