Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 481/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 481
Ședința publică de la 02 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sorina Ciobanu JUDECĂTOR
- - - JUDECĂTOR
- - - JUDECĂTOR
GREFIER -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursurile civile declarate de pârâtele MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ INALTA C DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE B și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR B - prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B, împotriva sentinței civile nr. 1692 din 14.12.2007 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, după care:
Nemaifiind chestiuni prealabile de formulat, având în vedere lipsa părților și întrucât s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art. 242 alin.2 de către recurenții - pârâți MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Inalta C de Casație și Justiție B și Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B, instanța constată cauza în stare de judecată și trece la deliberare.
CURTEA
-deliberând-
Asupra recursurilor civile de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1692 din 14 decembrie 2007 Tribunalului Bacău pronunțată în dosarul nr- s-a respins excepția inadmisibilității acțiunii, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, invocate de Ministerul Economiei și Finanțelor și s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, A, G, IA, C, B, A,, toți cu domiciliul în B,-, în contradictoriu cu pârâțiiPARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE B,cu sediul în- sector 5,PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACĂU,PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BACĂU,ambele cu sediul în B,-, și în consecință:
Au fost obligați pârâții Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție B, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacau și Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău să plătească sporul de confidențialitate de 15% din salariul de bază începând cu data de 18.07.2005 până la data pronunțării prezentei hotărâri și în viitor pe toată durata de valabilitate a autorizației de acces la informații clasificate, în sumă actualizată cu rata inflației, de la data scadenței și până la data plății efective, după cum urmează:, ia, C, B, Carla, () ,; G - moștenitor pentru pentru perioada 18.07.2005 - 03.02.2007; de la 05.10.2007, - 12.09.2007, - 01.10.2007, - 14.08.2007, ( ) - 13.09.2007 până la data pronunțării și pentru viitor în aceleași condiții cu reclamanții trecuți anterior; de la 18.07.2005 până la 01.01.2006 - data transferului la DNA Structura Centrală și s-a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamanții, a, și.
S-a admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție fiind obligat chematul în garanție Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în B- sector 5 - prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B, cu sediul în--3, să asigure fondurile necesare plății sumelor acordate prin prezenta hotărâre și s-a dispus înscrierea mențiunilor corespunzătoare prezentei hotărâri în carnetele de muncă ale reclamanților căror acțiune a fost admisă.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că prin cererea introductivă reclamanții au chemat în judecată pârâții pentru a fi obligați la plata drepturilor reprezentând sporul de confidențialitate de 15% începând cu anul 2004 până la data rămânerii definitive a hotărârii și pentru viitor în valoare reactualizată cu rata inflației de la data nașterii drepturilor și până la executarea hotărârii și, să se efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă, iar Ministerul Finanțelor Publice să fie obligat la alocarea fondurilor necesare plății sumelor.
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Inalta C de Casație și Justiție a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice, iar B ca reprezentant al pârâtei Ministerul Economiei a invocat lipsa calității sale procesuale pasive, întrucât nu are atribuții privind angajarea și salarizarea reclamanților.
Instanța a reținut că reclamanții sunt procurori în cadrul parchetelor din cadrul județului B și au promovat acțiunea considerându-se discriminați prin neacordarea sporului de confidențialitate de 15% spor care este acordat altor categorii de personal sau funcționari din diverse ministere și instituții care gestionează informații clasificate.
S-a apreciat că atât timp cât personalul din cadrul ordinii publice și siguranție naționale, care gestionează informații clasificate sub supravegherea procurorilor beneficiază de sporul de confidențialitate, iar procurorii care supraveghează activitățile cu acest tip de informații nu beneficiază de acest spor, reprezintă o vădită discriminare.
De asemenea, se apreciază că și în raport de prevederile Codului muncii referitoare la clauza de confidențialitate, se impune acordarea sporului de confidențialitate atât timp cât procurorii lucrează cu date și informații clasificate, cerându-li-se confidențialitate asupra acestor informații.
S-a considerat că acțiunea este în parte admisibilă respectiv, începând cu data de 18 iulie 2005 când a intrat în vigoare Legea nr. 230/2005 care modifică art. 20 al.3 din Legea 656/2002, lege care a prevăzut pentru prima dată sporul de confidențialitate, iar acest spor s-a considerat că trebuie acordat doar acelor categorii de persoane care dețin certificate ORNIS în baza cărora gestionează informații clasificate.
