Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 363/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL COD OPERATOR 2928
SECȚIALITIGII DE MUNCĂ ȘI
ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 363
Ședința publică din data de 4 martie 2008
PREȘEDINTE: Carmen Pârvulescu Dr. - -
JUDECĂTOR 2: Ioan Jivan
JUDECĂTOR 3: Vasilica Sandovici
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de către pârâta-recurentă C "" SA împotriva sentinței civile nr. 1567/18.12.2007, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul-intimat, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă avocat în reprezentarea reclamantului-intimat, lipsă fiind pârâta-recurentă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentantul reclamantului-intimat depune la dosar împuternicire avocațială.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul reclamantului-intimat solicită respingerea recursului ca neîntemeiat, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată.
Prin sentința civilă nr. 1567/18.12.2007, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, a fost admisă acțiunea civilă formulată de către reclamantul împotriva pârâtei C "" SA B și a fost obligată pârâta să-i plătească reclamantului suma de 11.480 lei, reprezentând drepturi salariale restante și neachitate, constând din prime de Paști și de C, precum și suma de 983,36 lei reprezentând daune pentru neachitarea la termen a obligațiilor sus - menționate.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că excepțiile invocate de pârât, prin întâmpinare sunt nefondate. În ceea ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune s-a apreciat că, în speță, sunt incidente prevederile art. 283 alin. 1 lit. c din Codul muncii, deoarece acțiunea are ca obiect plata unor drepturi salariale, iar nu dispozițiile art. 283 alin. 1 lit. e din Codul muncii. Cu referire la excepția prematurității cererii s-a arătat că lipsa oricăror negocieri asupra cuantumului sumelor și modalităților de acordare a acestora nu poate înlătura dreptul salariaților, asumat prin contractele colective de muncă, de a beneficia de suplimentările revendicate.
Cu privire la fondul cauzei, prima instanță a apreciat că, din coroborarea dispozițiilor art.168 din Contractul colectiv de muncă pentru anul 2004 cu cele ale art.168 din Contractele colective de muncă pentru anii 2005 și 2006, rezultă că părțile semnatare ale Contractul colectiv de muncă la nivelul SNP SA au înțeles să păstreze pentru salariați beneficiul suplimentărilor salariale prevăzute de art.168 alin.1 din Contractul colectiv de muncă și pentru anii 2004-2006, aceste suplimentări fiind introduse în salariul de bază al fiecărui salariat doar în anul 2003, iar societatea pârâtă nu a îndeplinit obligația asumată, prin art.168 alin.1 din Contractele colective de muncă, în anii 2004-2006.
Pârâta C SA Baf ormulat recurs, solicitând admiterea recursului și modificarea în tot a hotărârii recurate, în sensul respingerii acțiunii reclamantului în principal ca prescrisă, iar în subsidiar ca neîntemeiată.
În motivarea cererii de recurs se arată că, în mod greșit, prima instanță a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune, întrucât pretențiile reclamantului derivă din neexecutarea unor clauze ale contractelor colective de muncă, astfel încât sunt incidente prevederile art. 283 alin. 1 lit. e din Codul muncii, conform cărora acțiunea este tardiv formulată, iar nu ale art. 283 alin. 1 lit. c din Codul muncii.
Pe de altă parte, primele solicitate prin acțiunea pendinte nu se înscriu în noțiunea de drepturi salariale, reglementată de art.128 alin.2 Capitolul V, intitulat " Salarizarea", din Contractul colectiv de muncă pe anul 2004, neavând un caracter permanent și periodic. Ele sunt prevăzute în Capitolul VI din contractul colectiv de muncă, intitulat "Protecția socială a salarițialor și alte drepturi".
Recurenta susține că hotărârea atacată este aparent motivată, deoarece nu cuprinde argumetele de fapt și de drept pentru care au fost admise pretențiile reclamantului, respectiv cele pentru care au fost respins apărările pârâtei.
Astfel, instanța de fond nu s-a referit la decizia nr.3793/18.06.2007 a Comisiei paritare, care are caracter obligatoriu, atât pentru pârâtă, cât și pentru salariați, conform anexei nr.2 la contractul colectiv de muncă, și prin care s-a interpretat art.168 din contractul colectiv de muncă, în sensul că intenția părților semnatare a fost aceea de a include bonusurile de C și de Paște în salariul de bază și pentru anii ulteriori anului 2003.
Față de o astfel de interpretare a dispozițiilor art.168 din contractul colectiv de muncă, în mod greșit a fost respinsă cererea de încuviințare a unei expertize pentru a se stabili dacă s-au plătit primele în litigiu, deoarece acestea nu puteau să figureze distinct în statele de plată, câtă vreme părțile au convenit ca ele să fie incluse în salariu și să fie acordate sub această formă.
Reclamantul recunoaște că bonusurile de C și de Paște au fost incluse în salariul pe anul 2003, astfel încât, chiar în absența statelor de plată, faptul plății acestora în anii 2004-2006 rezultă fără echivoc din înscrierile din cartea de muncă, precum și din faptul că salariul nu a scăzut cu începere din anul 2004.
În drept, se invocă prevederile art. 299 și art. 3041Cod de procedură civilă.
Intimatul nu a depus întâmpinare, deși a fost citat cu această mențiune.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate în cauză și a dispozițiilor art. 3041Cod de procedură civilă, Curtea apreciază că este neîntemeiat pentru considerentele ce se vor expune în continuare.
Conform art. 168 alin.1 din contractele colective de muncă la nivelul societății pârâte pe anii 2003-2006, "cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C, salariații "" SA vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale, în cuantum de un salariu de bază mediu pe "" SA".
Art.155 din Codul muncii prevede că salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri.
