Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 485/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 6027/2009)
O M NIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr.485R
Ședința publică din data de 29.01.2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Comșa Carmen Georgiana
JUDECĂTOR 2: Scrob Bianca Antoaneta
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererilor de recurs formulate de recurenții GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL RI DE VEDE, CONSILIUL LOCAL RI DE VEDE și PRIMARUL MUNICIPIULUI RI DE VEDE împotriva sentinței civile nr.1223 din data de 19.06.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă Asigurări Sociale și contencios Administrativ Fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI T, SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR, având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimatul Sindicatul Învățământului Preuniversitar Tad epus la dosar întâmpinare la data de 26.01.2010, prin serviciul registratură al acestei secții, precum și faptul că s-a solicitat soluționarea cauzei conform art.242 Cod procedură civilă.
Curtea, având în vedere faptul că prin întâmpinare s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1223/19.06.2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ Fiscal - Complet Specializat pentru Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul Școlar al Județului T; a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul Sindicatul Învățământului Preuniversitar T, în numele și pentru membrii de sindicat, și împotriva pârâților Grupul Școlar Agricol de Vede, Consiliul Local al municipiului de Vede, Instituția Primarului municipiului de Vede.
În consecință, au fost obligați pârâții să plătească salariaților-reclamanți drepturile salariale reprezentând diferența dintre drepturile bănești efectiv încasate și cele ce s-ar fi cuvenit prin aplicarea Legii nr.220/2007 pentru intervalul 1 ianuarie 2007 - 20 iulie 2007, cu actualizare la data plății; s-a respins acțiunea față de pârâtul Inspectoratul Școlar al Județului T ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; pârâții au fost obligați la 400 lei cheltuieli de judecată către reclamanți.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în raport de art.167 din Legea nr.84/1995, că ordonator de credite al unităților de învățământ este Consiliul local în a cărui rază teritorială își are sediul unitatea de învățământ, situație în raport de care s-a apreciat că Inspectoratul Școlar al Județului T nu are calitate procesuală pasivă în cauză.
A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Primarul municipiului de Vede, având în vedere că în calitatea sa de ordonator de credite, acesta are obligația de a fundamenta bugetul local cu sumele necesare, reținând de asemenea și dispozițiile art.63 al.1 lit.c și alin.4 din Legea nr.215/2001.
În ceea ce privește pârâtul Consiliul Local al municipiului de Vede, instanța a constatat că acesta are calitate procesuală pasivă, în raport de prevederile art.15 și art.19 din Legea nr.273/2006 și art.167 al.3 din Legea nr.89/1995, întrucât asigură aprobarea bugetului local, a sumelor necesare plății drepturilor bănești cuvenite cadrelor didactice.
Referitor la fondul cauzei, prima instanță a avut în vedere că salarizarea personalului didactic se realizează potrivit Legii nr.128/1997, că OG nr.11/2007 a stabilit creșterile salariale ce urmau a se acorda personalului didactic din învățământ în cursul anului 2007, că prin art.9 s-a stabilit că prevederile ordonanței se aplică începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2007 și că modificarea esențială care vizează membrii de sindicat reclamanți, reprezintă majorarea cu 10% a coeficienților de ierarhizare prevăzuți în anexa 2 pentru personalul didactic cu gradul
S-a avut în vedere că OG nr.11/2007 a fost aprobată prin Legea nr.220/2007, prin care au fost modificate doar anexele cu coeficienții de multiplicare, fiind menținute însă aceleași etape de acordare.
Legea nr.220/2007 nu a menționat data de la care se aplică modificările, iar instanța de fond a apreciat că în condițiile în care art.9 privind termenul de la care se operează creșterile salariale nu a suferit modificări, OG nr.11/2007, astfel cum a fost modificată, trebuie aplicată de la data stabilită în cuprinsul său prin art.9, respectiv 01.01.2007, iar nu de la 20.07.2007 cum au procedat pârâții.
S-a făcut aplicarea art.274 Cod pr.civilă.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recursuri în termen și motivate pârâții, Primarul municipiului de Vede, Grupul Școlar Agricol de Vede și Consiliul Local de Vede.
În motivarea recursului recurentul Primarul municipiului de Vede a arătat că în mod greșit instanța de fond a respins excepția lipsei capacității procesuale de folosință și pe aceea a lipsei calității procesuale pasive, arătând sub acest aspect că potrivit Legii nr.215/2001, primarul are capacitate procesuală de folosință și calitate procesuală pasivă sau activă limitate, în sensul că poate fi chemat în judecată în calitate de pârât numai în acele litigii în care sunt contestate dispozițiile pe care le emite.
A făcut referire recurentul și la prevederile art.68 al.1 lit.b teza I respectiv art.67 al.1 din Legea nr.215/2001, arătând că, primarul poate fi chemat în judecată în contencios administrativ în calitate de pârât, în ouă situații: atunci când obiectul cauzei îl reprezintă anularea totală sau parțială a unei dispoziții emisă de acesta și în cazul în care este reprezentant al unității administrativ teritoriale.
