Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 3951/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 984/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 3951R
Ședința publică de la 01 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Călin Dragoș Alin
JUDECĂTOR 2: Daniela Georgeta Enache
Judecător: - -
Grefier:
Pe rol judecarea recursului formulat de recurent, împotriva sentinței civile nr.371/27.11.2008, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI Secția a VII-a Civilă și pentru cauze privind Conflictele de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI, având ca obiect drepturi bănești - indemnizație Legea 303/2004.
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin cererea de recurs, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
Curtea, având în vedere faptul că prin cererea de recurs, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la data de 10.04.2008 pe rolul Tribunalului București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr.13892/3/LM/2008, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Justiției, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat acesta la plata indemnizației prevăzută de art.80 alin.1din Legea nr.303/2004 privind statutul magistraților, actualizată cu indicele de inflație începând cu data nașterii dreptului și până la data executării hotărârii judecătorești.
Prin incheierea din data de 26.06.2008 Tribunalul Bai naintat cauza spre competenta solutionare Curtii de Apel B, de dispozitiile OUG nr. 75/2008.
Prin sentința civilă nr.371/27.11.2008 pronuntata in dosarul nr-, Curtea de APEL BUCUREȘTI Secția a-VII-a Civila si pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că otrivit p. art.81 alin. 1 din Legea nr.303/2004: "Judecătorii, procurorii cu vechime continuă în magistratură de 20 de ani beneficiază, la data pensionării sau eliberării din funcție pentru alte motive neimputabile, de o indemnizație egală cu 7 indemnizații de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii".
Or, din interpretarea acestor dispoziții legale reiese cu evidență că, pentru a beneficia de indemnizația prevăzută de art.81 alin. 1 din actul normativ menționat, este necesară îndeplinirea cumulativă a două condiții: vechimea continuă în magistratură de 20 de ani, ca și judecător sau procuror și încetarea activității prin pensionare sau eliberarea din funcție pentru motive neimputabile.
Cât privește prima condiție, Curtea reține, din carnetul de muncă depus la dosar, că reclamanta a îndeplinit funcția de jurisconsult consilier juridic și consilier juridic principal la diferite instituții, începând cu anul 1965 până în 1990, iar ulterior, în perioada 1990-11 aprilie 2005 a funcționat în cadrul Ministerului Justiției în funcțiile de consilier juridic, consilier juridic -șef serviciu, consilier juridic - șef birou, consilier juridic - director adjunct.
Or, îndeplinind funcția de consilier juridic la instituțiile sus menționate, reclamanta nu poate beneficia de indemnizația egală cu 7 indemnizații de încadrare brute, întrucât cerința legii este ca solicitantul să aibă calitatea de judecător sau procuror cu vechime continuă în magistratură de 20 de ani, cerință neîntrunită în cauză.
Nu pot fi primite apărările reclamantei în sensul că pentru a beneficia de indemnizația sus-menționată persoana solicitantă poate avea calitatea de personal asimilat magistraților cu vechime continuă în magistratură de 20 de ani, astfel cum a stabilit Hotărârea nr.122/30martie 2005 a Consiliului Superior al Magistraturii, întrucât acest organism, conform art.81 alin.3 din actul normativ incident în cauză, Legea nr.303/2004, determină doar modul de calcul al vechimii în magistratură, nu beneficiarii indemnizației de încadrare solicitate prin acțiunea pendinte.
Lipsa primei condiții, aceea de a avea o vechime în magistratură de 20 de ani, ca și judecător sau procuror, face de prisos analiza celei de-a doua condiții, încetarea activității prin pensionare sau eliberare din funcție pentru motive neimputabile, întrucât cele două condiții trebuie îndeplinite cumulativ.
