Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 4334/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 4334
Ședința publică de la 09 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Lucian Bunea
JUDECĂTOR 2: Marin Covei
JUDECĂTOR 3: Ioana Moțățăianu
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 1073 din 8 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata SC SA B, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat pentru recurentul reclamant și intimata pârâta SC SA B reprezentată de avocat -avocat stagiar, cu delegație de substituire a apărătorului ales, care nu poate pune concluzii în cauză.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care, instanța constatând că nu sunt cereri de formulat sau excepții de invocat a apreciat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat, pentru recurentul reclamant, a dezvoltat oral motivele de recurs invocate în scris și a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii, cu obligarea la cheltuieli de judecată.
Avocat -avocat stagiar, pentru intimata pârâta SC SA B, cu delegație de substituire a apărătorului ales, care nu poate pune concluzii în cauză, a depus concluzii scrise.
CURTEA:
Asupra recursului de față.
Prin sentința nr. 1073 din 8 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr- s-au respins excepțiile prescripției dreptului la acțiune și a prematurității ca neîntemeiate.
S-a respins ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu,cu pârâta SC""SA
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Prin actul adițional la contractul colectiv de muncă pe anul 2003, reprezentanții pârâtei și cei ai, au prevăzut că în salariul de bază al fiecărui salariat, să fie incluse suplimentările salariale acordate de C și de Paști.
Pentru anii următori în actele adiționale la contractul colectiv de muncă dispoziția referitoare la aceste drepturi, respectiv art. 168 alin 2 din contractul colectiv de muncă a fost reiterată.
Din probele administrate în cauză instanța a reținut că voința părților semnatare contractului colectiv de muncă și a actelor adiționale a fost alta decât cea invocată de petent, deoarece din nota asupra precizării situației primelor reglementate de art. 168 din contractul colectiv de muncă, comisia paritară întrunită în baza art. 9 și 10 din contractul colectiv de muncă, în vederea adoptării unei abordări unitare a acestor dispoziții, a statuat că începând cu anul 2003 primele de C și Paști au fost incluse în salariul lunar de bază al salariaților.
Această situație urma să se mențină până la momentul când părțile vor conveni în mod expres altfel.
În speță nu s-a făcut dovada unei asemenea negocieri care să prevadă o altă situație decât cea convenită în anul 2003.
Astfel, ulterior acestui an negocierile colective anuale au privit exclusiv majorarea salariului de bază ca întreg așa cum acesta a rezultat după data includerii primelor în salariu.
O susținere contrară nu a fost probată atâta timp cât din adresele nr.5190/04.09.2007 și nr.3793/2007 emise de pârâtă a rezultat că salariul de bază mediu pe societate a crescut în fiecare an.
Din aceste adrese reiese cu certitudine că anual aveau loc negocieri cu privire la drepturile salariale, iar cu privire la drepturile solicitate de petent, unanim s-a înțeles că acestea erau cuprinse în salariul de bază.
Mai mult decât atât adresele invocate și nota comisiei paritare din 31.08.2007 nu au rol constitutiv de drepturi ci doar de clarificare a unei situații ivite în anul 2007 cu privire la interpretarea clauzelor contractului colectiv de muncă pe anii 2004-2007.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul criticând-o ca nelegală și netemeinică, arătând că, în mod greșit s-a reținut că voința părților semnatare ale contractului colectiv de muncă și a actelor adiționale, prin interpretarea dată de Nota încheiată de Comisia Paritară cu referire la situația primelor reglementate de art. 168 în sensul că, începând cu anul 2003 primele de C și Paște au fost incluse în salariul lunar de bază al salariaților, deoarece alin. 2 al. Art. 168 prevede expres, faptul că doar în anul 2003 suplimentările salariale de la al. 1 au fost introduse în salariul deb ază al fiecărui salariat.
Dispozițiile referitoare la includerea suplimentările salariale în salariul de bază doar pe anul 2003 sunt reluate și în dispozițiile încheiat pe anii 2005, 2006 fără a se face vreo mențiune că suplimentările salariale pentru anii următori vor fi incluse în salariile de bază ale salariaților.
