Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 44/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 44
Ședința publică din data de 14 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Traian Logojan
JUDECĂTORI: Traian Logojan, Ioana Cristina Țolu Cristina
-
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta SA-Membru Grup, cu sediul în B,-, sector 1, având sediul procesual ales la și Asociații, cu sediul în B, B-dul - -- House nr. 4-8, sector 1, împotriva sentinței civile nr.1837 din 12 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, domiciliată în, str.-, -.1,.4, județul D, domiciliat în comuna, sat nr.172, județul D, domiciliat în G, str.13,.46,.E,.4, județul D, și intimatul-intervenient în interes propriu, domiciliat în comuna, sat nr.329, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta-pârâtă SC SA-Membru Grup, reprezentată de avocat din cadrul Baroului B și intimații-reclamanți, și intimatul-intervenient în interes propriu, toți reprezentați de avocat, potrivit împuternicirii avocațiale nr. 21 din 14 martie 2009.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei de timbru și că s-a depus la dosar decizia nr. 1425 din 5 noiembrie 2009 pronunțată de Curtea Constituțională la data de 5 noiembrie 2009.
Avocat, pentru recurenta-pârâtă, depune la dosar acte, respectiv: notificare emisă de SC SA, certificat de înregistrare mențiuni eliberat de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București, încheierea nr. 89793 din 16.12.2009 a Tribunalului București, certificat de înregistrare seria B nr. -, arătând că alte cereri nu mai are de formulat în cauză și solicită acordarea cuvântului asupra recursului.
Avocat, pentru intimații-reclamanți și intimatul-intervenient, având cuvântul arată că nu mai are cereri de formulat în cauză și solicită acordarea cuvântului asupra recursului.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri noi de formulat în cauză, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat, pentru recurenta-pârâtă, având cuvântul solicită admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii recurate și respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
Fără cheltuieli de judecată.
Avocat, pentru intimații-reclamanți și intimatul-intervenient, având cuvântul solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii pronunțată de instanța de fond ca fiind temeinică și legală.
Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin cererea înregistrată sub nr. 3918/120/25.06.2008 reclamanții, domiciliată în, str. -,.02,.1,.4, județul D, domiciliat în com., sat., nr.172, județul D și, domiciliat în G, str, 13,.46,.E,.4, județul D, au chemat în judecată pe pârâta SC SA B, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța aceasta să fie obligată la plata sumelor, reprezentând drepturi salariale restante cuvenite și neacordate în anii 2005 - 2007, reactualizate în raport cu rata inflației.
La data de 06.10.2008, s-a formulat cerere de intervenție în interes propriu de către, care a solicitat aceleași drepturi salariale ca și reclamanții, pentru Cul 2007.
În motivarea cererii, reclamanții și intervenientul au arătat că, în calitate de salariați ai societății pârâte, au primit lunar pentru munca prestată un salariu conform contractului individual de muncă și pe lângă acest salariu trebuiau să beneficieze și de o suplimentare salarială în cuantum de un salariu de bază mediu pe cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C, conform art.168 alin.1 din Contractul colectiv de muncă pentru anii menționați în cererea de chemare în judecată. Cu toate acestea, nu au beneficiat de acele suplimentări salariale pentru anii 2005- 2007.
Reclamanții și-au întemeiat cererea pe prevederile art.166 din Codul muncii și ale art.168 alin.1 din 2005-2007.
S-au atașat în copie: cărțile de identitate ale reclamanților și intervenientului, carnetele de muncă ale reclamanților și intervenientului.
Pârâta a depus la dosar o întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată întrucât, începând cu anul 2003, reprezentanții societății și cei ai au convenit ca, pentru toți salariații, drepturile salariale suplimentare de C și de Paști să fie incluse în salariul de bază al fiecărui salariat (art.168 alin.1 din CCM), în acest sens fiind negociat și inserat și art.168 alin.2, această precizare referindu-se la faptul că operațiunea includerii drepturilor salariale solicitate în salariul de bază nu a avut aplicabilitate limitată, doar pentru anul 2003, ci a continuat să producă efecte și în anii următori.
Prin decizia nr.3793/18.06.2007, Comisia Paritară a confirmat intenția părților cu privire la includerea bonusurilor cuvenite fiecărui salariat în salariul de bază, atât pentru anul 2003, cât și pentru anii următori, fiecărui salariat fiindu-i opozabilă atât reglementarea conținută de CCM cât și interpretarea oferită de către Comisia Paritară.
