Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 3494/2009. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 3494
Ședința publică de la 28 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Raicea
JUDECĂTOR 2: Sorin Pascu
JUDECĂTOR 3: Carmen Tomescu
Grefier - -
**************************
Pe rol, soluționarea recursului declarat de SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN DE URGENȚĂ C, împotriva sentinței nr. 159 din 20 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează cererea formulată de recurentul pârât SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN DE URGENȚĂ C, prin care solicită judecarea cauzei în lipsă potrivit dispozițiilor art.242 Cod procedură civilă, după care;
Instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a trecut la deliberare.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr. 159 din 20 ianuarie 2009, Tribunalul Dolja admis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul Spitalul Clinic Județean de Urgență
A obligat pârâta să stabilească reclamantei pe perioada 01.01.2007 - 31.12.2007 un salariu de bază brut de 880 lei și să achite acesteia diferența dintre salariul astfel stabilit și salariul efectiv plătit în perioada 01.01.2007 -31.12.2007, diferențe lunare ce vor fi reactualizate în raport de data fiecărei scadențe lunare la momentul plății efective.
A obligat pârâta să facă mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantei.
În considerentele sentinței s-a reținut că reclamanta este angajata unității pârâte, îndeplinind funcția de medic rezident, așa cum rezultă din adeverința emisă de unitatea pârâtă.
La data de 29.12.2006 a fost înregistrat la Ministerul Muncii Solidarității Sociale și Familiei, sub nr. 2895/2006, Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2007 - 2010.
În urma negocierii acestui contract colectiv de muncă, s-au stabilit coeficienții minimi de ierarhizare pentru salariați, în funcție de condiția de pregătire a acestora, precum și salariul de bază minim brut, pentru un program complet de lucru, începând cu data de 01.01.2007.
În acest sens, art. 40 alin. 1 prevede coeficienți minimi de ierarhizare de 1, respectiv 1,2 - pentru muncitorii necalificați ( lit. a pct. 1), respectiv calificați ( lit. 1 pct.2); de 1,2 și 1, 25 - pentru personalul administrativ încadrat în funcții pentru care condiția de pregătire este liceală ( lit. b pct. 1), respectiv postliceală ( lit. b pct.2); de 1,3 și 1,5 - pentru personalul de specialitate încadrat în funcții pentru care condiția de pregătire este școala de maiștri ( lit. c pct. 1), respectiv studii superioare de scurtă durată( lit. c pct.2) și de 2 - pentru personalul încadrat pe funcții pentru care condiția de pregătire este cea de studii superioare( lit. d).
Potrivit art. 40 alin. 4 din contractul colectiv de muncă la nivel național pe anii 2007-2010, salariul de bază minim brut a fost negociat în cuantum de 440 lei.
Pentru ocuparea funcției de medic, Ordonanța de Urgență 115/2004 prevede condiția ca nivelul studiilor absolvite să fie de studii superioare, iar potrivit actelor de studii depuse de reclamantă la dosar, rezultă că aceasta îndeplinește condițiile prevăzute de lege, fiind absolventă, cu diplomă de licență, a unei instituții de învățământ superior.
Ca urmare, instanța a constatat că, începând cu data de 01.01.2007, unitatea pârâtă trebuia să procedeze la aplicarea dispozițiilor art. 40 din contractul colectiv de muncă la nivel național și anume la acordarea salariului de bază minim brut de 440 lei și a coeficientului minim de ierarhizare 2 corespunzător condiției de pregătire a reclamantei, rezultând un salariu de bază minim brut de 880 lei.
Or, potrivit adeverințelor de salariu și statelor de salarii eliberate de pârât, rezultă că reclamanta are pe perioada 01.01.2007-31.12.2007 un salariu de încadrare inferior celui prevăzut de art. 40 alin. 1 lit. d din contractul colectiv de muncă la nivel național de 880 lei, rezultat din aplicarea coeficientului de ierarhizare 2 la salariul minim brut de 440 lei.
În acest fel, pârâtul a încălcat obligația ce îi revenea potrivit art. 40 alin 1 lit. c din Codul Muncii aceea de acorda salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractul individual de muncă, ceea ce a condus la producerea unui prejudiciu reclamantei.
Potrivit art. 269 din Codul Muncii " ngajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul".
Instanța nu a reținut apărarea pârâtului în sensul că salarizarea personalului din spitalele publice se stabilește prin lege și deci nu ar fi aplicabile dispozițiile contractului colectiv de muncă pe anii 2007-2010, deoarece potrivit art. 236 din Codul Muncii contractele colective de muncă încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților, iar potrivit art. 243 Codul Muncii executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părți.