Societatea - intimată nu și-a îndeplinit obligația de a negocia cu conf. art. 168 CCM, dispoziții care au fost menținute în contractele încheiate ulterior anului 2003, iar raportat la dispozițiile Codului Muncii nu se poate reține că a intervenit prescripția pentru sumele solicitate.
De asemenea, faptul că nu au mai existat negocieri care să prevadă o altă situație decât cea convenită în anul 2003, nu poate fi interpretat în sensul că, suplimentările salariale de Paște și C au fost acordate, fiind incluse în salariu, deoarece acestea variază de al an la an, așa cum a susținut chiar intimata în întâmpinare invocând adresele 5190/04.09.2007 și 3793/18.06.2007.
Deoarece nu au fost respectate prevederile CCM pe anii 2004, 2005 și în continuare se impune admiterea acțiunii și obligarea intimatei-pârâte la plata acestor sume actualizate cu rata indicelui de inflație până la data plății efective.
Soluția pronunțată de Tribunalul Olt este în contradicție și cu practica altor instanțe din țară, respectiv Tribunalele C, și C S, instanțe care au admis în totalitate pretențiile formulate de alți salariați ai SC SA care au avut același obiect: acordarea primelor de Paște și
Intimata-pârâtă a depus sentința civilă nr.1697 din data 03.0ct. 2007 pronunțată în dosar - de Tribunalul Tulcea, definitivă și irevocabilă, punte de vedere ale expertului contabil, raport de expertiză contabilă judiciară depusă în dosarul nr- aflat pe rolul Tribunalului Dîmbovița efectuată de expert contabil, expertiză contabilă judiciară efectuată în dosarul nr- aflat pe rolul Tribunalului Brăila de către expert contabil, copie sentința civilă nr.548/24.01.2008, pronunțată de Tribunalul București în dosar nr-, copie expertiză extrajudiciară efectuată de expert, opinie separată a asistenților judiciari în dosar nr. 37135/3 M/2007.
Instanța de recurs a pus în vedere reprezentantului intimatei să depună la dosar copia statelor de plată care să ateste drepturile salariale încasate de recurenta-reclamantă atât înainte de anul 2003 pe perioada cât acestea erau primite ca prime de Paști și C cât și pentru perioada în care aceste prime erau incluse în salariu, deciziile evidențiate în carnetul de muncă privind stabilirea creșterilor salariale.
Intimata a depus concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii recurate, avându-se în vedere că începând cu anul 2003 reprezentanții societății și cei ai au cuvenit ca pentru toți salariații societății, drepturile salariale de C și de paște ( art. 168 al. 1 din CCM) să fie incluse în salariul de bază al fiecărui salariat, în acest sens fiind negociat și înserat în art. 168 al. 2 din CCM, iar pentru anul 2004 art. 168 al.2 a fost reflectat într-o manieră identică celei din 2003. În 2005 prevederile CCM au fost modificate, s-a menționat că operațiunea includerii drepturilor salariale în salariul de bază nu a avut aplicabilitate limitată doar pentru anul 2003, ci continuă să producă efecte și pentru anii 2003, iar forma rezultată din negocierile anului 2005 au fost menținute cu ocazia negocierilor ulterioare.
Interpretarea oferită de către Comisia Paritară a confirmat intenția părților cu privire la includerea bonusurilor cuvenite fiecărui salariat în salariul deb ază, atât pentru anul 2003 cât și pentru anii următori și care s-a materializat în Nota asupra precizării situației Primelor de paște și C prevăzute în art. 168 din CCM al SA, cu consecința opozabilității față de salariați a prevederilor CCM precum și a interpretării oferită de Comisia Paritară, iar modalitatea de calcul este greșită, prin raportare la nivelul salariului mediu brut la nivel de societate.
Conform dispoz. art. 283 al.1 din Codul Muncii, acțiunea este prescrisă în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune în cazul neexecutării CCM și a unor clauze a acestuia.
