Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 2953/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR Nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA a II A CIVILĂ ȘI PENTRU CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 2953
Ședința publică din data de 12 Mai 2009
Completul compus din:
Președinte: JUDECĂTOR 1: Mariana Pascu
JUDECĂTOR 2: Ligia Epure
JUDECĂTOR 3: Corneliu Maria
Grefier - -
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din data de 06.05.2009, privind recursurile declarate de Ministerul Justiției și Libertăților,Statul Român- Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului D, Institutul Național al Magistraturii și Consiliul Superior al Magistraturi, împotriva sentinței civile nr.5/08.01.2009 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă - și intimații pârâți Tribunalul Dolj și Curtea de APEL CRAIOVA.
Procedura este legal îndeplinită, fără citarea părților.
Dezbaterile și concluziile părților în cauza de față, au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 06.05.2009, care face parte integrantă din prezenta decizie și când instanța, în vederea deliberării, în conformitate cu prevederile art.260 pr.civ. a amânat pronunțarea cauzei la data de 12.05.2009.
În urma deliberării, s-a pronunțat următoarea soluție:
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin sentința nr.5/08.01.2009 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr- s-a admis acțiunea promovată de reclamanta - în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Justiției, B, Institutul Național al Magistraturii, Tribunalul Dolj, Curtea de APEL CRAIOVA și Consiliul Superior al Magistraturii
Au fost obligți pârâții la plata indemnizației de auditor în justiție pentru perioada 1 iulie - 1 august 2006 și pârâtul Tribunalul Dolj la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de muncă.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive invocată de fiecare pârât, prin întâmpinările formulate, instanța a apreciat că aceasta este neîntemeiată și urmează aor espinge.
Ministerul Finanțelor potrivit abilităților date prin lege, respectiv Legea 500/2002, este instituția din cadrul administrației centrale ce se preocupă cu întocmirea proiectului legilor bugetare și a proiectelor bugetare, proiectele urmând a fi depuse la Guvern în vederea adoptării de către Parlament.
În această calitate Ministerul Economiei și Finanțelor este autoritatea care asigură și se preocupă, prin înaintarea proiectelor bugetare, de respectarea dispozițiilor legale, inclusiv în materia asigurării drepturilor salariale cuvenite personalului bugetar.
Ministerul Justiției în calitate de ordonator principal de credite în temeiul art. 34 alin. 1 din Legea 500/2002, are obligația legală de a depune propunerile pentru proiectul de buget și anexele la acesta, pentru anul bugetar anual următor.
Această calitate asigurată și acordată prin lege ordonatorului principal de credite îi conferă pe lângă drepturile legale și obligația de a prevedea în proiectul de buget toate drepturile salariale ocazionate de personalul bugetar din subordinea sa.
Fiind obligații pe care legea le conferă instituțiilor statului, acestea urmează a fi părți ale raportului juridic în ce privește plata drepturilor salariale, drepturi ce sunt incluse în obligația generală și legală a pârâților de a le include într-un anume buget, în conformitate cu dispozițiile expres prevăzute în materie.
Potrivit art. 16 din Legea 303/2004 cursanții Institutului Național al Magistraturii au calitatea de auditori în justiție, ori, este fără îndoială că părți ale acestui raport sunt reclamantul, pe de o parte, și Institutul Național al Magistraturii, pe de altă parte, acesta din urmă având obligația de efectuarea cursurilor de pregătire profesională cu o durată de 2 ani de către persoanele ce au promovat concursul de admitere, între acestea figurând și reclamantul.
În condițiile în care pe parcursul celor 2 ani pârâtul a avut această obligație legală de asigurarea pregătirii profesionale reclamantului, obligație îndeplinită de către acesta și necontestată în cauză, dreptul solicitat de către reclamant izvorând din raportul juridic născut în aceste condiții, este cu certitudine că are calitate procesuală pasivă în cauza de față.
În condițiile în care art. 17 alin. 3 din Legea 303/2004 prevăd că "indemnizațiile auditorilor de justiție se plătesc din fondul prevăzut în bugetul anual aprobat al Consiliului Superior al Magistraturii, iar potrivit art. 59 alin.3 din aceeași lege, arată că președintele Consiliului Superior al Magistraturii are calitatea de ordonator principal de credite care poate fi delegată secretarului general, pe de o parte, iar pe de altă parte în condițiile în care art. 59 alin. 2 din Legea 317/2004 arată că "bugetul Institutului național al Magistraturii și al Școlii Naționale de Grefieri sunt cuprinse distinct în bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, M-ul fiind finanțat de la bugetul de stat prin bugetul Consiliului Superior al magistraturii, în condițiile legii, potrivit art. 96 din aceeași lege, nu se poate concluziona decât în sensul obligației de plată a drepturilor salariale a auditoriului de justiție în sarcina Consiliului Superior al Magistraturii, cel ce deține bugetul acestei instituții și inclusiv bugetul cuvenit Institutului Național al Magistraturii.