La încheierea contractelor colective de muncă prevederile legale referitoare la drepturile salariale au un caracter minimal potrivit art. 238 alin.3 din Codul Muncii.
Prin urmare, chiar dacă salariile sunt stabilite prin lege nimic nu împiedică părțile să negocieze prin contracte colective de muncă drepturi salariale mai mari. Legea garantează un nivel minim de drepturi sub care nu se poate coborî, iar contractele colective de muncă pot prevedea drepturi în plus, mai mari. Nu este necesar ca drepturile din contractul colectiv de muncă să fie cuprinse și în lege pentru a fi aplicate, cu atât mai mult cu cât contractul colectiv de muncă este ulterior legii de salarizare invocată de pârât.
Mai mult, potrivit art. 3 alin 1 lit. a din contractul colectiv de muncă la nivel național pe anii 2007-2010 " clauzele contractelor colective de muncă produc efecte pentru toți salariații încadrați în unitățile din țară, indiferent de forma de capital social (de stat sau privat, român sau străin/mixt), în cazul contractelor colective de muncă la nivel național", iar potrivit art. 241 alin. 1 lit. d din Codul Muncii " clauzele contractelor colective de muncă produc efecte pentru toți salariații încadrați la toți angajatorii din țară, în cazul contractelor colective de muncă la nivel național".
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Spitalul Clinic Județean de Urgență C, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea recursului pârâtul a susținut că prevederile Contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2007-2010 privind salariul minim de 880 nu se aplică cauzei de față întrucât dispozițiile art. 40 alin. 1 lit."a" din Contractul Colectiv de Muncă la Nivel Național, salarizarea personalului din spitale publice și alte categorii de personal stabilindu-se prin lege.
Că art. 3 alin. 1 lit."a" din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național prevede indubitabil " clauzele contractelor colective de muncă produs efecte pentru toți salariații încadrați în țară, indiferent de forma de capital social", dar cheltuielile de personal pentru anul 2007, cu privire la medicii rezidenți, au fost suportate de la bugetul de stat.
Cu atât mai mult, salariile personalului din spitale nu se stabilesc prin negociere între angajat și angajator, fiind stabilite prin lege, iar suportarea cheltuielilor se face de la bugetul de stat, astfel că nu se aplică Contractul Colectiv de Muncă la Nivel Național pe anii 2007-2010.
In susținerea recursului s-a depus la dosar copia carnetului de muncă al intimatei reclamante și copia raportului de expertiză.
contabilă întocmit în dosar nr. 51/E/2009 al BEJ.
Recursul este întemeiat și se va admite se admite având în vedere următoarele considerente:
Prin cererea formulată reclamanta a solicitat obligarea Spitalului Clinic Județean de Urgență C să-i plătească un salariu de 880 lei începând cu data de 01 ianuarie 2007 și până la data de 31 decembrie 2007 în conformitate cu contractul colectiv de muncă la nivel național; să-i înscrie în carnetul de muncă această modificare și să fie obligat același pârât să-i plătească diferența de salariu dintre salariul de 880 lei lunar și cel care i-a fost plătit pe perioada respectivă, diferență reactualizată în funcție de indicele de devalorizare a monedei naționale, prin hotărârea pronunțată, Tribunalul Dolj admițându-i cererea, așa cum a fost formulată.
In cadrul instanței de recurs, pârâtul Spitalul Clinic Județean de Urgență C, depus însă copia carnetului de muncă al reclamantei, din care rezultă faptul că aceasta a fost angajată în cadrul său începând cu data de 01 ianuarie 2008, astfel încât în mod nejustificat i-a fost admisă acțiunea prin care a solicitat să i se plătească salariul minim de 880 lei și diferențele salariale pe perioada 01 ianuarie - 31 decembrie 2007.
Înscrisurile depuse la dosar pentru prima dată în cadrul instanței de recurs, schimbă în mod total situația de fapt și de drept, reclamanta nefiind îndreptățită să primească drepturi salariale aferente anului 2007 în condițiile în care s- angajat începând cu luna ianuarie s anului 2008.
Față de cele arătate, se constată că hotărârea Tribunalului Dolj este afectată de motivul de modificare prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 9 cod procedură civilă,astfel încât în baua art.312 alin. 1 cod procedură civilă, recursul pârâtului se privește ca fiind fondat și se va admite, se va modifica în totalitate hotărârea Tribunalului Dolj în sensul că se va respinge cererea formulată de reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarate de SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN DE URGENȚĂ C, împotriva sentinței nr. 159 din 20 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta.
Modifică în tot sentința în sensul ca respinge acțiunea.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 28 Mai 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud.
3 ex/IE/09.06.2009
fond:
Președinte:Cristina RaiceaJudecători:Cristina Raicea, Sorin Pascu, Carmen Tomescu