Față de dispozițiile contractuale și legale citate anterior, primele de Paști și de C, reclamate prin acțiunea pendinte, au natura unor adaosuri la salariul de bază, deoarece ele sunt obligatorii și au caracter constant, fiind reglementate printr-o clauză expresă din contractul colectiv de muncă la nivel de angajator.
Prin urmare, ele sunt drepturi salariale, chiar dacă nu se acordă lunar și chiar dacă nu au fost prevăzute în art.128 alin.2 Capitolul V, intitulat "Salarizarea", din Contractul colectiv de muncă pe anul 2004, ci în Capitolul VI din acest contract, intitulat "Protecția socială a salariaților și alte drepturi".
Din coroborarea dispozițiilor art. 283 lit. c din Codul muncii cu cele ale art. 166 din Codul muncii, rezultă că ori de câte ori obiectul conflictului de muncă constă în plata unor drepturi salariale, chiar dacă acestea își au izvorul în contractul colectiv de muncă, termenul de prescripție este de trei ani, conform art.283 lit. c din Codul muncii. În speță, cererea de chemare în judecată a fost introdusă în interiorul termenului de prescripție reglementat de art. 283 lit. c din Codul muncii.
În raport de cele expuse anterior, excepția prescripției dreptului la acțiune este nefondată, întrucât obiectul acțiunii pendinte îl reprezintă obligarea pârâtei la plata unei sume de bani, echivalentă unui drept salarial cuvenit și neachitat reclamantului, astfel încât nu sunt incidente dispozițiile art.283 alin.1 lit.e din Codul muncii.
Cu privire la fondul cauzei, Curtea apreciază că sentința recurată cuprinde motivele de fapt și de drept pe care se sprijină, respectiv motivele pentru care a apreciat că pretențiile reclamantului sunt fondate.
Așa cum a reținut și instanța de fond, art. 168 alin. 1 din contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2003 - 2006 are aceeași formulare în toate aceste contracte, prevăzând următoarele: "cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C, salariații "" SA vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale, în cuantum de un salariu de bază mediu pe "" SA. Cu minimum 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordă suplimentările vor începe negocierile cu în vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordare, condițiilor, criteriilor și beneficiarilor".
Art. 168 alin. 2 din contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2003 - 2004 dispune că: "pentru anul 2003 suplimentările de la alin. 1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu I ". Același articol din contractele colective de muncă pe anii 2005-2006 prevede că: "în anul 2003, suplimentările salariale de la alineatul 1 al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat".
Din modul de formulare al ambelor variante ale art. 168 alin. 2 din contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2003 - 2006, rezultă că drepturile prevăzute de art. 168 alin. 1 din aceleași contracte au fost incluse în salariile angajaților societății pârâte doar pentru anul 2003. Dacă părțile contractante nu ar fi intenționat să convină acordarea acestor drepturi pe anii 2004 - 2006 pe lângă salariile cuvenite angajaților, ele nu le-ar mai fi prevăzut la art. 168 alin. 1.
De altfel, salariul de bază mediu pe SA, la care se referă art. 168 alin. 1 din aceste contracte, nu este același în fiecare an, pentru a se susține că eventuala includere a echivalentului acestui salariu în salariile cuvenite angajaților în anul 2003 reprezintă o executare corespunzătoare a obligației angajatorului reglementată de art. 168 alin. 1 din contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2004 - 2006.
Angajatorul nu a probat susținerea sa că suplimentările prevăzute de art. 168 alin. 1 din contractele colective de muncă pe anii 2004 - 2006 se regăsesc în salariile angajaților, deși sarcina probei îi revenea conform art. 287 din Codul muncii.
Această dovadă putea fi făcută cu statele de plată ale salariaților, cu alte înscrisuri din care să rezulte evoluția crescătoarea a salariului reclamantului ca urmare a includerii primelor, atât în anul 2003, cât și în anii următori, și eventual cu o dispoziție internă a conducerii societății, nefiind necesară administrarea probei cu expertiza judiciară în acest scop, dat fiind că, în speță, se pune problema interpretării unei clauze dintr-un contract colectiv de muncă, care este izvor de drept, și sunt incidente prevederile art. 286 alin. 1 din Codul muncii.
Din înscrierile efectuate în cartea de muncă a reclamantului nu rezultă că primele de C și de Paște au fost incluse în salariul pe anul 2003 sau în salariile pe anii următori. Faptul că salariul reclamantului nu a scăzut, cu începere din anul 2004, s-a datorat actualizărilor acestuia și includerii unor noi sporuri, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar de către pârâtă coroborate cu mențiunile efectuate de către angajator în cartea de muncă.
Adresa nr. 3793/18.06.2007, emisă de Comisia Paritară a C" " SA, nu a fost depusă în dosarul de fond și nici în dosarul de recurs, astfel încât nu se poate imputa primei instanțe că nu a analizat apărarea pârâtei referitoare la interpretarea pe care Comisia paritară a dat-o, conform acestei adrese, prevederilor art.168 alin.1 din contractele colective de muncă pe anii 2004 - 2006. De altfel, nici instanța de recurs nu poate verifica susținerile recurentei referitoare la conținutul acestei adrese în absența înscrisului de la dosar.
Având în vedere cele arătate mai sus, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul declarat de către pârâta-recurentă C "" SA B ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta - recurentă SC SA B împotriva sentinței civile nr.1567/18.12.2007, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr- în contradictoriu cu reclamantul - intimat .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 4 martie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
DR. - - - -
GREFIER,
- -
Red. /27.03.2008
Tehnored.: / 2 ex./28.03.2008
Prim inst.: și
Președinte:Carmen PârvulescuJudecători:Carmen Pârvulescu, Ioan Jivan, Vasilica Sandovici
