Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 3952/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(Număr în format vechi 2880/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA Nr. 3952R
Ședința publică de la 01 iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Călin Dragoș Alin
JUDECĂTOR 2: Enache Daniela Georgeta
Judecător: - -
Grefier:
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect soluționarea recursului declarat de recurenta " ". împotriva sentinței civile nr.2849/24.11.2008, pronunțată de Tribunalul Teleorman Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații: și, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurenta " ", prin avocat, ce depune la dosar împuternicire avocațială nr.83.945/28.05.2009, lipsind intimații.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, avocatul recurentei " ", depune la dosar cerere prin care se solicită să se ia act de faptul că prin sentința comercială nr.1786/25.03.2009 s-a deschis procedura prevăzută de Legea nr.85/2006 asupra - -, cu mențiunea citări debitoarei prin administratorul judiciar. La cerere, se atașează copia certificatului de grefă emis de Tribunalul București Secția a VII în dosarul nr-, precum și decizia nr.2/31.03.2009 emisă de lichidatorul judiciar INSOLVENCY SPECIALISTS din care rezultă că se mențin contractele de asistență încheiate cu casele de avocați.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Recurenta - -, prin avocat, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea sentinței recurate, iar pe fond, respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr. 2849/24.11.2008 a Tribunalului Teleorman - Secția pentru conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ fiscal, Complet Specializat pentru Litigii de Muncă și Asigurări Sociale, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantele și, în contradictoriu cu pârâta - -.
În consecință, s-a dispus obligarea pârâtei - - la plata către reclamanta sumei de 5082 lei, reprezentând contravaloarea suplimentărilor salariale aferente sărbătorilor de Paști și C, pentru perioada Paști 2005, 2006 și 2007 și de C 2005,2006 și 2007, actualizate cu indicele de inflație la data de 28.08.2008. Sumele acordate vor fi reactualizate la data plății efective a acestora. A fost disjuns dosarul în ce privește pe reclamantul și a fixat termen la data de 15.12.2008, pentru când se vor cita părțile. S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că art.168.alin. 1 din Contractele colective de muncă la nivelul societății pentru anii 2004-2007 are aceeași formulare în toate contractele și prevede că salariații, cu ocazia sărbătorilor de Paști și C vor beneficia de o suplimentare a drepturilor salariale egală în cuantum cu salariul de bază mediu pe unitate.
Potrivit aceluiași articol, "cu minim 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordă suplimentările, vor începe negocierile cu în vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordare, condițiilor, criteriilor și beneficiarilor.
De asemenea, art.168 al.2 din contractele colective de muncă pentru anii 2003-2004 prevede că " pentru anul 2003 suplimentările de la art.l vor di introduse în salariul de bază al fiecărui salariat conform modalității și în condițiile negociate cu " ", iar pentru anii 2005 -2006, același articol prevede că " în anul 2003 suplimentările salariale de la alin. 1 al art. 168 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui reclamant".
Din cele expuse rezultă că drepturile salariale prevăzute de art.168 al.l din contractele colective de muncă la nivel de unitate pentru anii 2003-2007 au fost incluse în salariile angajaților doar pentru anul 2003, întrucât, în ipoteza în care nu s-ar fi intenționat acordarea acestora și pentru anii următori, nu ar mai fi fost prevăzute de art.168 al.1.
Împrejurarea că prin adresa Comisiei paritare nr.4209/6.11.2007 (83) s-a situat că începând cu anul 2003, prevederile art. 168 al.1 au rămas fără obiect, deoarece primele nu au mai fost individualizate în mod distinct, ci au devenit parte a salariului de bază ca întreg nu susține concluzia că drepturile bănești solicitate de reclamante le-ar fi fost acordate.
Astfel, pe de o parte acest înscris vizează o reinterpretare a disp.art.168 al.l și 2, realizată după momentul încetării efectelor fiecărui contract anual, respectiv în anul 2007, ceea ce nu poate fi admis atâta timp cât dispozițiile din contractele de muncă pe care se întemeiază acțiunea nu au fost desființate și au căpătat, în acest fel, conform art.969 Cod civil, putere de lege între părțile contractante.
Ca atare, acestea trebuie să-și producă efectele juridice avute în vedere de părți la data încheierii contractelor.
Pe de altă parte, susținerea pârâtei în sensul că s-ar fi acordat suplimentările salariale solicitate nu poate fi primită, deoarece, în condițiile în care salariul de bază pe unitate în perioada 2005-2007 cunoscut o creștere continuă, astfel cum din adresa comunicată de pârâtă ( 106) cuantumul drepturilor bănești reprezentând suplimentările salariale ar fi fost diferit de la an la an și nu similar anului 2003.
