Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 2426/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR.2426
Ședința publică din data de 17 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Traian Logojan
JUDECĂTORI: Traian Logojan, Cristina Pigui Ioana Cristina
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, cu sediul în B,-, sector 5, Direcția Generală a Finanțelor Publice P, cu sediul în P,-, județul P în numele Ministerului Finanțelor Publice, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr.1637 din data de 5 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantele și, ambele cu domiciliul ales la Judecătoria Ploiești, cu sediul în P,-, județul P, și cu pârâții Tribunalul Prahova, cu sediul în P,-, județul P, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în B, nr.1-3, sector 1.
Recursuri scutite de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenții-pârâți Ministerul Justiției și Libertăților, Ministerului Finanțelor Publice, intimatele-reclamante, intimații-pârâți Tribunalul Prahova, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că recursurile sunt declarate în termen, iar recurenții-pârâți au solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit disp.art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
Curtea, față de actele și lucrările dosarului și având în vedere că recurenții-pârâți au solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit disp.art.242 alin.2 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor civile de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr-, reclamantele și, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Justiției, Tribunalul Prahova, Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării, au solicitat instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților să recunoască discriminarea, să calculeze și să plătească drepturile reprezentând sporurile de confidențialitate de până la 15% începând cu luna iunie 2009 și până la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești, precum și pentru viitor, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă, să fie obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate, obligarea pârâtului Ministerul Justiției la emiterea ordinului de salarizare care să conțină sporul de până la 15% pentru viitor.
In motivarea acțiunii, reclamantele au susținut că începând cu data de 01.07.2009 au calitatea de judecători stagiari la Judecătoria P, prin Hotărârea CSM nr.1141/2009, iar în scopul asigurării eficiente confidențialității informației clasificate au fost edictate mai multe acte normative menite să ofere categoriilor de persoane ce gestionează astfel de informații, sporuri salariale corespunzătoare gradului de acces la astfel de informații.
S-a mai susținut în motivarea acțiunii de către reclamante că, potrivit art.15 din OG nr.6/2007 sporul de confidențialitate în cuantum de 15% se acordă nu numai categoriilor de funcționari publici prevăzuți de Legea nr.444/2006 ci și funcționarilor publici din cadrul Administrației Prezidențiale, CNAS, iar potrivit art.20 din Legea nr.656/2002, s-a acordat acest spor și membrilor plenului, precum și altor categorii de personal din cadrul.
Totodată, reclamantele au mai susținut că, potrivit art.15 din Hotărârea CSM nr.328/2005, judecătorii și procurorii au obligația de a nu dezvălui sau folosi pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei, informațiile pe care le-au obținut în această calitate, iar judecătorii militari și membrii Consiliului Director al CNCD beneficiază de un spor de confidențialitate de până la 15%, din solda lunară pe indemnizație, drept care nu se acordă și judecătorilor militari, ceea ce determină incidența unui tratament discriminatoriu ce are ca efect restrângerea ori înlăturarea recunoașterii folosinței și exercitării în condiții de egalitate a dreptului la remunerare pentru asigurarea confidențialității unor date.
In dovedirea acțiunii reclamantele au depus la dosar înscrisuri.
Pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, susținând că nu poate fi chemat în judecată în calitate de pârât, deoarece potrivit art.16-20 din nr.OG137/2000 este doar instituția abilitată și investită de lege să aplice dispozițiile legislației în materie de nediscriminare.
Prin aceeași întâmpinare, Pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării susținut că, existența unui criteriu de discriminare potrivit art.2 din nr.OG137/2000, presupune un tratament diferențiat având ca efect restrângerea, înlăturarea, recunoașterea folosinței sau exercitării în condiții de egalitate a unui drept recunoscut de lege.
Pârâtul Ministerul Justiției formulat întâmpinare prin care susținut că acțiunea este inadmisibilă deoarece Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 838/27.05.2009 constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească pe de o parte, Parlamentul României și Guvernul României pe de altă parte, autoritatea judecătorească reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție neavând decât competența stabilită de lege, având obligația de a se abține de la orice acțiune care ar avea ca efect subrogarea în atribuțiile altei autorități publice.