Dacă pregătirea profesională a auditoriului în justiție este asigurată și cade în sarcina exclusivă Institutului Național al Magistraturii, potrivit dispozițiilor legale, raportul juridic ce privește plata bursei pe perioada cursurilor M, are ca părți auditoriul în justiție, în calitate de beneficiar al bursei și Consiliul Superior al Magistraturii în calitate de titular al bugetului, inclusiv al bugetului cuvenit Institutului Național al Magistraturii.
În ceea ce privește fondul cauzei deduse judecății s-a constatat că acțiunea promovată în cauză este întemeiată.
Astfel, potrivit art. 16 din Legea 303/2004 și art. 17 din aceeași lege, s-a constatat că auditori în justiție sunt cursanții Institutului Național al Magistraturii, urmând cursuri de formare profesională de 2 ani și în această perioadă beneficiază de o indemnizație lunară corespunzătoare funcției de procuror și judecător stagiar, în raport de vechimea pe care o au în muncă, indemnizație intitulată de lege "bursă".
Bursa are regimul juridic al unui drept salarial, de aceasta beneficiind auditorii în justiție și în perioada vacanțelor.
Prin Hotărârea nr. 21 din 17 ianuarie 2008 Plenului Consiliului Superior al Magistraturii s-a decis că auditorii de justiție își păstrează această calitate până în momentul numirii în funcția de judecător stagiar sau procuror stagiar, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, fapt care rezultă din interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 16 și art. 19 din Legea 303/2004.
Așa cum se observă nu este soluționată chestiunea drepturilor salariale cuvenite în perioada cuprinsă între data absolvirii cursurilor de auditor de justiție și data numirii în funcția de procuror sau judecător stagiar, în cauza de față reclamantul invocă perioada 1 iulie - 1 august 2006, perioadă supusă regimului juridic arătat, drepturi solicitate de reclamantă și contestate de către pârâți.
Recunoscând calitatea de auditor în justiție până la data numirii în funcția de judecător stagiar, cazul reclamantei, precum și vechimea în muncă a reclamantei și pentru această perioadă, așa cum rezultă din hotărârea 21/2008 a Plenului și stabilind natura salarială a indemnizației cuvenite auditoriului de justiție, singura concluzie ce se impune este aceea a îndreptățirii reclamantei și asupra drepturilor salariale, asupra indemnizației și în perioada scursă între absolvirea cursurilor de auditor de justiție și data numirii ca judecător stagiar, perioadă în care raporturile de serviciu ale reclamantei nu au fost suspendate sau modificate în condițiile legii.
Este perioada nereglementată în mod expres de către lege în ceea ce privește acordarea indemnizației, dar care reclamă acordarea acestor drepturi tocmai datorită specificului raportului juridic dedus analizei, raport juridic nemodificat în condițiile reglementate de legislația raporturilor de muncă.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs Istitutul Național al Magistraturii B, Statul Român prin, Ministerul Justiției și Libertăților și Consiliul Superior al Magistraturii.
Ministerul Justiției și Libertăților critică sentința sub aspectul modului de soluționare al excepției lipsei calității procesuale pasive și pe fond.
Cu privire la calitatea procesuală pasivă învederează că legitimarea procesuală se raportează la dreptul a reclama în justiție și la obligația de a răspunde față de pretențiile formulate prin actul de investire al instanței.
Pentru pretențiile reclamantei, pe perioada când a avut calitatea de auditor de justiție, nu are nici o obligație, deoarece cursanții au calitatea de auditori de justiție, iar indemnizațiile acestora se plătesc din fondul prevăzut din bugetul aprobat de
Ca urmare, raportul obligațional a fost stabilit între reclamantă și președintele iar nu este ordonator principal de credite și nu are calitate procesuală cu privire la pretențiile acestora.
Pe fondul cauzei învederează că legea stabilește în mod expres că dobândirea calității de auditor de justiție este condiționată de efectuarea cursurilor de pregătire profesională pe o perioadă de 2 ani de către persoanele care au promovat concursul de admitere la finalizat prin examenul de absolvire.