De altfel, din înscrisurile depuse la dosar de pârâtă în dovedirea susținerilor din întâmpinare, rezultă că dispozițiile art.168 alin.1 nu au fost respectate nici chiar în anul 2003 când salariații au beneficiat de 500 lei pentru sărbătoarea de C și 320 lei pentru sărbătoarea de Paști.
Or, în condițiile în care pârâta comunică valoarea salariului mediu de bază pe anul 2003 ca fiind 618 lei, este evident că salariații, cu ocazia celor două sărbători, nici pentru anul în discuție nu au fost beneficiarii suplimentărilor salariale în cuantumul ce li s-ar fi cuvenit, conform contractului colectiv de muncă.
In consecință, faptul că în anul 2003 suplimentările salariale au fost incluse în salariul de bază al reclamantelor nu este de natură a susține apărarea pârâtei, aspect confirmat și de concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză, potrivit cărora pentru anii 2005-2007, cu ocazia sărbătorilor de Paști și C, nu au fost acordate reclamantelor suplimentări salariale, acestea beneficiind doar de creșterile salariale din cadrul societății.
In ceea ce privește cuantumul drepturilor bănești reprezentând suplimentări salariale aferente sărbătorilor de Paști și C, Tribunalul constată că acestea se raportează la salariul mediu pe unitate și nu la salariul brut care a fost avut în vedere de reclamante la calculul sumelor solicitate, așa încât, sub aspectul cuantumului instanța urmează a avea în vedere concluziile raportului de expertiză.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs, motivat în termenul legal, pârâta - (fostă - ), care a criticat hotărârea fondului, susținând că prima instanță în mod eronat a reținut existența dreptului subiectiv al salariatului-intimat la acordarea primelor de Paști și de C, soluția pronunțată de aceasta întemeindu-se doar pe o evidentă eroare de redactare a dispozițiilor art.168 alin.2 din Contractele colective de muncă la nivel de unitate, aferente anilor 2004-2006.
A mai susținut recurenta-pârâtă că prima instanță nu a avut în vedere stingerea dreptului subiectiv la încasarea primelor de Paști și de C și că nu a deslușit mecanismul includerii primelor în salariu.
Astfel, - arată că nu a susținut teza includerii permanente a primelor în salariu și că acest fapt s-a petrecut doar în martie 2003 și are, în drept, valoarea uneinovații,întrucât prima, din element situat în afara salariului de bază, devine componentă în structura acestuia.
În motivarea, în drept, a cererii sale de recurs, recurenta-pârâtă invocă dispozițiile art.299, art.3021, art.303 alin.1 și art.3041Cod proc. civilă, precum și pe cele ale art.80 și art.81 alin.1 din Legea nr.168/1999.
În recurs nu s-au administrat probe noi.
Examinând motivele de recurs față de hotărârea recurată și probele administrate în cauză, cercetând pricina sub toate aspectele invocate după cum dispune art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată următoarele:
Prin acțiunea introdusă de intimatele-reclamante s-a solicitat obligarea (în prezent - -) la plata unor drepturi bănești reprezentând suplimentări salariale cu ocazia sărbătorilor de Paști și de din anii 2005-2007, pe temeiul art.168 alin.1 din contractul colectiv de muncă la nivelul societății.
Potrivit acestui articol, cu ocazia sarbatorilor de Pasti si C salariatii SNP - vor beneficia de cate o suplimentare a drepturilor salariale in cuantum de un salariu de baza mediu pe SNP -.
Art.168 din Contractul Colectiv de Muncă in forma aplicabila i anul 2003 avea urmatoarea formulare: "cu ocazia sarbatorilor de Pasti si C salriatii - - vor beneficia de cate o suplimentare a drepturilor salariale in cuantum de un salariu de baza mediu pe - -. Cu minimum 15 zile inainte de fiecare eveniment pentru care se acorda suplimentarile vor incepe negocierile cu in vederea stabilirii valorii concrete, modalitatii de acordare, conditiilor, criteriilor si beneficiarilor.
Potrivit alin.2 din acest articol:"Pentru anul 2003 suplimentarile de la alineatul 1 vor fi introduse in salariul de baza al fiecarui salariat, conform modalitatii si in conditiile negociate cu."
