Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 5364/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMANIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.3720/2009
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.5364/
Ședința publică din data de 06 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Singh Ioana
JUDECĂTOR 2: Bodea Adela Cosmina
JUDECĂTOR 3: Guranda
GREFIER
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de către recurentul-pârât Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr.411/LM/AS din data de 11.03.2008, pronunțate de către Tribunalul Giurgiu - Secția Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă și cu intimații-pârâți Tribunalul Giurgiu și Curtea de APEL BUCUREȘTI - având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns: recurentul-pârât Ministerul Justiției și Libertăților intimata-reclamantă și intimații-pârâți Tribunalul Giurgiuș i Curtea de APEL BUCUREȘTI.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții, faptul că prin motivele de recurs formulate în cauză recurentul-pârât Ministerul Justiției și Libertăților a solicitat judecarea pricinii în lipsă, în baza dispozițiilor art. 242 alin.(2) Cod proc. civ.
Curtea constatând că în cauză recurentul-pârât Ministerul Justiției și Libertăților a solicitat judecarea pricinii în lipsă, în baza dispozițiilor art. 242 alin.(2) Cod proc. civ. constată cauza în stare de judecată și o reține în vederea soluționării.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 28.02.2008 pe rolul Tribunalului Giurgiu - Secția Civilă sub nr- reclamanta a chemat în judecată pârâții Tribunalul Giurgiu, Curtea de APEL BUCUREȘTI și Ministerul Justiției, cu citarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând obligarea pârâților la plata drepturilor bănești reprezentând creșterile salariale prevăzute de OG nr.10/2007 de 5% începând cu data de 01.01.2007 față de nivelul din decembrie 2006, de 2 % începând cu data de 01.04.2007 față de nivelul din martie 2007 și de 11% față de nivelul din septembrie 2007, începând cu data de 01.10.2007, drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflație de la data când trebuiau acordate și până la plata lor efectivă, efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă.
Prin sentința civilă nr.411/F/11.03.2008 Tribunalul Giurgiua admis cererea formulată de reclamanta și a obligat în solidar pârâții Tribunalul Giurgiu, Curtea de APEL BUCUREȘTI și Ministerul Justiției la plata către fiecare reclamant a drepturilor bănești reprezentând creșterile salariale de 5% începând cu 01.01.2007, față de nivelul din decembrie 2006, de 2% începând 01.04.2007 față de nivelul din martie 2007 și de 11% față de nivelul din septembrie 2007, drepturi ce vor fi acordate începând cu 01.10.2007, și ce vor fi actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii lor și până la data plății efective și integrale.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că reclamanta este asistent judociar in cadrul Tribunalului Giurgiu, astfel ca potrivit art 35 din OUG 27/2006 drepturile salariale ale magistratilor si altor categorii de personal din justitie vor fi actualizate prin aplicarea indexarilor acordate conform prevederilor legale.Prin OG 10/2007 s-au acordat cresteri salariale pebtru anul 2007 personalului bugetar salarizat conform OG 24/2000, personalului salarizat conform legii 154/1998 si celor care ocupa functii de demnitate publica.
Instanta de fond a inlaturat ca nefondate sustinerile Ministerului Justitiei in sensul ca personalul din justitie ar beneficiat de cresteri salariale importante in anii 2006 si 2007 si, constatand ca magistratii si celelalte categorii de personal din sistemul justitiei nu au beneficiat de prevederile OG 10/2007 si apreciind ca s-a creat o discriminare in sensul art 21 al 1 din OG 137/2000, a considerat actiunea ca fiind fondata.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs Ministerul Justitiei, criticand hotararea atacata pe motive de nelegalitate in sensul ca instanta de fond a pronuntat o solutie cu depasirea atributiilor puterii judecatoresti, aplicand prin analogie magistratilor si celorlalte cateorii de personal din sistemul justitiei prevederi legale care reglementeaza cresteri salariale pentru alte categorii profesionale (in conditiile in care magistratii si celelalte categorii de personal din sistemul justitiei sunt salarizati in temeiul unei legi speciale care prevede exhaustiv drepturile salariale ale acestora).
De asemenea recurentul a mai invocat nerespectarea dispozitiilor legale la pronuntarea sentintei atacate, in sensul ca ministerul nu a avut posibilitatea legala sa intreprinda acte de discriminare, neavand legitimitate procesuala in cauza. Recurentul a mai invederat faptul ca reglementarea prin act normativ a unor drepturi in favoarea unor categorii profesionale si nereglementarea acestora in favoarea altora nu constituie odiscriminare sanctionabila potrivt OG 137/2000, neintrand in sfera competentei Consuliului National pentru Combaterea Discriminarii.