În termen legal, împotriva acestei sentințe a formulat recurs motivat recurenta-reclamantă, în temeiul disp. art.304 pct.9 Cod procedură civilă, criticând sentința pentru următoarele motive de nelegalitate și netemeinicie:
Instanța de judecata cu ocazia soluționării litigiului, si a pronunțării sentinței recurate, desi a reținut corect ca Legea nr.303/2004 este actul normativ incident in cauza nu a ținut seama de dispozițiile art.87 alin. 1 din aceasta lege, potrivit cărora pe durata indeplinirii funcției personalul de specialitate juridica din Ministerul Justiției este asimilat judecătorilor si procurorilor in ceea ce privește drepturile si îndatoririle, precum si de faptul ca Hotărârea nr. 122/2005 a Consiliului Superior al Magistraturii atunci cand se refera la personalul asimilat magistraților are in vedere aceste dispoziții ale Legii 303/2004.
Menționeaza recurenta ca, asa cum rezulta si din carnetul de munca depus la dosarul cauzei, in perioada anilor 1965 - 2005, a îndeplinit in mod conținu funcții juridice care potrivit prevederilor art.86 alin. (1) din Legea nr.303/2004 privind statutul magistraților, republicata, constituie vechime in magistratura si beneficieza si de dispozițiile art.104 din aceeași lege, care prevăd ca judecătorii si procurorii in funcție, precum si personalul de specialitate prevăzut de art.87 alin.1 care a beneficiat de vechime in magistratura potrivit Legii nr.92/1992 pentru organizarea judecătoreasca, republicata, cu modificările si completările ulterioare, isi păstreaza aceasta vechime.
Analizand sentinta recurata prin prisma criticilor formulate, Curtea constata ca recursul este nefondat, urmand a fi respins, pentru urmatoarele considerente, partial diferite de cele retinute de instanta de fond, dar cu aceeasi finalitate:
Recurenta reclamanta s-a pensionat la data de 31.12.1999, data la care erau in vigoare prevederile art. 104 din Legea 92/1992, conform carora,magistratii cu o vechime continua in magistratura in ultimii 20 de ani nainte de data pensionarii sau a eliberarii din functie pentru motive neimputabile, beneficiaza la aceasta data de o indemnizatie egala cu 5 salarii de baza nete.
Indemnizatia prevazuta la alin. 1 se acorda o singura data in decursul carierei de magistrat si se inregistreaza in carnetul de munca.
Modul de calcul al vechimii continue in magistratura se stabileste prin ordin al ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii".
Astfel, modul de calcul al vechimii continue in magistratura s-a stabilit prin Ordin al ministrului justitiei nr. 466/2000, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, conform caruia, pentru acordarea indemnizatiei prevazuta de art. 104 din Legea 92/1992, se va lua in calcul numai vechimea continua avuta in functia de iudecator. procuror sau consilier iuridic in Ministerul Justitiei.
Din carnetul de munca al reclamantei rezulta ca aceasta nu a indeplinit la data pensionarii sale conditia de vechime in magistratura in mod neintrerupt, in ultimii 20 de ani inainte de data pensionarii, prevazuta de art. 104 din Legea 92/1992 (vechime calculata conform Ordinului MJ nr. 466/2000), astfel incat aceasta nu a fost indreptatita sa beneficieze nici de indemnizatia egala cu 5 salarii de baza nete, reglementata de Legea nr. 92/1992, act normativ in vigoare la data pensionarii reclamantei.
Astfel, din copia carnetului de munca aflat la dosarul de fond (filele 7-30) rezulta ca recurenta reclamanta a indeplinit numai in perioada 15.10.1990-31.12.1999 functia de consilier juridic in Ministerul Justitiei, in perioadele anterioare fiind incadrata ca si consilier juridic la "6 Martie" Z, "" B, Ministerul Industriei Constructiilor de, Ministerul Industriei Constructiilor de, Intreprinderea 23 August
Mai retinem faptul ca, dupa data pensionarii recurentei reclamante, respectiv 31.12.1999, aceasta s-a reincadrat in Ministerul Justitiei, ca si consilier juridic asimilat magistratilor, incepand cu data de 01.01.2000, in baza Ordinului Ministrului Justitiei nr. 3111/C din 30.12.1999 (pozitia 85 din carnetul de munca). Din aceasta functie a fost eliberata la data de 11.04.2005, in baza Ordinului Ministrului Justitiei nr. 921/C din 07.04.2005 cu mentiunea expresa ca eliberarea din functie are loc ca urmare apensionarii.