Ca urmare a faptului că nu s-au mai purtat negocieri pentru a se stabili valoarea concretă sumelor, acțiunea este prematură în raport cu prevederile contractuale.
Recursul este fondat.
Recurentul-reclamant este salariat al intimatei-pârâte la punctul de lucru S și a solicitat prin acțiune drepturi salariale actualizate pentru anii 2004.2005, 2006 și 2007 reprezentând suplimentări salariale de C și Paști.
Excepțiile prescripției dreptului material la acțiune și prematurității acțiunii invocate de către intimata-pârâtă atât în întâmpinare cât și în concluziile scrise nu sunt întemeiate.
Potrivit art. 168 din contractul colectiv de muncă s-a prevăzut, că salariații vor beneficia cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C de o suplimentare a drepturilor salariale cu un salariu de bază mediu brut pe SA.
Din modalitatea de redactare a acestui articol din contractul colectiv de muncă, rezultă că dreptul suplimentar acordat cu ocazia sărbătorilor de Paști și C este un drept de natură salarială, aceasta fiind voința exprimată neechivoc de părțile contractante prin folosirea sintagmei "suplimentare a drepturilor salariale".
Dispoziția cuprinsă în art. 283 lit. e din Codul Muncii reglementează prescripția dreptului material la acțiune în cazul neexecutării unui contract colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia, altele decât drepturile salariale, întrucât în privința acestora din urmă, legiuitorul a dat o reglementate distinctă și anume, aceea cuprinsă la lit. caa celuiași art. 283 din Codul Muncii.
Potrivit art. 166 din Codul muncii, dreptul la acțiune cu privire la plata drepturilor salariale se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
De asemenea, lipsa negocierilor anuale ce ar avea loc cu 15 zile calendaristice anterior fiecăruia dintre cele 2 evenimente, Paști și C din care să se stabilească valoarea concretă, modalitățile de acordare, criteriile, condițiile și beneficierii nu poate fi opusă salariaților care nu au nici o culpă în lipsa negocierilor între patronat și Sindicate și implicit la excepția prematurității acțiunii, așa cum se susține în întâmpinare.
Angajatorul nu poate aprecia că acest drept nu s-a născut în absența negocierilor dintre Patronat și Sindicat.
Lipsa oricăror negocieri asupra cuantumului sumelor și modalității de acordare nu poate nega dreptul salariaților, asumat de părți prin contract colectiv de muncă, de a beneficia de aceste suplimentări.
Cu privire la criticile legate de soluționarea fondului cauzei, Curtea constată:
Potrivit art. 168 alin.1 din contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul unității în perioada 2003-2007,
Cu ocazia sărbătorilor de Paști și C salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe Cu minimum 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordă suplimentările vor începe negocierile cu în vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordare, condițiilor, criteriilor și beneficiarilor
În urma negocierilor anuale ale contractului colectiv de muncă la nivel de unitate, textul art. 168 alin. 2 fost modificat astfel:
"Pentru anul 2003 suplimentările de la alin. 1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu " (redactare în vigoare pentru anul 2003 și 2004).
În contractul colectiv de muncă valabil pentru anul 2005, redactarea art. 168 alin. 2 fost modificată astfel:
"În anul 2003 suplimentările salariale de la alin. 1 al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat".
Aceeași redactare se regăsește și in contractele colective de muncă din anii 2006 și 2007.
Se constată astfel că, deși au fost negociate anual clauzele cuprinse în art. 168, părțile semnatare ale CCM la nivelul SNP au înțeles să păstreze pentru salariați beneficiul suplimentărilor salariale prev. de al. 1 art. 168 din CCM, iar în cursul anilor 2004-2007 respectivele suplimentări nu au mai fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, așa cum s-a întâmplat pentru anul 2003.