Intenția clară a semnatarilor CCM de a menține măsura includerii sumelor în discuție în venitul lunar este susținută de faptul că referirea la o măsură dispusă pentru anul 2003 nu se justifică decât în situația în care se intenționează ca ea să producă efecte în continuare, iar modalitatea de modificare a textului inițial convenit demonstrează continuitatea aplicării acestei măsuri.
Art.9 al CCM prevede că interpretarea clauzelor se face prin consens, iar dacă nu se realizează consensul clauza se interpretează în favoarea salariatului.
S-a mai arătat că promovarea acțiunii este prematură, întrucât ipotetic, dacă drepturile salariale nu ar fi fost incluse în salariu, dreptul de a formula acțiunea nu se poate considera născut atâta timp cât nu au avut loc negocierile în baza cărora cuantumul exact al sumelor ar fi trebuit stabilit.
După administrarea probatoriilor, prin sentința civilă nr. 1837 din 12 noiembrie 2008, Tribunalul Dâmbovițaa respins excepția prematurității acțiunii, a admis cererea formulată reclamanți și a obligat pârâta să plătească reclamanților primele pe perioada C 2005- Paști 2007, iar către intervenient - pentru C 2007, actualizate cu indicele de inflație de la data scadenței până la data plății efective, conform art. 168 (1) CCM aplicabil, potrivit perioadei lucrate de reclamanți și intervenient.
Totodată, a fost obligată pârâta la 400 lei cheltuieli de judecată către reclamanți și intervenienți.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
Cât privește excepția prematurității formulării cererii de chemare în judecată, aceasta va fi respinsă întrucât chiar pârâta în întâmpinare susține că drepturile salariale suplimentare solicitate de către reclamanți au fost achitate acestora, prin includerea lor în salariul de bază, astfel că nu se mai poate pune problema prematurității introducerii cererii de chemare în judecată în această situație.
Pe de altă parte, câtă vreme pârâta a solicitat respingerea acțiunii, în mod evident aceasta nu dorește să negocieze cuantumul suplimentării drepturilor salariale, conform art.168 alin.1 teza II din Contractul colectiv de muncă, neputându-și invoca propria culpă în ceea ce privește nerespectarea prevederilor acestui articol din Contractul colectiv de muncă în lipsa existenței unor negocieri cu.
Pe fondul cauzei, instanța a constatat că reclamanții au calitatea de salariați ai societății pârâte pe perioada menționată în cererea de chemare în judecată.
Potrivit art.168 alin.1 din CCM/2004, salariații SNP SA urmau să beneficieze de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe societate, în alin.2 făcându-se precizarea că pentru anul 2003 suplimentările vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu.
În CCM 2005, art.168 alin.2 a fost modificat în sensul că în anul 2003 suplimentările salariale prevăzute la alin.1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, menținându-se prevederile alin.1.
Din probele administrate în cauză, respectiv înscrisuri, rezultă că reclamanții sunt îndreptățiți să primească drepturi suplimentare pentru sărbătorile de C și Paști, actualizate pe baza indicelor de inflație, întrucât suma prevăzută la art.168 alin.1 din CCM nu a fost inclusă în salariul de bază pentru anii 2005- 2007, iar intervenientul - numai pentru C 2007.
S-a reținut că aceeași concluzie reiese și din interpretarea art.168 alin.1 și 2 din CCM 2005 - 2007, întrucât numai drepturile salariale suplimentare pentru anul 2003 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat. Dacă părțile contractante nu ar fi intenționat să acorde aceste drepturi și pentru anii 2005 - 2007 nu ar mai fi avut nici un motiv să le prevadă la art.168 alin.1 în contractele colective încheiate pentru această perioadă.
Mai mult, salariul de bază mediu pe SA la care se referă art.168 alin.1 din CCM nu este același în fiecare an, pentru a se susține de către angajator, care nu a făcut nici o dovadă în acest sens, că suplimentările salariale cuvenite angajaților în anul 2003 reprezintă o executare corespunzătoare a obligației angajatorului reglementată de art.168 alin.1 din CCM 2004 - 2006.
Cât privește adresa nr.3793/2007 a Comisiei Paritare, invocată în întâmpinare de către pârâtă, aceasta nu poate fi luată în considerare, nefiind menționată calitatea persoanelor semnatare, aceea de reprezentanți legali ai părților, precum și mandatul necesar pentru întocmirea respectivei adrese.