După ce au promovat examenul de admitere sunt numiți în funcțiile pentru care au optat după primul an de cursuri, iar cei care nu promovează examenul se pot prezenta încă o dată la susținerea acestuia.
Referitor la prev. art.16 al.3 Teza I din legea 303/2004, care stabilesc durata cursurilor la 2 ani, arată că o interpretare rațională a acestei dispoziții impune concluzia că norma juridică are în vedere anii de studii necesari pentru perfecționarea profesională și nu cei calendaristici.
Perioada cuprinsă între momentul absolvirii și cel al numirii în funcție de judecător stagiar nu constituie vechime în muncă și vechime în magistratură.
Cu privire la Hotărârea 21/17.01.2008, pe care a invocat-o reclamanta, recurentul precizează că a declarat recurs în temeiul art.29 al.7 din Legea 317/2004.
Institutul Național al Magistraturii critică sentința în sensul că, potrivit art.17 al.2 din legea 303/2004, bursa auditorilor de justiție are natura și regimul juridic al unui drept salarial, auditorii de justiție beneficiind de indemnizație și în perioada vacanțelor.
Întrucât în lege nu este prevăzută acordarea bursei pentru perioada cuprinsă între data absolvirii cursurilor și data numirii în funcție, pretențiile reclamantei sunt lipsite de temei legal.
În acest sens,în ședința din 08 mai 2008 a apreciat că nu există temei legal ca auditorii să beneficieze de bursă și pe această perioadă.
nu poate fi obligat să plătească astfel de sume, deoarece din momentul absolvirii cursurilor raporturile juridice cu reclamanta a încetat de drept.
Statul Român prin critică sentința, precizând că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive, deoarece între el și reclamantă nu există raporturi juridice de muncă.
Calitatea de ordonator principal de credite o are Ministerul Justiției, acestuia revenindu-i obligația de a depune diligențele necesare în vederea obținerii creditelor bugetare necesare plății sumelor reprezentând indemnizația aferentă calității de auditor de justiție.
Pe fond, învederează că auditorii de justiție beneficiază de o bursă prevăzută în bugetul, având caracterul unei indemnizații lunare corespunzătoare funcției de judecător și beneficiază de această indemnizație și în perioada vacanțelor.
După susținerea examenului de absolvire ei nu mai pot fi considerați în vacanță, și această indemnizație nu mai poate fi acordată după încheierea cursurilor la
Consiliul Superior al Magistraturii învederează că a invocat în dosarul de fond excepția lipsei calității procesuale pasive și a cea a nulității cererii de chemare în judecată, în raport de dispoz. art. 133.pr.civilă, iar instanța nu a pus în discuția părților aceste excepții și nu s-a pronunțat asupra lor.
Învederează astfel că potrivit art.59 al.2 din Legea 317/2004, bugetul și al G.sunt cuprinse distinct în bugetul
este instituție publică care realizează formarea inițială a judecătorilor și procurorilor fiind finanțat de la bugetul de stat prin bugetul, directorul acestuia fiind ordonator secundar de credite.
Pe aceste premise, este evident că între el și reclamantă nu există raporturi obligaționale privind plata drepturilor solicitate de reclamantă, și nu are calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, precizează că în cauza de față, mai mult pârâți au calitatea de ordonatori de credite și nu pot fi obligați în solidar la plata unor sume reprezentând indemnizație de auditori de justiție, în condițiile în care nu există temei legal al unei solidarități pasive între ordonatorii de credite și nu există o convenție a părților privind solidaritatea debitorilor pârâți.
Din analiza dispozițiilor care reglementează acordarea bursei acestor auditori de justiție, rezultă că, ea nu poate fi acordată pe perioada solicitată, neexistând o dispoziție expresă în lege în acest sens.
După susținea examenului de absolvire, auditorii de justiție nu pot fi socotiți în vacanță pentru a primi în continuare această bursă.
Curtea constată a fi fondate recursurile, având în vedere următoarele considerente:
În ceea ce privește recursul declarat de Consiliul Superior al Magistraturi se impun următoarele precizări:
În cererea de recurs se invocă excepția nulității cererii de chemare în judecată în raport de dispoz. art. 133.pr.civilă, din întâmpinarea depusă în dosarul de fond, rezultând că, această excepție este raportată la nesemnarea cererii de chemare în judecată de către reclamantă.