De asemenea, a mai susținut că, reclamanții nu au temei legal pentru acordarea sporului de confidențialitate pentru magistrați și personalul de specialitate, întrucât prin Decizia nr.1325/2008 Curtea Constituțională a statuat că dispozițiile nr.OG 137/2000 sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative.
După administrarea probatoriilor, prin sentința civilă nr.1637 din data de 5 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, s-a admis excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și s-a respins acțiunea față de acest pârât ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; s-a admis în parte acțiunea, au fost obligați pârâții să plătească reclamantelor spor de confidențialitate de până la 15% pe perioada iulie 2009 și în continuare, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație la data plății, s-a dispus efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetele de muncă ale reclamantelor, a fost obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății sumelor.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, este întemeiată, deoarece acesta, potrivit art.16 din nr.OG137/2000, este instituția abilitată și investită prin lege să aplice dispozițiile legislației în materie având competența de a se pronunța cu privire la săvârșirea faptelor de discriminare prin orice metodă și în orice domeniu de activitate.
A apreciat instanța de fond că, rezultă că acesta nu poate figura în calitate de pârât in prezenta cauză, considerente față de care în baza art.138 Cod procedură civilă, a admis excepția lipsei calității sale procesuale pasive și a respins acțiunea față de acesta pentru lipsa calității procesuale pasive.
Pe fondul cauzei, tribunalul a constatat că acțiunea este întemeiată în parte, deoarece, după cum reiese din probele administrate în cauză, reclamantele au calitatea de judecători stagiari începând cu data de 01.07.2009, iar potrivit art. unic pct.1 din Legea nr.444/2006 pentru aprobarea OG19/2006 pentru păstrarea confidențialității privind informațiile clasificate, funcționarii publici beneficiază de un spor lunar de până la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază, iar potrivit art.15 alin.1 din nr.OG 6/2007, sporul de confidențialitate în cuantum de 15% se acordă nu numai categoriilor de funcționari publici prevăzute de Legea 444/2006, ci și funcționarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului, Administrației Prezidențiale, CNAS,.
A mai reținut instanța de fond că, dispozițiile art.20 alin.3 din Legea 656/2002 modificată prin Legea nr.405/2002, prevăd acordarea unui spor de confidențialitate de până la 15% și membrilor plenului precum și unor categorii de personal din; prin art.15 alin.1 și 2 prin Hotărârea CSM nr.328/2005 se prevede că judecătorii și procurorii au obligația de a nu dezvălui sau folosi pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei, informațiile pe care le-au obținut în această calitate, ceea ce conduce la concluzia că lucrările au un caracter confidențial.
Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului ratificată de România prin Legea 30/2004 și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și art.11 și 20 din Constituția României, prevăd că exercitarea drepturilor și libertăților recunoscute de Convenție trebuie să fie asigurate fără nici o deosebire bazată în special pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice, sau orice alte opinii, origine națională sau socială.
De asemenea, instanța de fond a mai reținut că, în temeiul art.1 din protocolul nr.12 la Convenție, exercitarea oricărui drept prevăzut de legea națională a unui stat contractant este asigurată fără nici o discriminare, iar Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr.46/2008, admițând recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a stabilit că judecătorii, procurorii și magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15% calculat la indemnizația de bază lunară, respectiv salariul de bază brut lunar.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Direcția Generală a Finanțelor Publice P, în numele Ministerului Finanțelor Publice criticând-o ca nelegală și netemeinică în baza art. 304 pct. 4 și 9 Cod procedură civilă.
Ministerul Finanțelor Publice a invocat lipsa calității sale proce4suale pasive arătând că nu are calitatea de ordonator principal de credite și nu se află în raporturi de dreptul muncii cu nici una dintre părți, solicitând respingerea acțiunii față de acest minister ca introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
A mai arătat același recurent că, în baza art.47 alin.4 din Legea 500/2002, are numai atribuții de întocmire a proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor de buget întocmite de către ordonatorii principali de credite.
Recurentul Ministerul Justiției a învederat că acțiunea prin care se solicită alte drepturi decât cele stabilite prin lege este inadmisibilă și tinde la modificarea actelor normative, fiind considerată de către Constituțională ca fiind o depășire a atribuțiilor judecătorești conform deciziei 838/2009.