A precizat recurentul că primarul ar fi putut sta în judecată în calitate de pârât doar în situația în care reclamanții ar fi dovedit instanței de fond că au fost împiedicați să-și valorifice drepturile salariale printr-un act distinct emis de către Primar sau că primarul nu ar fi sprijinit Consiliul local în procedura de alocare de la bugetul local a sumelor pretinse de reclamanți cu titlu de drepturi salariale.
Totodată, recurentul a arătat că reclamanții sunt angajații Grupului Școlar Agricol de Vede și că unitatea angajatoare are personalitate juridică, are buget propriu și deține calitatea de ordonator terțiar de credite, drepturile salariale stabilindu-se de către directorul unității de învățământ cu care reclamanții au încheiate contracte de muncă.
Recurentul a arătat astfel că, nu se justifică chemarea sa în judecată în raport de faptul că nu este ordonator de credite, nu este conducător al unității angajatoare, nu a emis nicio dispoziție prin care să fi împiedicat aducerea la îndeplinire a acestei obligații de plată a drepturilor bănești către reclamanți, nu este chemat în judecată în calitate de reprezentant al unității administrativ-teritoriale care ar avea atribuții în perfectarea acestei obligații și nu poate fi considerat culpabil că nu a îndeplinit sau a îndeplinit în mod culpabil vreuna dintre atribuții ce îi sunt conferite de lege.
Recurentul Primarul municipiului de Vede a criticat hotărârea instanței de fond și sub aspectul încălcării principiului potrivit căruia instituția răspunderii solidare este inadmisibilă în materia contenciosului administrativ.
În motivarea recursului Consiliul local al municipiului de Vede a arătat că în mod greșit instanța de fond a respins excepția calității lipsei sale procesuale pasive, arătând că drepturile solicitate de reclamanți reprezintă drepturi salariale, că potrivit art.167 al.5 din Legea nr.84/1995 aceste drepturi salariale sunt cuprinse în finanțarea de bază a unităților de învățământ preuniversitar de stat, care se înscrie în bugetul propriu de venituri și cheltuieli întocmit anual de respectiva unitate.
Având în vedere faptul că directorul unității de învățământ preuniversitar de stat este ordonator terțiar de credite, în raport de art.167 al.15 din Legea nr.84/1995, este evident că stabilirea, calcularea și plata drepturilor salariale trebuia efectuată de către directorul unității de învățământ, Consiliul local neavând atribuții sub acest aspect; de asemenea, după calcularea drepturilor salariale, tot unitatea de învățământ angajatoare era obligată să includă sumele necesare în bugetul de venituri și cheltuieli și abia după aceea finanțarea cheltuielii respective urma să fie realizată din bugetul de stat, prin bugetul local, în cadrul finanțării de bază.
A precizat recurentul că până la momentul formulării acțiunii unitatea de învățământ preuniversitar de stat nu a fundamentat sumele necesare plății drepturilor salariale ale reclamanților, acestea neputând fi cuprinse în bugetul local și în aceste condiții Consiliul local nu are niciun fel de atribuții în ceea ce privește plata drepturilor salariale pretinse.
În acest context, recurentul a arătat că instanța de fond a aplicat în mod trunchiat dispozițiile art.167 din Legea nr.84/1995, fără a reține procedura care trebuie respectată pentru a se realiza această plată din bugetul unității administrativ teritoriale către unitatea de învățământ angajatoare, precizând și că ordonator principal de credite, în raport de prevederile Legii nr.215/*2001, nu poate fi decât primarul.
O altă critică formulată prin recursul declarat de Consiliul Local de Vede vizează încălcarea principiului potrivit căruia instituția răspunderii solidare este inadmisibilă în materia contenciosului administrativ.
În motivarea recursului, recurentul Grupul Școlar Agricol de Vede a arătat că hotărârea recurată este rezultatul unei interpretări eronate a dispozițiilor legale, făcându-se o aplicare greșită a art.15 al.2 și a art.78 din Constituția României.
A arătat recurentul că într-adevăr Legea nr.220/2007, care a aprobat OG nr.11/2007 nu a menționat data de la care se aplică modificările, legea fiind publicată în Monitorul Oficial pe data de 17.07.2007, însă, art.15 din Constituția României prevede că legea dispune numai pentru viitor iar art.78 din Constituție dispune că legea se publică în Monitorul Oficial și intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.
S-a referit recurentul la Decizia nr.364/17.04.2007 a Curții Constituționale prin care s-a statuat că o lege nu este retroactivă atunci când modific ă pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că, în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să reglementeze modul de acțiune în timp, ulterior intrării în vigoare, adică domeniul propriu de aplicare.
A mai arătat recurentul că prin decizia nr.1289/2.12.2008 pronunțată de Curtea Constituțională s-a reținut că scopul articolului unic, pct.2 anexa 2 din Legea nr.220/2007 a fost acela de a stabili pentru viitor coeficienții de multiplicare pentru calcularea salariilor personalului didactic din învățământul preuniversitar.
Prin întâmpinarea formulată Sindicatul Învățământului Preuniversitar Tas olicitat respingerea recursurilor ca nefondate, precum și soluționarea pricinii în lipsa sa, potrivi t art.242 al.2 Cod pr.civilă.