Astfel, prin art.168 alin.2 din Contractul Colectiv de Muncă aplicabil pe anul 2003, Patronatul și Sindicatul au stabilit că pentru anul 2003, suplimentările salariale privind primele de Paști și de C vor fi fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
Atat reclamanta cat si parata sunt de acord ca in anul 2003 suplimentarile salariale de la alineatul 1 nu s-au mai acordat potrivit acestui articol (cu ocazia sarbatorilor de Pasti si C), ci u fost introduse in salariul de baza al fiecarui salariat.
Obiectul actiunii prin care a fost sesizata instanta consta in pretentiile reprezentand suplimentările salariale pentru Pasti si C începând cu anul 2004.
Pentru aceasta perioada, raporturile juridice dintre parti sunt guvernate de contractul individual de munca si de prevederile contractelor colective de munca aplicabile.
Din cuprinsul inscrisurilor depuse la dosar, instanta constata ca prevederile art.168 alin.2 din Contractul Colectiv de Muncă aplicabil pe anul 2003-2004 s-au mentinut si in anii urmatori prin prelungirea aplicabilitatii contractului colectiv de munca prin acte aditionale.
In actul aditional nr.3 la Contractul colectiv de munca nr.902/31.10.2003, inregistrat la - Mun.B la data de 3078/4.05.2006, pe langa prelungirea valabilitatii contractului colectiv, partile, patronatul si sindicatul, au hotarat si modificarea unor clauze contractuale, printre care si alin.2 al art.168
Modificarile negociate au privit si alin. 2 al art.168, acesta stabilind ca"înanul 2003, suplimentările salariale de la alineatul 1 al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat".
Pentru a hotarî asupra temeiniciei si legalitatii pretentiilor intimatului-reclamant, instanta este chemata sa interpreteze dispozitiile art.168 din contractul colectiv de munca, acesta fiind temeiul invocat atat de reclamant in sustinerea actiunii, cat si de parata in aparare.
In interpretarea temeiului invocat de parti, Curtea va avea in vedere regulile generale si regulile speciale de interpretare a contractelor, avand in vedere natura contractuala a acestor dispozitii, pentru a determina intelesul exact al acestora, prin examinarea manifestarii de vointa a partilor in stransa corelatie cu vointa lor interna.
articolului invocat este determinata de o gresita exprimare sau redactare concretizata in preluarea alineatului 2 alarticolului 168, introdus in anul 2003,exact cu acelasi continut si in contractul colectiv de munca aplicabil in anul 2004. Instanta va trebui sa stabileasca vointa interna a partilor, rezumandu-se in fapt sa aprecieze asupra sensului pe care cele doua prepozitii ("pentru" si " ") il dau alineatului 2 din texul mentionat, pentru a determina insasi forta obligatorie a dispozitiei contractuale invocate.
In acest sens, instanta va avea in vedere dispozitiile art.977 Cod civil, care impunprincipiul prioritatii vointei reale a partilor, interpretarea pornind de la acordul real al vointelor partilor si nu de la cuvintele in care acest acord este exprimat.
Din inscrisurile administrate in cauza, rezulta ca vointa reala a partilor la data incheierii contractelor colective de munca ulterioare anului 2003, cand au preluat alineatul doi al articolului 168, articol care se referea la drepturile aferente anului 2003, fost aceea de a sublinia ca suplimentarile salariale de Pasti si de C, pentru anii 2005, 2006respectiv 2007, suntdrepturi ce inca din anul 2003, au fost incluse in salariul de baza si urmeaza sa fie executate in acest mod si in acesti ani, deci prin includere in salariul de baza.
Acesta a fost scopul preluarii in mod identic a unui alineat care, la prima vedere, ar parea anacronic. Sesizand exprimarea defectuoasa din contractul colectiv de munca din anul 2003, la negocierea contractului colectiv de munca pentru anul 2006, partile au modificat alineatul doi, precizand ca "n anul 2003suplimentările salariale de la alineatul 1 al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat". Vointa partilor a fost aceea de a stabili ca, incepand cu anul 2003, suplimentarile ce fac obiectul pretentiilor deduse judecatii au fost incluse in salariul de baza. Este de remarcat si faptul ca in modificarea intervenita in anul 2006, se foloseste timpul trecut( au fost introduse), care alaturi de sintagma "in anul 2003", determina interpretarea mentionata.
In sprijinul acestei interpretari vine si hotararea Comisiei Paritare, careia i-a fost supus spre interpretare alineatul 2 al articolului 168, in noiembrie 2007. Trebuie precizat ca si la data hotararii respective, alineatul 2 era inserat in aceeasi forma in cuprinsul contractului colectiv de munca aplicabil pe anul 2007.