Instanța de fond a apreciat că excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de Ministerul Finanțelor Publice trebuie respinsă, întrucât între aceasta și reclamanți nu există raporturi juridice.
Prima instanță a admis și cererea de chemare în garanție formulată de MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă și a obligat Ministerul Finanțelor Publice să asigure fondurile necesare plății sumelor acordate, cu obligarea la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în cărțile de muncă ale reclamanților pentru care s-a admis acțiunea.
Impotriva acestei sentințe au declarat recurs B pentru Ministerul Finanțelor Publice și MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă recursurile fiind declarate și motivate în termen și scutite de plata taxei de timbru conform art. 15 lit. a din Legea 146/1997.
In motivarea recursului Ministerul Finanțelor Publice, se arată, în esență că, ar fi putut fi obligat să vireze fondurile necesare plății drepturilor bănești de guvern sau o lege de rectificare bugetară, întrucât nu au posibilitate legală de a vira aceste sume.
A mai invocat, recurenta și că a solicitat scoaterea sa din cauză pentru lipsa calității sale procesuale pasive, întrucât între și reclamanți nu există nici un raport juridic legal sau contravențional.
Recurenta MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă, în motivarea recursului arată, în esență că hotărârea este nelegală și netemeinică fiind pronunțată cu încălcarea competenței altei instanțe, cauza, conform art. 27 al.1 din OG137/2000 fiind de competența judecătoriei și întrucât este o acțiune în pretenții se impunea a fi timbrată în raport de valoarea pretențiilor.
S-a susținut că în mod nelegal s-a dispus plata pe viitor a drepturilor salariale acordate instanța depășind atribuțiile puterii judecătorești, adăugând la lege prin schimbarea sistemului de salarizare al magistraților și că nelegal instanța a invocat prevederile art. 269 din Codul Muncii reținând că reclamanții au fost discriminați în muncă, în raport de Hotărârea nr. 437/2007 a
De asemenea, a arătat recurenta că instanța a dispus în mod nelegal obligarea acesteia la plata drepturilor bănești reprezentând sporul de confidențialitate de 15% din salariul de bază, acțiunea fiind inadmisibilă, întrucât reclamanții nu sunt nici funcționari publici cu statut special și nici personal civil într-o instituție militară pentru a beneficia de sporul de confidențialitate de până la 15%.
S-a considerat de recurentă că în mod nelegal a dispus instanța de fond și când a dispus ca plata drepturilor bănești să fie actualizate cu rata inflației întrucât nu există nicio bază legală pentru respectiva cheltuială.
Examinând cauza sub aspectul motivelor de recurs invocate Curtea de Apel reține următoarele:
In esență, ambii recurenți sunt nemulțumiți de admiterea acțiunii formulate de reclamanți și de admiterea cererii de chemare în garanție a pârâtei Ministerul Economiei și Finanțelor.
Referitor la motivul de recurs invocat de recurenta MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă referitor la competența materială de soluționare a cauzei se va aprecia că nu este întemeiat întrucât drepturile solicitate de intimații - reclamanți, reprezintă drepturi salariale, ce se acordă în considerarea activității desfășurate, situație în care competența materială de soluționare a cauzei, nu este cea generală prevăzută de art. 1 pct. 1 cod pr.civilă, fiind cea stabilită de art. 2 pct. 3 cod pr.civilă, respectiv cauza în primă instanță se soluționează de tribunal, cum în mod corect s-a judecat în cauza de față.
Se va aprecia însă, pe fondul cauzei că ambele recursuri sunt întemeiate urmând a fi admise pentru considerentele ce se vor menționa în continuare.
Astfel, potrivit art. 2 din nr.OUG 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, salarizarea și celelalte drepturi ale judecătorilor, ale procurorilor, ale personalului asimilat acestora și ale magistraților asistenți se stabilesc ținându-se seama de locul și rolul justiției în statul de drept, de răspunderea, complexitatea și riscurile funcției, de incompatibilitățile și interdicțiile prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal.
Deci, la stabilirea drepturilor salariale cuvenite magistraților, prin legea de salarizare s-au avut în vedere, interdicțiile prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal, cât și complexitatea activității desfășurată.