Analizând recursurile declarate prin prisma criticilor invocate și în raport de actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
În ceea ce privește criticile formulate de recurenții Primarul municipiului de Vede, respectiv Consiliul Local al municipiului de Vede vizând respingerea excepțiilor lipsei capacității procesuale de folosință și a calității procesuale pasive a Primarului Municipiului de Vede, respectiv excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Local de Vede, se apreciază că acestea sunt nejustificate, având în vedere că există identitate între acești pârâți și persoana obligată în raportul juridic dedus judecății.
Aceasta întrucât, potrivit art.167 din Legea nr.84/1995, unitățile de învățământ funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse potrivit legii.
Aceste prevederi legale conferă așadar recurenților mai sus menționați calitatea de ordonatori de credite în raport cu unitățile de învățământ și legitimează chemarea în judecată, în calitate de pârâți, a acestora.
Critica recurenților Primarul municipiului de Vede, respectiv Consiliul Local al municipiului de Vede vizând încălcarea de către prima instanță a principiului potrivit căruia instituția răspunderii solidare este inadmisibilă în materia contenciosului administrativ, nu poate fi primită atâta vreme cât acțiunea dedusă judecății în prezenta cauză se subsumează jurisdicției muncii, iar instanța de fond a procedat la judecarea acesteia prin prisma prevederilor Codului muncii.
Pentru considerentele arătate, în baza art.312 Cod pr.civilă, recursurile declarate de recurenții Primarul municipiului de Vede, respectiv Consiliul Local al municipiului de Vede vor fi respinse ca nefondate.
În ceea ce privește recursul declarat de recurentul-pârât Grupul Școlar Agricol de Vede, se reține că instanța de fond a făcut o greșită aplicare a legii, din punct de vedere al aplicării principiului neretroactivității legii, considerând că majorarea coeficienților de ierarhizare stabilită prin pct.2 al Legii nr.220/2007, care se aplică personalului didactic din învățământ, s-ar realiza retroactiv și nu de la data intrării în vigoare a acestui act normativ.
Sub acest aspect, se are în vedere pe de o parte faptul că doar OG nr.11/2007 a prevăzut în mod expres, ca dată de aplicare a prevederilor înscrise în acest act normativ, data de 01.01.2007.
Pe de altă parte, Legea nr.220/2007, care a completat OG nr.11/2007, nu a prevăzut în mod expres în conținutul său că ar retroactiva; ori, potrivit art.15 al.2 din Constituția României și art.1 Cod civil, legea dispune doar pentru viitor.
Se are în vedere și faptul că potrivit art.11 al.1 din Legea nr.24/2000, legile intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sau la o dată ulterioară prevăzută în textul lor.
În aceste condiții, împrejurarea că Legea nr.220/2007 pentru aprobarea OG nr.11/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului didactic din învățământ salarizat potrivit Legii nr.220/2007, cuprinde o serie de completări și modificări referitoare și la majorarea coeficienților de multiplicare, nu poate determina o aplicare retroactivă a acestui act normativ, atâta vreme cât o atare retroactivitate nu a fost prevăzută expres în conținutul Legii nr.220/2007.
Se apreciază, în raport de prevederile legale la care ne-am referit în considerentele de față, că retroactivitatea ar fi trebuit prevăzută expres în conținutul actului normativ în discuție - Legea nr.220/2007 -, dacă intenția legiuitorului ar fi fost în acest sens, retroactivitatea neputând fi dedusă implicit din anumite împrejurări, neinserate în lege, cum ar fi faptul că prevederile art.9 din OG nr.11/2007 nu ar fi fost modificate prin legea de aprobare ori că actul normativ emis de puterea executivă ar fi fost aprobat în totalitate, inclusiv în ceea ce privește acordarea drepturilor mai favorabile, în mod retroactiv.
Pentru considerentele arătate, Curtea, în baza art.312 Cod pr.civilă, va admite recursul declarat de recurentul-pârât Grupul Școlar Agricol de Vede, va modifica în parte sentința, în sensul respingerii ca neîntemeiată a acțiunii formulată de reclamanți împotriva pârâților Grupul Școlar Agricol de Vede, Consiliul Local de Vede și Instituția Primarului municipiului de Vede.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL RI DE VEDE, împotriva sentinței civile nr.1223 din data de 19.06.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă Asigurări Sociale și Contencios Administrativ Fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI T, SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR
Modifică în parte sentința recurată în sensul că:
Respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanți împotriva pârâților Grupul Școlar Agricol de Vede, Consiliul Local de Vede și Instituția Primarului municipiului de Vede.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Respinge ca nefondate recursurile declarate împotriva aceleiași sentințe de recurenții-pârâți CONSILIUL LOCAL RI DE VEDE și PRIMARUL MUNICIPIULUI RI DE VEDE.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 29.01.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Dact.LG/2 ex./01.03.2010
Jud.fond:;
Președinte:Comșa Carmen GeorgianaJudecători:Comșa Carmen Georgiana, Scrob Bianca Antoaneta