Curtea constată că această excepție este nefondată, deoarece cererea de chemare în judecată poartă semnătură indescifrabilă, semnătură care până la înscrierea în fals, este considerată ca aparținând reclamantei, în condițiile în care acțiunea este formulată personal și nu prin reprezentant.
Recurenții, și Statul Român prin invocă prin motivele scrise excepția lipsei calității procesuale pasive.
Curtea, reține a fi fondată doar excepția invocată de Ministerul Justiției și Libertăților și de Statul Român - și nefondată excepția invocată de Consiliul Superior al Magistraturii.
Potrivit dispoz. art.16 din Legea 303/2004, cursanții au calitatea de auditori de justiție beneficiind potrivit art.17 al.1 din aceeași lege de o bursă având caracterul unei indemnizații lunare corespunzătoare funcției de judecător stagiar și procuror stagiar în raport cu vechimea pe care o au ca auditori.
Potrivit art.17 al.3 din legea 303/2004, această indemnizație se plătește din fondul prevăzut în bugetul anual, aprobat al Consiliului Superior al Magistraturii.
Aceste dispoziții, conferă calitate procesuală pasivă acestui recurent, deoarece drepturile solicitate de reclamantă, în calitatea sa de auditor de justiție se plătesc din bugetul
Întrucât, între reclamantă și ceilalți recurenții care au invocat aceeași excepție nu există raporturi juridice de muncă, acestora nu le revine obligația de plată a sumelor pretinse de reclamantă, neavând calitate procesuală pasivă.
Pe fond, toate recursurile declarate sunt întemeiate pentru următoarele argumente:
ițiile art.16 din Legea nr.303/2004 definesc auditorii de justiție ca fiind cursanții,durata cursurilor de formare profesională fiind de 2 ani,iar disp.art.17din aceeași lege, reglementează dreptul acestora de a beneficia de o bursă din fondul prevăzut în bugetul anual aprobat al, având caracterul unei indemnizații lunare corespunzătoare funcției de judecător stagiar și procuror stagiar în raport cu vechimea pe care o au.
. art.17 din aceeași lege recunosc dreptul auditorilor de justiție de a beneficia de această indemnizația și în perioada vacanțelor.
Întrucât, în conformitate cu dispoz. art.19 din Legea nr.303/2004, după încheierea cursurilor, auditorii de justiție susțin un examen de absolvire, după susținerea acestui examen ei nu mai pot fi socotiți în vacanță pentru a beneficia de această indemnizație potrivit art.17 din lege.
Este adevărat că prin Hotărârea Plenului M.nr.21 din 17.01.2008 s-a constatat că auditorii de justiție își păstrează această calitate până la momentul numirii în funcție prin hotărâre a
Această hotărâre a reglementat doar durata calității de auditor și nu a constatat dreptul auditorilor de justiție de a beneficia de acordarea indemnizației prevăzute la art.17 din Legea nr.303/2004.
Acest aspect a fost clarificat printr-o altă hotărâre din data de 08 mai 2008, unde s-a statuat că nu există temei legal pentru ca auditorii de justiție să poată beneficia de bursă în perioada cuprinsă între data absolvirii cursurilor și data numirii în funcție.
Prin OUG 195/2008 au intervenit modificări ale Legii nr.303/2004, fiind menționat un al treilea aliniat la art.20,care prevede că, în perioada dintre data promovării examenului de absolvire și data numirii în funcție,absolvenții care au promovat examenul de absolvire primesc indemnizația lunară corespunzătoare funcției de auditori de justiție, drepturi ce se suportă din bugetul
În virtutea principiului neretroactivității legii civile, de aceste dispoziții nu poate beneficia reclamanta care solicită drepturi aferente unei perioade anterioare intrării în vigoare a ordonanței mai sus-menționate.
Sunt argumentele pentru care, se vor admite recursurile și se va modifica sentința, în sensul respingerii acțiunii în totalitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de Ministerul Justiției și Libertăților,Statul Român- Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului D, Institutul Național al Magistraturii și Consiliul Superior al Magistraturi, împotriva sentinței civile nr.5/08.01.2009 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă - și intimații pârâți Tribunalul Dolj și Curtea de APEL CRAIOVA.
Modifică sentința în tot.
Respinge acțiunea.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 12.05.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - Grefier - - Red. Jud.15.06.2009
Tehn./Ex.2
Președinte:Mariana PascuJudecători:Mariana Pascu, Ligia Epure, Corneliu Maria