Comisia Paritară a - -, ale cărei hotărâri sunt obligatorii pentru părțile semnatare ale contractului colectiv de muncă, a interpretat clauza din art.168 alin.2 din Contractul Colectiv de Muncă aplicabil, asa cum a fost modificat prin actele aditionale incheiate in anii 2004 - 2007, în sensul că, incepand cu anul 2003, părțile au înțeles să includă în salariul de bază al angajatilor suplimentarile salariale prevazute la alin.1, care urmau a fi acordate angajatilor sub aceasta forma. In nota ce consemneaza rezultatul interpretarii se arata ca incepand cu anul 2003, avand in vedere ca primele au fost incluse in salariile de baza ale angajatilor, partile contractului au inteles ca art.168 alin.1 a ramas fara obiect, luand in considerare faptul ca primele nu mai erau individualizate in mod distinct, ci erau parte a salariului de baza ca intreg. ulterioare au privit majorarea salariului de baza ca intreg asa cum acesta a rezultat dupa includerea primelor.
Decizia Comisiei Paritare reprezintă o convenție în sensul prevederilor art.969 Cod civil, dintre patronat și sindicat ale cărei dispoziții sunt obligatorii pentru parti, deci si pentru reclamant, reprezentat de.
In concluzie vointa reala a partilor pentru perioada la care se refera pretentiile reclamantului-intimat a fost de a stabili ca si in anii 2004-2007, suplimentarile salariale raman incluse in salariul de baza, includere care a avut loc in anul 2003.
Aceasta situatie rezulta si din mentiunile efectuate in carnetul de munca si din adresele eliberate de privind salariul minim si salariul mediu brut pe unitate, constatandu-se că a operat o creștere a salariului mediu brut, situație față de care se înlătură susținerea reclamantului, că nu a primit suplimentările de Paști și de C, drepturi care nu au fost excluse pentru viitor din salariul de bază negociat de părți în anul 2003. În actele aditionale la contractele colective, încheiate în anii 2005 - 2007, s- menținut alineatul 1 al art.168, dar la alin.2 al acestui articol, s-a precizat că în anul 2003, suplimentările salariale de Paști și de C au fost introduse în salariul de bază al fiecărui angajat. Mai mult, a fost respectata si raportarea acestor suplimentari la salariul mediu brut, deoarece, in fiecare an angajatii au beneficiat de majorarea salariului de baza, ce includea si suplimentarile introduse din anul 2003. Prin aceste majorari, suplimentarile introduse in salariul de baza au fost echivalente salariului brut de baza majorat.
Aspectele privind interpretarea contractului colectiv de munca si a actelor aditionale la acestea revenreau instantei de fond, care trebuia sa coroboreze probele administrate in cauza, respectiv inscrisurile cu expertiza tehnica. In mod gresit instanta de fond s-a limitat la concluziile raportului de expertiza, care nu aduce lumina in mod unilateral asupra problemei puse in discutie, ci trebuia coroborat cu celelalte probe.
Curtea constata ca insusi expertul desemnat in cauza stabileste ca in urma contractului colectiv de munca din 2003 avut loc o reasezare a salariilor medii de baza prin introducerea unei sume fixe de 700.000 ROL/om/luna, potrivit Hotararii nr.14 a Consiliului de Administratie al - -, reprezentand prevederi ale CCM art.168 alin.1. Valoarea salariului mediu pe societate, asa cum a fost majorat prin introducerea lunara a contravalorii drepturilor anuale prevazute de art.168 di CCM, a crescut in anii urmatori, astfel incat sumele introduse lunar corespunzator suplimentarilor de Pasti si C, au ramas incluse in salariul de baza, care a cunoscut alte majorari in anii urmatori, majorari aplicate la salariul astfel marit prin introducerea suplimentarilor. Acest aspect a fost sesizat si de expert si rezulta din comunicarile salariilor medii pe anii 2004-2007, dar si din mentiunile carnetului de munca.
Sustinerea in sensul ca acordul incheiat de comisia paritara produce efecte numai pentru viitor, iar nu si pentru trecut nu va fi retinuta de C, intrucat, desi acesta a fost incheiat la data de 06.11.2007, scopul sau a fost de a da o interpretare "unica si eficenta" dispozitiilor art.168 alin.1 si alin.2 pentru perioada 2004-2007, fiind doar un acord cu privire la interpretarea clauzelor neclare ale unui contract, potrivit vointei lor comune la data incheierii actului si anume ca sistemul introdus in anul 2003 prin alin.2 al art.168 a fost preluat in contractele colective ulterioare si ca se va aplica si in continuare pana la alte modificari.