Totodată, pârâta a menționat în întâmpinare că, potrivit art.9 din CCM, interpretarea clauzelor din Contractul colectiv de muncă se face prin consens și, în lipsa acestuia, conform principiilor dreptului muncii, în favoarea salariaților
Făcând aplicarea acestui articol al contractului colectiv de muncă, precum și a art.168 din 2005 - 2007 și având în vedere argumentele prezentate, instanța a admis acțiunea și a obligat pârâta la plata către reclamanți a sumelor reprezentând suplimentările salariale de Paște și de C pe perioada 2005-2007, reactualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului până la plata efectivă, conform art. 168 (1 ) CCM.
La data de 15.12.2008, s-a înregistrat la Tribunalul Dâmbovița, sub nr-, cererea formulată de reclamanții, și, în contradictoriu cu pârâta SC SA, solicitând completarea sentinței nr. 1837/12.11.2008, în sensul că prin cererea de chemare în judecată a solicitat obligarea pârâtei la plata suplimentărilor salariale cu titlu de prime de Paști și C pentru perioada C 2005- C 2007 însă, din eroare, în notele scrise depuse la 12.11.2008 a fost trecută perioada C 2005- Paști 2007, corect fiind 2005- 2007, fiind vorba doar de o eroare.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 2812Cod procedură civilă.
S-a dispus atașarea dosarului de fond nr- al Tribunalului Dâmbovița.
După examinarea actelor, instanța a respins cererea formulată, constatând că prin cererea de chemare în judecată reclamanții au menționat perioada 2005-2007, fără a se face referire, așa cum s-a arătat în cererea de completare a hotărârii că este vorba de C 2005 - C 2007, iar în notele scrise s-a menționat expres C 2005 - Paști 2007 (fila 279 din dosar), astfel că nu este vorba despre o omisiune a instanței de a se pronunța asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu, așa cum prevăd dispozițiile art. 2812Cod procedură civilă, instanța pronunțându-se pe ceea ce s-a cerut.
Împotriva hotărârii a declarat recurs pârâta SC SA - Membru Grup, criticând-o ca nelegală și netemeinică în baza art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă pentru următoarele considerente:
În motivarea recursului său, a arătat că promovarea acțiunii a fost prematură deoarece dreptul de a formula acțiune nu se poate considera născut atâta timp cât nu au avut loc negocierile în baza cărora cuantumul exact al sumelor ar fi trebuit stabilit. Astfel, potrivit art. 168 alin. 1 CCM, drepturile salariale suplimentare se acordă subsecvent negocierilor anuale ce ar avea loc cu 15 zile calendaristice anterioare fiecăruia dintre evenimentele Paști sau
De asemenea, s-a invocat de către aceeași recurentă că dreptul la acțiune era prescris deoarece, în cauză, erau aplicabile disp. art. 283 alin. 1 lit. e din Codul muncii și nu disp. art. 283 alin. 1 lit c din Codul muncii, astfel cum a reținut instanța de fond.
Totodată, s-a mai precizat că sumele solicitate au fost incluse în salariul de bază acordat lunar. Acest lucru s-a prevăzut expres pentru anul 2003, iar ulterior, această măsură a fost menținută printr-o reglementare corespunzătoare. În acest sens, a fost modificat textul art. 168 din CCM/2005.
În plus, s-a arătat că atât reprezentanții salariaților cât și instanțele de judecată investite cu soluționarea unor litigii similare au confirmat includerea în salariul de bază a sumelor suplimentare. Astfel, Comisia Paritară la nivelul SC a atestat că drepturile solicitate au fost incluse în salariul de bază al reclamanților. Oricum, s-a apreciat de către recurentă că modalitatea de calcul a instanței este greșită atât timp cât se raportează la nivelul salariului mediu brut la nivel de societate.
Pentru termenul de judecată din data de 16.03.2009, recurenta a depus la dosarul de recurs o cerere prin care invocă excepția de neconstituționalitate a disp. art. 286, 287, 288 Codul muncii și art. 74, 75, 77 din legea 168/1999 precum și a art. 164 Cod pr. civilă. S-a considerat că aceste dispoziții încalcă disp. art. 6, 21, 24, 53 din Constituție.
Prin încheierea de ședință din data de 16.03.2009, Curtea de APEL PLOIEȘTIa dispus sesizarea Curții Constituționale și suspendarea prezentei cauze până la soluționarea acestei sesizări.