In consecinta, in cazul recurentei distingem un moment al pensionarii (31.12.1999), dupa care urmeaza o perioada in care cumuleaza pensia cu salariul, apoi un moment al incetarii definitive a activitatii.
Aceasta distinctie se impune, intrucat recurenta reclamanta a fost incadrata in Ministerul Justitiei in baza a doua raporturi de munca distincte, care au incetat la date diferite, fiecare cu consecinte proprii.
Recurenta reclamanta nu isi intemeiaza pretentiile pe dispozitiile privind plata indemnizatiei cu ocazia pensionarii, pentru ca este evident ca la momentul pensionarii, 31.12.1999, nu indeplinea conditiile de acordare a acestei indemnizatii, dupa cum s-a aratat mai sus.
Recurenta pretinde aceste drepturi, legat de momentul incetarii definitive a activitatii, 11.04.2005, considerand ca acesta constituie momentuleliberarii din functie pentru motive neimputabile, care i-ar da dreptul la incasarea indemnizatiei prevazute de art. 80 din Legea nr. 303/2004, act normativ in vigoare la acel moment.
La momentul 11.04.2005 era deja adoptata Hotararea nr. 122 din 30 martie 2005 a Consiliului Superior al Magistraturii, prin care s-a stabilit ca vechimea continua in magistratura prevazuta la art. 80 alin.1 din Legea 303/2004 constituie perioada in care magistratul sau persoana asimilata acestuia a indeplinit functiile prevazute la art.85 din lege (-alt mod de calcul, care are in vedere toate functiile juridice, nu doar cele de judecator, procuror si consilier juridic in MJ).
Dupa cum s-a subliniat mai sus, eliberarea din functie a recurentei reclamante nu a avut loc pentru alte motive neimputabile (decat pensionarea), ci pentru motivul neimputabil al pensionarii. Pentru o intelegere mai explicita a punctului de vedere al Curtii, redam dispozitiile art. 80 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, care dispune astfel:,Magistratii cu vechime continua in magistratura in ultimii 20 de ani inainte de data pensionariisaua eliberarii din functie pentru alte motive neimputabile beneficiaza de o indemnizatie egala cu 7 indemnizatii de incadrare lunare brute, care se impoziteaza potrivit legii."
Prevederea legala mentionata face referire la doua momente alternative la care poate fi solicitata indemnizatia, si anume: 1) inainte de data pensionarii; 2) inainte de data eliberarii din functie pentru ALTE motive neimputabile. Se intelege ca din teza a doua este exclusa situatia pensionarii, care este mentionata in mod special si distinct la teza intai.
Or, dat fiind Ordinul Ministrului Justitiei de eliberare din functie, in cuprinsul caruia sa prevede expres motivul eliberarii din functie, si anume acela al pensionarii, in speta nu poate fi aplicata decat teza I din art. 80 alin. 1 din Legea nr. 303/2004.
Ca urmare a acestui rationament, urmeaza sa revenim la determinarea momentului pensionarii recurentei reclamante si sa observam ca acesta este 31.12.1999, data la care nu indeplinea conditiile pentru acordarea acestei indemnizatii.
Optiunea recurentei reclamante de a se reincadra pe aceeasi functie si de a cumula pensia cu salariul nu schimba momentul pensionarii acesteia, care nu poate fi decat unul singur.
de considerentele de fapt si de drept expuse, in baza art. 312 proc.civ. Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă împotriva sentinței civile nr.371/27.11.2008 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 1 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
A
GREFIER
Red.:
Dact.:
2 ex.
02.07.2009
Jud.fond:
Președinte:Călin Dragoș AlinJudecători:Călin Dragoș Alin, Daniela Georgeta Enache
