Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 5182/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 3742/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr.5182R
Ședința publică de la 28 August 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Scrob Bianca Antoaneta
JUDECĂTOR 2: Comșa Carmen Georgiana
JUDECĂTOR -- -
GREFIER -
Pe rol judecarea cauzei privind recursul formulat de recurenta " ", împotriva sentinței civile nr.475 din 09.03.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, având ca obiect-drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns, recurenta prin avocat cu împuternicire avocațială emisă în baza contractului de asistență juridică nr.83606/2004, lipsind intimații.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Se învederează faptul că la dosar recurenta a depus set înscrisuri.
Curtea, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în susținerea motivelor de recurs și interpelează recurenta prin avocat privind și casarea sentinței civile.
Recurenta, prin avocat, solicită admiterea recursului și modificarea sentinței civile.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.475 din 09.03.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr-, a admis, în parte, acțiunea formulată de reclamanții și, împotriva pârâtei SC B și,
A obligat pârâta să plătească fiecărui reclamant suma de 4.909 lei, din care 4.349 lei, reprezentând prima de Paști pe anii 2006-2007 și prima de C pe anii 2005-2007, diferența reprezentând actualizarea cu rata inflației.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, reclamanții au fost angajați ai societății pârâte și potrivit contractului colectiv de muncă, în afară de plata salariului de bază pentru munca prestată mai beneficiază și de celelalte drepturi acordate în baza acestui contract, încheiat la nivel de societate.
Astfel, potrivit art.168 alin 1 din Contractul Colectiv de Muncă la nivelul societății, pentru anii 2003-2007, are aceeași formulare în toate contractele, prevăzând că salariații SNP, cu ocazia sărbătorilor de Paști și C, vor beneficia de o suplimentare a drepturilor salariale egală în cuantum de un salariu de bază mediu pe unitate. Același articol, prevede "cu minim 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordă suplimentările, vor începe negocierile cu în vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordare, condițiilor, criteriilor și beneficiarilor."
Aceeași formulare are și alin.2 din același articol, pentru perioada în discuție, care prevede că "pentru anii 2003, suplimentările de la alin.1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu ", iar pentru anii 2004-2007, același articol prevede că "în anul 2003, suplimentările salariale de la alin.1 (art.168), au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat".
S-a considerat că din analiza acestor dispoziții contractuale, negociate de către părți, care conform art.969 Cod civil, au putere de lege între părțile contractante și trebuie să-și producă efectele juridice avute în vedere de către părți, rezultă că drepturile salariale prevăzute de art.168 din contractele de muncă la nivel de unitate pentru anii 2003-2007, au fost incluse în salariile angajaților societății pârâte, doar pentru anul 2003, întrucât în ipoteza că nu s-ar fi intenționat să se acorde aceste drepturi salariaților pentru anii următori, nu ar mai fi fost prevăzute la art.168 alin.1.
S-a avut în vedere împrejurarea că prin adresa Comisiei Paritare nr.4209 din data de 06.11. 2007, se arată că "părțile semnatare confirmă faptul că, în redactarea art. 168 alini și 2, la momentul negocierilor dintre părți, voința comună a fost aceea că începând cu anul 2003, primele de Paște și C să fie incluse în salariile de bază ale fiecărui angajat "", nu confirmă susținerea pârâtei că s-ar fi acordat toate drepturile salariale, acest înscris vizând o reinterpretare a clauzei cuprinse în art.168 alin.1 și 2, realizată după momentul încetării efectelor fiecărui contract colectiv anual,ceea ce nu poate fi admis atâta timp cât dispozițiile din aceste contracte nu au fost desființate.