Recurentul a mai relevat instantei ca magistratii au fost singurele categorii profesinale care au beneficiat de cresteri salariale substantiale in anul 2006 si anul 2007 astfel ca deciazia de a acorda indexari si majorari in cursul anului 2007 decat altor categorii din sectorul bugetar cu venituri mai scazute, pentru acoperirea inflatiei, nu este de natura sa puna magistratii intr-o situatie discriminatorie.
In drept recurentul a invocat dispozitiile art 304 pct 4, 7, 9 Cod Procedura Civila.
Examinând motivele de recurs față de hotărârea recurată și probele administrate în cauză, cercetând pricina sub toate aspectele după cum dispune art.3041Cod pr.civilă, Curtea constată recursul fondat pentru următoarele considerente:
În limitele considerațiilor Ministerului Justiției instanța de recurs va analiza în ce măsură instanța care a soluționat fondul cauzei a interpretat corect dispozițiile OG nr.137/2000, temeiul juridic al acțiunii, și a făcut aplicarea acestora raportat la dispozițiile OG nr.10/2007 în privința situației reclamanților care au calitatea de personal auxiliar de specialitate din cadrul Judecătoriei Slobozia, respectiv personal conex.
Trebuie precizat că OG nr. 10 din 31 ianuarie 2007 (publicată în Monitorul Oficial nr. 80 din 1 februarie 2007) privește creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr. II și III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică.
Curtea consideră că n cauză nu subzistă în privința intimatei vreo stare de discriminare.
Conform art.2 alin.1 din OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, etc. precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice. Potrivit alin. 3 al aceluiași articol, sunt discriminatoriiprevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), față de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare.
Persoana care se consideră discriminată poate formula în fața instanței de drept comun o cerere, în condițiile art.27 din OG nr.137/2000, pentru acordarea de despăgubiri, fiind ținută să dovedească faptele care permit a se presupune existența unei discriminări directe sau indirecte.
Ori, faptul discriminatoriu invocat de reclamanta este prevederea legală numai în favoarea personalului bugetar salarizat potrivit OUG nr.24/2000 și personalului salarizat în baza Legii nr.154/1998, precum și persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică numite sau alese a unor majorări salariale în trei tranșe, în cursul anului 2007.
Concret, reclamanta a solicitat să se constate că dispozițiile OG nr.10/2007 i se aplică și ei pe motiv că s-a creat o nejustificată discriminare și o disproporție între categorii profesionale aflate în situații identice.
Argumentația propusă de reclamanta si retinuta de prima instanta nu poate fi primită de C câtă vreme fiecare dintre categoriile profesionale menționate sunt salarizate în baza unei legi speciale, în baza unui statut propriu.
Așadar, deși toți se includ categoriei de salariați bugetari în sens larg, adică persoane salarizate din fonduri alocate din bugetul de stat iar nu din fonduri private, nu se poate susține că între aceste persoane există identitate sub aspectul salarizării pentru că nu se găsesc în aceeași situație. Magistratii si celelate categorii de personal din sistemul justitiei, categorie profesională salarizată din bugetul de stat, beneficiază de drepturi bănești stabilite prin lege specială, OUG nr.27/2006, la fel cum și personalul contractual bugetar, precum și persoanele care sunt alese sau sunt numite în funcții de demnitate publică beneficiază de salarizare în baza OUG nr.24/2000, respectiv a Legii nr.154/1998. Prin urmare, fiecare din această categorie este salarizată din aceeași sursă, dar diferit, pornindu-se de la importanța muncii prestate, de la răspunderea și complexitatea activității, de la interdicțiile stabilite prin lege.
Ori, legiuitorul are atributul de a majora salariul fiecărei categorii, de a acorda sporuri sau indexări, pe rațiuni justificate, de moment, între care poate fi și aceea a unui salariu inferior față de puterea de cumpărare a monedei naționale, care nu le mai asigură acelora un trai decent. În atare situație, indexările acordate la nivelul anului 2007 diferitelor categorii de bugetari, mai puțin personalului din justiție sunt justificate în fiecare caz în parte și nu pot fi extinse prin analogie situației acestora. Aceștia din urmă nu pot pretinde existența unei discriminări în privința lor pe motiv că nu au fost beneficiarii vreunui act normativ care să acopere creșterea prețurilor, tarifelor și inflația prin intermediul indexării, pentru că nu se găsesc în situație comparabilă cu ceilalți bugetari. A accepta teza contrară ar însemna a accepta raționamentul potrivit căruia toate celelalte categorii de bugetari ar putea invoca discriminarea lor față de categoria personalului din justiție sau oricărei alte categorii de bugetari, ceea ce nu poate fi primit.