De aceea, se va aprecia că sporul de confidențialitate, solicitat de reclamanții - intimați nefiind expres prevăzut de o altă lege specială pentru o anume activitate desfășurată de magistrați, nu poate fi acordat, nefiind datorat, întrucât la stabilirea drepturilor cuvenite magistraților s-au avut în vedere faptul că aceștia desfășoară o activitate de o anumită importanță și complexitate, care implică utilizarea, unor informații, pentru care se impune păstrarea confidențialității.
Acordarea sporului de confidențialitate de până la 15% altor categorii de personal, așa cum invocă intimații - reclamanți, respectiv personalul militar și funcționarilor publici cu statut special, din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, are în vedere anumite activități specifice, efectuate de alte categorii care operează cu informații clasificate, sporul nefiind acordat tuturor celor care fac parte din aceste categorii, ci unora dintre acestea (art. 3 din Ordinul nr. 19/2006).
Se va considera că în cauză nu există discriminare referitor la modul de salarizare, între intimații - reclamanți și alte categorii de personal, întrucât aceștia nu-și desfășoară activitatea în condiții similare sau asemănătoare, sens în care s-a pronunțat și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării în hotărârea 232/29 august 2007 în care se reține că, diferitele categorii de salariați, determină soluții diferite ale legiuitorului în ceea ce privește salarizarea, fără ca prin această soluție să se încalce principiul egalității. Mai mult același consiliu s-a pronunțat în hotărârea nr. 415/27 noiembrie 2007 cu privire la personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și la magistrați, în sensul că nu există tratament discriminatoriu potrivit art. 2 din nr.OG 137/2000 între aceștia și alte categorii de personal prin acordarea sporului de 15% de confidențialitate.
unor informații clasificate nu conduce automat la acordarea sporului solicitat, întrucât salarizarea procurorilor s-a stabilit prin act normativ care a avut în vedere complexitatea în ansamblu a activității desfășurate și, interdicțiile stabilite, inclusiv obligația de a nu transmite informații de care au luat cunoștință în timpul exercitării funcției.
Susținerea, potrivit căreia discriminarea ar rezulta din faptul că procurorii supraveghează activitățile privind informațiile clasificate desfășurate de personalul din cadrul ordinii publice, siguranței naționale, care gestionează informații clasificate, nu poate fi reținută întrucât stabilirea existenței discriminării trebuie să aibă în vedere persoane ce-și desfășoară activitatea în aceleași condiții sau măcar să se afle în situații comparabile - ceea ce nu este cazul în speța de față intimații - reclamanți și celelalte categorii de personal invocate, desfășurând activități diferite.
Cu privire la calitatea procesuală pasivă a recurentei Ministerul Economiei și Finanțelor, se va aprecia că în raport de soluția ce se va pronunța în sensul de admitere a recursurilor și respingere a acțiunii formulate deși se va considera că această recurentă are calitate procesuală pasivă, nu se va putea face recurentei în propria cale de atac a situației mai grea în sensul de a se respinge excepția calității procesuale pasive, invocate, la fond de recurentă, conform art. 296 și 316 cod pr.civilă.
In raport de cele reținute anterior nu se mai impune analizarea și a celorlalte motive de recurs invocate de cele două recurente.
Având în vedere situația menționată, Curtea de Apel în baza art. 304/1 cod pr.civilă va admite recursurile, va modifica în parte sentința recurată, în sensul că va respinge acțiunea, ca nefondată și pentru ceilalți reclamanți cu consecința respingerii cererii de chemare în garanție, urmând a se menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate privitoare soluționarea excepțiilor și la respingerea acțiunii pentru o parte din reclamanți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile promovate de MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B --- 3 jud. B și MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ INALTA C DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, B, sector5,-, împotriva sentinței civile nr. 1692 din 14.12.2007 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, și în consecință;
Modifică în parte sentința civilă nr. 1692/14.12.2007 pronunțată de Tribunalul Bacău în sensul că:
Respinge acțiunea ca nefondată.
Respinge cererea de chemare în garanție.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02.06.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Sorina Ciobanu, Sorina Romașcanu, Daniela Părău
- - -
- -
GREFIER,
Red.sent.
Red. - 05.06.
.ct/3 ex.
05/09.06.2008
Președinte:Sorina CiobanuJudecători:Sorina Ciobanu, Sorina Romașcanu, Daniela Părău