Prin adresa Comisiei paritare din 18 iunie 2007, se arată că părțile semnatare confirmă faptul că în redactarea art. 168 al. 1 și 2, la momentul negocierii colective, voința comună a părților a fost aceea că începând cu anul 2003, primele de Paști și de C să fie introduse în salariile de bază ale fiecărui angajat, iar prin "Nota asupra precizării situației primelor de Paști și de C prev. în art. 168 din CCM al SA" din data de 31.08.2007 și semnată de reprezentanți ai Patronatului și ai Federației Sindicale se dă o interpretare textului în discuție potrivit voinței părților la semnarea contractului.
Chiar dacă Nota Comisiei Paritare ar fi apreciată ca o modificare a dispozițiilor contractului colectiv de muncă, se constată că printr-o interpretare ulterioară, recurenta recunoaște că suplimentările salariale trebuiau incluse în salariul de bază al salariaților și ulterior anului 2003, însă nu a făcut dovada că aceste drepturi salariale care se raportează la salariul de bază mediu pe SNP au fost achitate salariaților.
În cauza de față, reclamantul a solicitat plata unor drepturi salariale.
Potrivit art. 163 din Codul muncii, "plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit".
Recurenta-pârâtă nu a depus actele primare privind situația plății salariilor, respectiv state de plată și dispozițiile evidențiate în carnetele de muncă, deși sarcina probei îi revenea conform art. 287 din Codul muncii.
În cauză, s-a efectuat expertiză specialitatea contabilitate, expertul concluzionând că suplimentele salariale prevăzute la art. 168 alin. 1 din contractele colective de muncă nu au fost acordate în perioada 2004-2007, nefiind incluse în salariile de bază și nici acordate separat.
Recurenta a avut posibilitatea, atât pe parcursul soluționării cauzei la fond, cât și în recurs, să dovedească faptul că a achitat drepturile salariale prevăzute de art. 168 alin. 1 din contractul colectiv de muncă, însă nu a înțeles să facă această dovadă în condițiile prevăzute de art. 163 din Codul muncii, astfel că, în cauză devin aplicabile dispozițiile art. 288 din Codul muncii cu privire la sancțiunea decăderii din beneficiul probei admise.
Se constată astfel, că instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile art. 168 din Contratele colective de muncă pe anii 2004-2007, că voința reală a părților contractante a fost aceea că drepturile prevăzute la alin. 1 să fie incluse în salariile angajaților doar pentru anul 2003 și că nu s-a făcut dovada plății către salariat a drepturilor pretinse.
În ceea ce privește modalitatea de stabilire a cuantumului drepturilor reprezentând suplimentări salariale, din cuprinsul dispoz.art.168 al.1 din CCM, se constată că acesta trebuie raportat la salariul de bază mediu pe SNP, iar nu la salariul brut pe unitate în baza căruia au fost solicitate sumele prin acțiune.
Având în vedere aceste considerente, în temeiul art.312 al.2 pr.civilă rap. la art. 304 pct.9 pr.civilă se va admite recursul recurentei, se va modifica sentința în sensul că pe fond se va admite acțiunea, urmând a fi obligată intimata-pârâtă să plătească recurentului-reclamant drepturile bănești reprezentând suplimentări corespunzătoare sărbătorilor de Paște 2005-2007, precum și cele de C pentru anii 2004-2006 calculate la nivelul salariului de bază mediu la nivelul societății drepturi ce vor fi actualizate la data plății efective.
În baza art. 274.pr.civilă urmează a fi obligată intimata-pârâtă la 400 lei cheltuieli dej udecată către recurentul-reclamant reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 1073 din 8 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata SC SA
Modifică sentința în sensul că admite acțiunea.
Obligă pârâta către reclamant să plătească drepturile bănești reprezentând suplimentări salariale corespunzătoare sărbătorilor de Paște 2005-2007, precum și cele de C pentru anii 2004-2006 calculate la nivelul salariului de bază mediu la nivelul societății drepturi ce vor fi actualizate la data plății efective.
Obligă intimata către recurent la 400 RON cheltuieli de judecată.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la data de 09 iunie 2008.
- - - - - -
Grefier
- -
Red. Jud.
Tehn./Ex.4
/ și
Președinte:Lucian BuneaJudecători:Lucian Bunea, Marin Covei, Ioana Moțățăianu