Acordarea sporului de confidențialitate a fost considerată de către Curtea Constituțională ca fiind o adăugare la lege conform deciziei 819/2008 și nici invocarea discriminării nu poate justifica acest fapt.
De fapt, a arătat recurentul, nu există o discriminare întrucât nu există situații analoage între diferitele categorii profesionale și, ca atare, categoriei magistraților nu li se aplică decât dispozițiile prevăzute de legile lor speciale de salarizare.
Ca atare, a arătat acest recurent, nu se poate invoca nici încălcarea articolelor Constituției întrucât nu se invocă motive de discriminare bazate pe religie, rasă, sex, etc.
În recurs nu au fost formulate probe noi.
Legal citați, intimații nu au formulat întâmpinare la recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că motivele de recurs formulate de Ministerul d e Finanțe sunt fondate pentru următoarele considerente:
În baza art.47 alin. 4 din Legea 500/2002, are numai atribuții de întocmire a proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor de buget întocmite de către ordonatorii principali de credite.
Ca atare, Ministerul d e Finanțe nu are calitatea de ordonator principal de credite și nu se află în raporturi de dreptul muncii cu nici una dintre părți, urmând să se dispună respingerea acțiunii față de acest minister ca introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În ceea ce privește recursul formulat de către Ministerul Justiției, Curtea constată că motivele invocate nu sunt fondate, întrucât:
Reclamantele au calitatea de judecători stagiari începând cu data de 01.07.2009. Potrivit art.unic pct.1 din Legea nr.444/2006 pentru aprobarea OG19/2006 pentru păstrarea confidențialității privind informațiile clasificate, funcționarii publici beneficiază de un spor lunar de până la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază, iar potrivit art.15 alin.1 din nr.OG 6/2007, sporul de confidențialitate în cuantum de 15% se acordă nu numai categoriilor de funcționari publici prevăzute de Legea 444/2006, ci și funcționarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului, Administrației Prezidențiale, CNAS,.
Dispozițiile art.20 alin.3 din Legea 656/2002 modificată prin Legea nr.405/2002, prevăd acordarea unui spor de confidențialitate de până la 15% și membrilor plenului precum și unor categorii de personal din.
Prin art.15 alin.1 și 2 prin Hotărârea CSM nr.328/2005 se prevede că judecătorii și procurorii au obligația de a nu dezvălui sau folosi pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei, informațiile pe care le-au obținut în această calitate, ceea ce conduce la concluzia că lucrările au un caracter confidențial.
În temeiul art.1 din protocolul nr.12 la Convenție, exercitarea oricărui drept prevăzut de legea națională a unui stat contractant este asigurată fără nici o discriminare, iar Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr.46/2008, admițând recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a stabilit că judecătorii, procurorii și magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15% calculat la indemnizația de bază lunară, respectiv salariul de bază brut lunar. Această decizie este obligatorie pentru toate instanțele judecătorești.
Așa fiind, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul declarat de către Ministerul Justiției și va admite recursul declarat de către Ministerul Finanțelor Publice, modificând în parte sentința. Va admite excepția lipsei calității procesuale active a acestui minister și va respinge acțiunea în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Va menține restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr.1637 din data de 5 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantele și, ambele cu domiciliul ales la Judecătoria Ploiești, cu sediul în P,-, județul P, și cu pârâții Tribunalul Prahova, cu sediul în P,-, județul P, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în B, nr.1-3, sector 1.
Admite recursul declarat de pârâtul Ministerului Finanțelor Publice, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva aceleiași sentințe și în consecință:
Modifică în parte sentința, admite excepția lipsei calității procesual pasive și pe fond, respinge acțiunea față de pârâtul Ministerului Finanțelor Publice, ca fiind introdusă față de o persoană fără calitate procesuală pasivă.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 17 decembrie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Traian Logojan, Cristina Pigui Ioana Cristina
- - - - - -
Grefier,
Tehnored. /
10 ex./18.01.2010
dosar fond- - - Tribunalul Prahova
judecători fond -;
operator de date cu caracter personal;
număr notificare 3120/2006
Președinte:Traian LogojanJudecători:Traian Logojan, Cristina Pigui Ioana Cristina