Astfel, s-a constatat că din examinarea acestui înscris, nu rezultă dacă persoanele semnatare ale acesteia au avut calitatea de reprezentant legal al părților și mandatul necesar pentru aos emna. Prevederile fiecărui Contract colectiv de muncă, au valoare normativă, alcătuind un "drept special al muncii". Constituția României garantează caracterul obligatoriu al CCM, încheiat cu respectarea dispozițiilor legale, contractul constituind legea părților. Astfel art.41 (5) din Constituție, stabilește fără echivoc, că dreptul la negocieri colective în materie de muncă și caracterul obligatoriu al convențiilor surit garantate. Art.243 din Codul muncii, stabilește cu valoare de principiu că executarea CCM este obligatorie, iar neîndeplinirea obligațiilor asumate, atrage răspunderea părților care se fac vinovate de aceasta.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs pârâta SC SA B, criticând sentința recurată pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispozițiile art.299, art.3021, art.303 alin.1 și art. 3041civ Cod Penal, recurenta a arătat că instanța nu a avut în vedere faptul că în martie 2003, sumele reprezentând primele pentru Paste si C au fost incluse in salariile de baza ale tuturor angajaților SC SA.
Ceea ce nu înțeleg instanțele de fond este faptul ca, prin operațiunea de includere a primelor in salarii a operat o abrogare implicita a dispozițiilor art.168 (1) din CCM, reclamanții ne mai având astfel dreptul la primirea primelor, atât timp cat acestea au fost incluse in salariile de baza.
Existenta sumelor/primelor in salariile angajaților si după includerea din 2003, mai exact in perioada 2004-2008, este atestata si de rapoartele de expertiza contabila efectuate în dosarele SC SA.
Apărarea SC SA, susținută în fata tuturor instanțelor ce judeca astfel de cauze este că uplimentările salariale reprezentând primele pentru Paste si C au fost introduse in salariile de baza ale angajaților in martie 2003, aceste sume au rămas incorporate in salarii, iar pentru anii 2004, 2005, 2006, 2007, 2008 nu au mai fost acordate prime, avându-se în vedere că salariile angajaților (majorate în martie 2003) nu au fost diminuate, menținându-se în continuare sumele reprezentând primele pentru Paste si C ce au fost introduse in martie 2003.
Deși au fost dovedite pe deplin (prin înscrisuri si expertiza-in dosarele in care au fost efectuate verificările ce se impuneau) apărările SC SA, doar instanțele judecătorești, încălcând convenția părților și dispozițiile legale, și obligându-se SC SA la plata suplimentarilor salariale solicitate de către intimati.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și în raport art.3041Cod pr.civilă, Curtea apreciază ca fondat recursul formulat pentru considerentele ce vor fi expuse în cuprinsul prezentei decizii:
Prin acțiunea introdusă de intimații-reclamanți, în calitate de salariați ai recurentei-pârâte, s-a solicitat obligarea SA la plata contravalorii unor drepturi bănești (suplimente salariale de Paști și C pe anii 2005-2007), invocându-se în susținerea acestor pretenții dispozițiile art.168 alin.1 din CCM la nivelul societății în discuție.
Potrivit acestui text, "cu ocazia sărbătorilor de Paști și C, salariații SNP SA vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SC SA".
Cuantumul sumei pretinse de intimatul-reclamant este contestat de recurenta-pârâtă, atât în privința întinderii cât și în privința caracterului datorat, fiind pretins achitat în tranșe, astfel că instanța fondului avea aprecia asupra interpretării clauzei neclare reprezentate de dispozițiile art. 168 alin.2 din contractul colectiv de muncă aferent anilor 2005-2007, referitoare la modalitatea de plată a drepturilor datorate intimatului, precum și a verifica susținerile recurentei pârâte, privind achitarea suplimentelor salariale, administrând proba cu expertiză contabilă în acest sens.
Dacă potrivit dispozițiilor art. 168 alin.1 din contractele colective de muncă la nivel de unitate, aferente anilor 2004-2007 voința părților contractante, în sensul existenței dreptului salariaților la acordarea stimulentelor de Paști și C și a obligației corelative a angajatorului la acordarea acestora este neîndoielnică, dispozițiile art. 168 alin.2 al acestor contracte colective de muncă, referitoare la modalitatea plății acestor drepturi bănești este în mod neîndoielnic neclar.
Având în vedere caracterul echivoc al acestei din urmă clauze contractuale, în vederea verificării apărărilor recurentei pârâte formulat în prezentul conflict de drepturi instanța fondului avea obligația de a interpreta această clauză în conformitate cu dispozițiile art. 977 și următoarele cod civil și subsecvent de a verifica achitarea efectivă a drepturilor bănești solicitate.
