Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 527/2010. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 527

Ședința publică de la 26 Ianuarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: - -

JUDECĂTOR 1: Ioana Moțățăianu

JUDECĂTOR 2: Camelia Șelea

Grefier: - -

Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanții, A, împotriva sentinței civile nr.3184/21.10.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți SA P, SC SA B, având ca obiect "drepturi bănești".

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat, pentru intimata pârâtă SC SA B, lipsind celelalte părți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat întâmpinarea depusă, prin serviciul arhivă, de către intimata pârâtă SC SA B, după care, apreciindu-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul părții prezente asupra recursului.

Avocat, pentru intimata pârâtă SC SA B, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței de fond ca temeinică și legală.

După încheierea dezbaterilor se prezintă avocat, pentru recurenții reclamanți, solicitând admiterea recursului.

CURTEA

Asupra recursului de față;

Tribunalul Dolj prin sentința civilă nr. 3184/21.10.2009 a respins acțiunea formulată de reclamanții, A, împotriva pârâtei

A luat act de renunțarea la judecata cererii formulate de reclamanți împotriva pârâtei

Analizând actele și lucrările dosarului, pe fond, instanța a reținut următoarele:

Reclamanții sunt salariați ai unității pârâte, așa cum rezultă din mențiunile înscrise în carnetele lor de muncă, depuse la dosar.

În contractul colectiv de muncă la nivel de ramură s-a prevăzut, în art. 140, acordarea unei cote de participare la profitul anual salariaților, condițiile de acordare urmând să fie prevăzute în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.

La nivelul unității pârâte, a fost inserată această clauză în art. 139, modalitatea concretă de acordare și condițiile de diferențiere urmând să fie stabilite prin negociere cu.

În niciunul din anii pentru care se solicită drepturile în prezenta cauză nu au fost negociate modalitatea, cuantumul și condițiile de acordare a cotei de profit, neexistând dovezi în acest sens. De asemenea, din Hotărârile AGA depuse la dosar nu rezultă repartizarea unei cote din profitul realizat cu această destinație.

În ceea ce privește cererea formulată împotriva pârâtei, instanța a luat act de renunțare față de dispozițiile art. 246 cod procedură civilă, reclamantul putând renunța oricând la judecata cauzei, fie prin cerere scrisă, fie verbal, în ședința publică. Având în vedere renunțarea reclamanților, instanța nu va mai analiza excepțiile invocate de acest pârât.

Pe fond, asupra cererii ce vizează acordarea cotei de profit pentru anul 2007, instanța a constatat că cererea este neîntemeiată.

Clauzele din contractele colective de muncă încheiate la nivel superior nu prevăd, în mod concret, ce cotă de participare la profit revine salariaților, ci stabilesc în mod generic dreptul salariaților la cotă parte din profit. În lipsa negocierii unui procent concret din profit, în cadrul procesual configurat de reclamant, ca fiind un conflict de drepturi, instanța nu poate interveni fără a se substitui voinței părților.

Împotriva sentinței au declarat recurs reclamanții criticând-o pentru netemeinicie și nelegală, susținând că pretențiile lor au ca fundament dispoz.art.7 alin.2 din Legea 130/1996 și cele ale contractului colectiv de muncă. Astfel, dreptul s-a născut prin negocierea clauzelor contractuale prin care SA s-a obligat să acorde o cotă din profitul anual.. SA și trebuiau să stabilească numai cuantumul drepturilor câștigate prin negociere, criteriile de acordare și condițiile de diferențiere și nicidecum dacă drepturile prevăzute în CCM vor fi sau nu acordate. S-a mai arătat că aceste drepturi sunt prevăzute și în CCM la nivel de ramură valabil pentru anii 2005-2008.

Este criticată hotărârea și prin neluarea în considerare a concluziilor raportului de expertiză efectuat în cauză.

Recursul este nefondat.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea a constatat următoarele:

Prin acțiunea promovată, reclamanții au solicitat obligarea pârâtei la acordarea cotei de participare la profitul, întemeiate pe dispozițiile art. 139 din CCM. Conform acestui articol cota de participare a salariaților SA la profitul anual, modalitatea concretă de acordare, precum și condițiile de diferențiere vor fi stabilite prin negociere cu. Deci pentru a fi posibilă acordarea acestor beneficii, era necesară întreprinderea de negocieri cu, demers ce nu a avut loc și deci condițiile și modalitățile concrete de acordare nu au existat.

Mai mult decât atât AGA nu a aprobat distribuirea profitului către salariat, în niciunul din anii vizați, respectiv perioada 2004-2007.

Art. 139 din CCM stabilește numai premisele acordării dreptului, dar nu și obligativitatea, fiind condiționat de cele arătate mai sus.

Pe de altă parte, deși recurenții învederează aspectul că negocierile urmau să se deruleze între Patronat și Sindicat nu s-a făcut nicio dovadă că aceștia din urmă ar fi întreprins vreun demers în acest sens, existența și finalizarea negocierilor fiind determinată prin constatarea îndreptățirii la acordarea beneficiului.

Nu poate fi asimilat acest beneficiu cu un drept salarial, nefiind inclus în această categorie, așa cum este definit de art. 42 alin.2 lit.a, la categoria "alte venituri".

Nu poate fi admisă nici critica referitoare la neluarea în considerație a raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză,deoarece însăși expertul la fila 227 din dosarul de fond precizează că nu a fost depus nici un document care să ateste negocierea referitoare la cota de participare la profit modalitatea concretă de acordare, precum și condițiile de diferențiere. Neexistând cadru legal pentru acordarea dreptului, nu pot fi acordate nici un fel de sumă, expertul neputându-se substitui instanței în ceea ce privește stabilirea legalității acestuia.

În consecință, față de cele expuse mai sus, instanța constată că hotărârea instanței de fond este temeinică și legală, urmând în consecință a respinge în baza art. 312 Cod pr.civilă recursul declarat de reclamanți ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de reclamanții, A, împotriva sentinței civile nr.3184/21.10.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți SA P, SC SA

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 26 Ianuarie 2010.

PREȘEDINTE: Ioana Moțățăianu

- -

JUDECĂTOR 2: Camelia Șelea

- -

JUDECĂTOR 3: Marin Panduru

- -

Grefier,

- -

Red.Jud.

Tehn.red./2ex/03.02.2010

Președinte:Ioana Moțățăianu
Judecători:Ioana Moțățăianu, Camelia Șelea, Marin Panduru

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 527/2010. Curtea de Apel Craiova