Prin decizia 142/2009, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate invocată de către recurentă, astfel încât Curtea de APEL PLOIEȘTIa purces la continuarea judecății cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului în funcție de prevederile legale aplicabile cauzei și sub toate aspectele conform art. 3041Cod pr. civilă, Curtea constată că motivele de recurs nu sunt fondate pentru următoarele considerente:
Cât privește excepția prematurității formulării cererii de chemare în judecată, aceasta va fi respinsă întrucât chiar recurenta susține că drepturile salariale suplimentare solicitate de către reclamanți au fost achitate acestora, prin includerea lor în salariul de bază, astfel că nu se mai poate pune problema prematurității introducerii cererii de chemare în judecată în această situație.
În mod corect a reținut instanța de fond că, câtă vreme pârâta a solicitat respingerea acțiunii, în mod evident aceasta nu dorește să negocieze cuantumul suplimentării drepturilor salariale, conform art.168 alin.1 teza II din Contractul colectiv de muncă, neputându-și invoca propria culpă în ceea ce privește nerespectarea prevederilor acestui articol din Contractul colectiv de muncă, în lipsa existenței unor negocieri cu.
Pe fondul cauzei, potrivit art.168 alin.1 din CCM/2004, salariații SNP SA urmau să beneficieze de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe societate cu ocazia sărbătorilor de Paști și C, în alin.2 făcându-se precizarea că pentru anul 2003 suplimentările vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu.
În CCM 2005, art.168 alin.2 a fost modificat în sensul că, în anul 2003, suplimentările salariale prevăzute la alin.1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, menținându-se prevederile alin.1.
Ca atare, reclamanții sunt îndreptățiți să primească drepturi suplimentare pentru sărbătorile de C și Paști, actualizate pe baza indicilor de inflație, întrucât suma prevăzută la art.168 alin.1 din CCM nu a fost inclusă în salariul de bază pentru anii 2005- 2007, intervenientul fiind îndreptățit să primească banii numai pentru C 2007.
Aceeași concluzie reiese și din interpretarea art.168 alin.1 și 2 din CCM 2005 - 2007, întrucât numai drepturile salariale suplimentare pentru anul 2003 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat. Dacă părțile contractante nu ar fi intenționat să acorde aceste drepturi și pentru anii 2005 - 2007, nu ar mai fi avut nici un motiv să le prevadă la art.168 alin.1 în contractele colective încheiate pentru această perioadă.
Salariul de bază mediu pe SA la care se referă art.168 alin.1 din CCM nu este același în fiecare an, pentru a se susține de către angajator că acestea au fost introduse în salariul de bază în anul 2003, fapt care s-a menținut și în ceilalți ani.
Cât privește adresa nr. 3793/2007 a Comisiei Paritare, aceasta nu poate fi luată în considerare, nefiind menționată calitatea persoanelor semnatare, aceea de reprezentanți legali ai părților, precum și mandatul necesar pentru întocmirea respectivei adrese.
În plus, instanța fondului nu a consemnat cuantumul sumelor acordate, ci a făcut trimitere în dispozitivul sentinței la disp. art. 168 alin. 1 CCM, astfel încât nu se pot reține susținerile recurentei că s-a avut în vedere salariul mediu brut, în loc de salariul de bază mediu brut pe societate la calcularea sumelor cuvenite.
Recurenta a menționat că, potrivit art.9 din CCM, interpretarea clauzelor din Contractul colectiv de muncă se face prin consens și, în lipsa acestuia, conform principiilor dreptului muncii, în favoarea salariaților. Făcând aplicarea acestui articol al contractului colectiv de muncă, precum și a art.168 din 2005 - 2007 și având în vedere argumentele prezentate, Curtea constată sentința recurată ca fiind temeinică și legală.
În consecință, văzând și disp. art. 312 lin. 1 Cod pr. civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul formulat.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat, recursul declarat de pârâta SA-Membru Grup, cu sediul în B,-, sector 1, având sediul procesual ales la și Asociații, cu sediul în B, B-dul - -- House nr. 4-8, sector 1, împotriva sentinței civile nr.1837 din 12 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, domiciliată în, str.-, -.1,.4, județul D, domiciliat în comuna, sat nr.172, județul D, domiciliat în G, str.13,.46,.E,.4, județul D, și intimatul-intervenient în interes propriu, domiciliat în comuna, sat nr.329, județul
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 14 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Traian Logojan, Ioana Cristina Țolu Cristina
- - --- - -
GREFIER,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Tehnored. CP/SȘ
7 ex./27.01.2010
f- Tribunalul Dâmbovița
Emis 5 comunicări/1.02.2010
Grefier,
1. SA-Membru Grup,
2. ,
3. ,
4. ,
5.
Președinte:Traian LogojanJudecători:Traian Logojan, Ioana Cristina Țolu Cristina