Curtea apreciază că Nota asupra precizării asupra situației primelor de Paști și C prevăzută de art. 168 al contractului colectiv de muncă al și Hotărârea Comisiei Paritare a înregistrată sub nr. 12019/01.04.2008 și prin care părțile semnatare ale contractelor colective de muncă la nivel de unitate, corespunzătoare anilor 2004-2007 conveniseră că modalitatea de plată a drepturilor bănești cuvenite intimaților a constituit-o începând cu anul 2003 includerea în salariul de bază a fiecărui salariat a acestor drepturi este conformă art. 9 și 10 al contractelor colective de muncă și anexei 2 pct.4 a al acestor contracte și reprezintă o interpretare convențională a dispozițiilor art. 168 alin.2 al contractelor colective de muncă, provenită de la semnatarii contractului și valabile din punct de vedere juridic deoarece reprezintă explicitarea unei clauze neclare dată de părțile convenției, iar nu o modificare a contractului colectiv de muncă intervenită ulterior încetării acestui contract; fiind vorba de o interpretare a clauzelor unui contract colectiv de muncă, în privința acesteia nu erau aplicabile dispozițiile art. 31 din Legea nr. 130/1996 referitoare la formalitatea înregistrării sale și aceasta chiar dacă avea efect retroactiv era validă întrucât reprezenta astfel cum corect a susținut recurenta o operațiune de lămurire a unui text neclar justificat de redactarea acestuia în trecut.
Curtea mai reține că, în condițiile în care pentru verificarea susținerilor recurentei privind stingerea dreptului subiectiv la încasare primelor de Paști și C prin plată este necesară administrarea probei cu expertiză contabilă care să concluzioneze în mod clar dacă drepturile pretinse au fost incluse începând cu anul 2004 în salariul de bază al intimaților și deci plătite și cum proba cu expertiză contabilă nu poate fi administrată în faza judecății în recurs (date fiind dispozițiile art.305.proc.civ.), se impune admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Din cuprinsul expertizei contabile administrate de către prima instanță, completată ca urmare a obiecțiunilor formulate la acesta de către chiar intimați reclamanți,nu rezultă împrejurarea dacă aceste sume au fost sau nu incluse, în salariul acestora aferent perioadei 2005-2007 și dacă au fost deci achitate foștilor salariați; astfel, expertul concluzionează la punctul 1 al răspunsului la obiecțiuni pe de-o parte, în raport de o interpretare personală a dispozițiilor art.168 din contractul colectiv de muncă al unității iar nu de verificări contabile ale salariului intimaților cum solicitase instanța,că în anii 2004-2007 părțile nu au convenit ca suplimentările salariale să fie incluse în salariul de bază,iar pe de altă parte că începând cu anul 2003, suplimentările salariale au rămas incluse în salariul de bază al intimaților.
Curtea apreciază că, în lipsa administrării unor probe din analiza cărora să rezulte în mod indubitabil dacă drepturile pretinse de intimați reclamanți,au fost incluse în salariul de bază și au fost și achitate de recurentă, este imposibil a se stabili, doar pe calea unei interpretări propuse unui text îndoielnic din contractul colectiv de muncă și a unui raport de expertiză având concluzii contradictorii,cum a procedat prima instanță dacă pretențiile reclamanților sunt justificate.
Față de dispozițiile art.305 pr.civ.completarea probei cu expertiză nu poate fi administrată în recurs, astfel că în temeiul art.312 alin.1 pr.civ. recursul va fi admis, sentința atacată va fi casată iar cauza va fi trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe, pentru a pune în discuția părților necesitatea completării expertizei contabile efectuate în cauză de către prima instanță,în sensul ca expertul să precizeze în mod clar, verificând veniturile salariale ale intimaților dacă drepturile pretinse au fost incluse începând cu anul 2004,în perioada anilor 2005-2007 în salariul de bază al acestora și dacă au fost achitate efectiv.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta " ", împotriva sentinței civile nr.475 din 09.03.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații ,.
Casează sentința atacată.
Trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 28.08.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
I
GREFIER
Red.:
Dact.: /2ex.
14.09.2009
Jud. fond.:;
Președinte:Scrob Bianca AntoanetaJudecători:Scrob Bianca Antoaneta, Comșa Carmen Georgiana