Numai daca decizia comisiei paritare ar fi introdus prevederi noi s-ar fi pus problema retroactivitatii acestor prevederi, insa nu si in cazul dat, cand textele interpretate produc efecte prin ele insasi, chiar si in lipsa existentei actului interpretativ si au fost aplicate in perioada 2004-2006 chiar in sensul in care au fost ulterior interpretate, respectiv in sensul ca executarea drepturilor prevazute la alin.1 al art.168 a fost indeplinita prin includerea acestora in salariile de baza ale angajatilor inca din anul 2003, iar acest salariu majorat rezultat dupa includere a stat la baza majorarilor salariale ulterioare.
De altfel, interpretarea data de Comisia Paritara are valoarea unei interpretari autentice provenind de la insisi semnatarii actului juridic in cauza si, pe cale de consecinta, o asemenea interpretare este obligatorie pentru parti.
Mai mult,prin ipoteza, actul interpretativ este retroactiv, in sensul caface parte din actul interpretat de la data incheierii lui, care este anterioara interpretarii.
Nu se poate retine nici ca aceasta interpretare sau introducerea alineatului 2 al art.168 al Contractului Colectiv de Munca ar reprezenta o tranzactie prin are salariatul ar fi renuntat la drepturile recunoscute prin lege sau ca acestea le-ar fi fost limitate, intrucat, pe de-o parte, "dreptul la prime de C/Pasti" nu este un drept ce izvoraste din lege, ci din contractul colectiv de munca, astfel cum a fost negociat de parti, iar o eventuala nelegalitate a clauzei prin care s-a stabilit includerea acestor suplimentari in salariul de baza al salariatilor putea fi invocata de acestia doar pe perioada existentei contractului. Pe de alta parte, aceste drepturi nu au fost inlaturate, ci s-au executat prin includerea lor in salariul de baza al fiecarui slariat.
Nu se poate retine nici motivarea instantei de fond in sensul ca hotararea Comisiei Paritare nu este opozabila reclamantului, deoarece aceasta priveste drepturi aplicabile in perioada in care acesta avea calitatea de salariat, astfel incat Contractul colectiv de munca astfel interpretat i era opozabil.
Clauza cuprinsa in art.168 alin.2 din Contractele colective de munca aplicabile pe anii 2004-2006 este o clauza indoielnica, motiv pentru care interpretarea acesteia se face si potrivit art.978 Cod civil. In acest sens,clauza indoielnica se interpreteaza in intelesul in care aceasta produce un efect.
Mentinerea alineatului 2 in contractul colectiv de munca aplicabil pe anul 2004-2005, cu aceeasi formulare, nu se poate interpreta decat in sensul caincepand cu anul 2003, suplimentarile de la alineatul 1 au fost incluse in salariul de baza, deoarece numai in acest sens clauza ar avea un efect. O interpretare contrara, in sensul ca doar pentru anul 2003 suplimentarile au fost incluse,ar lipsi de orice efect alineatul doi, in conditiile in care acesta este preluat in toate contractele colective de munca ce stabilesc drepturi si obligatii pentru anii ulterior anului 2003, an la care se refera acest alineat.
Preluarea nu este deci accidentala, ci a fost voita tocmai pentru a clarifica situatia drepturilor prevazute la alineatul precedent.
În concluzie se constată că reclamantele-intimate au beneficiat de drepturile solicitate, prin acțiune, conform clauzelor din Contractelor Colective de Muncă aplicabile pe perioada dedusă judecății, interpretate de Comisia Paritară, având în vedere și regulile de interpretare ale contractelor, fata de prevederile art.969, 977, 978, 982, 983 Cod civil, motiv pentru care Curtea, în temeiul art.312 coroborat cu art. 3041Cod de procedură civilă, va admite recursul și va modifica in tot hotararea recurata in sensul ca se va dispune respingerea cererii de chemare în judecată, ca neintemeiata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta " ". împotriva sentinței civile nr.2849/24.11.2008, pronunțată de Tribunalul Teleorman Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații: și.
Modifică, în tot, sentința recurată, în sensul că respinge acțiunea, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 01.06.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR
GREFIER,
Red.
Tehnored.
./2ex/03.07.2009
Jud. fond:
Președinte:Călin Dragoș AlinJudecători:Călin Dragoș Alin, Enache Daniela Georgeta