În plus, simpla apartenență a magistratilor si celorlalte categorii de personal din sistemul justitiei la categoria socială a salariaților bugetari nu constituie o situație premisă pentru a se constata că se găsesc în situație comparabilă cu cei care au recunoscute prin legile de salarizare speciale drepturi bănești suplimentare, iar nu fundamentale, constând în indexări ale salariului de bază în funcție de indicele de inflație. Așadar, nu este îndeplinită în cauză condiția încălcării vreunui drept al omului sau a vreunei libertăți fundamentale ori a vreunui drept recunoscut de lege în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alt domeniu al vieții publice. Trebuie menționat aici că reclamanta nu a indicat în cererea de chemare în judecată care drept fundamental sau care drept recunoscut de lege în domeniul economic i-a fost încălcat de Guvern prin ordonarea unor creșteri salariale unor alte categorii de bugetari prevăzute expres în textul OG nr.10/2007.
Numai dreptul la plata salariului pentru munca prestată în înțelesul prevăzut de art.41 din Constituție și art.39 alin.1 lit. a din Codul muncii este un drept de natură economică care nu poate fi restrâns salariatului, iar nu și indexarea acestuia în conformitate cu devalorizarea monetară.
În practica Curții Europene a Drepturilor Omului s-a stabilit că statul, în cadrul unor politici cu caracter general și social, poate crea "inegalități de drept", destinate a înlătura sau a atenua consecințele unor "inegalități de fapt".
Aceasta este și practica Curții Constituționale care a reținut că beneficiul unor drepturi salariale suplimentare, cum este cel pretins în cauză, nu constituie un drept constituțional fundamental și, în consecință, legiuitorul este în drept să le acorde, să le modifice ori să înceteze acordarea lor, precum și să stabilească perioada în care le acordă.
Nu în ultimul rând, trebuie amintit că de la data înregistrării cererii și până la data soluționării recursului, dispozițiile OG nr.137/2000 au fost supuse completării prin OUG nr.75/2008, dar și analizei constituționalității de către instanța de contencios constituțional.
Curtea notează că dispozițiile art.1, art.2 alin.3 și art.27 din OG nr.137/2000, invocate de reclamanți pentru acordarea majorărilor salariale pretinse ca urmare a unei discriminări, au fost declarate neconstituționale prin Decizia nr.818/03.07.2008 a Curții Constituționale (similar și în deciziile nr.819, nr.820 și nr.821/03.07.2008). A stabilit instanța de contencios constituțional că textele indicate anterior contravin principiilor Constituției, în măsura în care din aceste texte de lege se desprinde înțelesul că instanța de judecată are competența de a anula ori de a refuza aplicarea prevederilor unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și de a le înlocui cu norme create pe cale judiciară, sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Așa fiind, instanța nu are în nici un fel competența de a anula dispoziții legale vizând salarizarea reclamanților personal auxiliar de specialitate din instanțe și de a aplica dispoziții prevăzute în actele normative indicate de acestea, aplicabile însă altor subiecte de drept, față de care reclamanții s-au considerat discriminați, pentru a restabili un eventual echilibru între subiectele de drept. A proceda în sens contrar, adică aplicarea unor dispoziții reglementate strict de lege unor situații premisă, situației reclamanților care nu se încadrează în ipoteza textelor de lege ar însemna ca instanța să încalce principiul constituțional al separației puterilor în stat și să își aroge putere legislativă, ceea ce, evident, nu este posibil.
Față de cele arătate, Curtea constată că nu există o situație comparabilă, ca premisă a constatării unei discriminări, între situația magistratilor si a celorlalte categorii de personal sistemul justitiei și situația personalului contractual din sistemul bugetar sau situația persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică alese și numite care beneficiază prin lege de majorare salarială în cursul anului 2007. Neexistând situație comparabilă, este justificat tratamentul diferit aplicat acestor persoane, cu atât mai mult cu cât nu există nici un text de lege care să consacre în favoarea reclamanților dreptul pretins.
Cu privire la lipsa calitatii procesuale pasive invocate de recurent, instanta de recurs apreciaza ca exceptia este nefondata, in conditiile in care Ministerul Justitiei are calitatea de ordonator de credite.
Pe cale de consecință, în temeiul art.312 Cod pr.civilă, Curtea va admite recursul, va modifica în parte sentința atacată și va respinge acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâții ordonatori de credite ca fiind nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul-pârât Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr. 411/F din data de 11.03.2008 pronunțată de Tribunalul Giurgiu - Secția Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamanta și cu intimații-pârâți Curtea de APEL BUCUREȘTI și Tribunalul Giurgiu. Modifică în tot sentința atacată în sensul că:
Respinge acțiunea ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 06 10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red/dact.IS
2 ex/18 12 2009
Jud.fond: G, F
Președinte:Singh IoanaJudecători:Singh Ioana, Bodea Adela Cosmina, Guranda
