Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 760/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 760
Ședința publică de la 23 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nelida Cristina Moruzi
JUDECĂTOR 2: Carmen Bancu
JUDECĂTOR 3: Cristina
Grefier -
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect drepturi bănești privind recursul declarat de recurentul Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar I - în numele membrilor de sindicat împotriva sentinței civile nr. 500/25.03.2009 pronunțată de Tribunalul Iași, intimat fiind Ministerul Educației, Cercetării Și.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat pentru recurentă, lipsă fiind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la primul termen, s-a comunicat intimatului duplicatul motivelor de recurs, prin fax - intimatul depus întâmpinare fără duplicat pentru comunicare. Nu s-a solicitat judecata în lipsă.
S-a dat citire raportului asupra recursului, potrivit căruia acesta a fost declarat în termen și motivat.
Avocat depune la dosar împuternicire avocațială pentru recurentă și precizează că nu solicită termen pentru a lua cunoștință de conținutul întâmpinării.
Nemaifiind alte cereri de formulat și verificând actele și lucrările dosarului, instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat având cuvântul, susține că art. 167 alin. 3 din legea 128/1997 stabilește finanțarea de bază în a asigura desfășurarea în condiții normale a procesului de învățământ. Finanțarea de bază se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale, inclusiv salariile și alte drepturi. Astfel, consideră apărarea că raportat la art. 167 alin. 5 din legea 128/1997 cheltuielile de navetă sunt în sarcina ministerului în sensul că acesta trebuie să dispună ca aceste sume de bani necesare cheltuielilor de navetă să fie să fie transmise bugetelor locale. Ministerul Educației, Cercetării Și nu și-a asumat nici un moment răspunderea acestor cheltuieli deși este obligația sa de a asigura transportul până și de la școală.
În concluzie solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea sentinței primei instanțe, respingerea excepției lipsei calității procesuale a Ministerul Educației, Cercetării Și și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Declarând închise dezbaterile, cauza rămâne în pronunțare.
Ulterior deliberării,
CURTEA DE APEL,
Asupra recursului de față:
Prin cererea înregistrată la nr. 447/99/21.01.2009, Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar I, în numele membrilor de sindicat, și au chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea acestuia la plata sumelor de bani reprezentând contravaloarea cheltuielilor pe mijloacele de transport în comun la și de la locul de muncă pentru ultimii 3 ani anteriori datei introducerii acțiunii, actualizate în funcție de rata inflației și indicele prețurilor de consum, precum și la plata pe viitor acestor cheltuieli.
În motivarea acțiunii, s- arătat că reclamanții își desfășoară activitatea la Palatul Copiilor I - Filiala Podu și respectiv, Filiala, dar au domiciliul în altă localitate. Ori, pentru a-și desfășura activitatea, reclamanții realizează serie de cheltuieli cu mijloacele de transport în comun ori cu autoturismul proprietate personală, sume care trebuie restituite ori acordate preventiv de către unitățile de învățământ care înregistrează astfel de situații pentru evitarea oricăror neplăceri. Aceste sume fac parte din finanțarea de bază asigurată de către pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și T, care cuprinde în mod expres și cheltuielile de navetă.
Reclamanții au mai susținut că obligația de decontare cheltuielilor de navetă la și de la locul de muncă pentru aceste categorii de personal revine, potrivit Legii nr. 128/1997, în primul rând Ministerului Educației, Cercetării și T, fiind îndreptățiți să beneficieze de facilitatea prevăzută de art. 167 alin. (5) coroborat cu art. 104 alin.(3) din Statutul personalului didactic, respectiv de li se deconta de către pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și cheltuielile pe mijloacele de transport în comun la și de la locul de muncă.
În calitatea sa de ordonator principal de credite, Ministerul Educației, Cercetării și T, cu atribuții în finanțarea unităților de învățământ preuniversitar, avea obligația să prevadă în finanțarea de bază pe anul 2005 sumele necesare acoperirii cheltuielilor de navetă în condițiile în care există prevederi legale exprese în acest sens. Doar astfel poate fi prevenită repetarea situațiilor generate de atitudinea consiliilor locale și implicit declanșarea de noi procese.
Pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că legiuitorul stabilit în mod expres care sunt beneficiarii dreptului de decontare, respectiv "personalul didactic din unitățile de învățământ de stat" și nu personalul din unitățile conexe.
și palatele copiilor și elevilor, alături de centrele și cabinetele de asistență psihopedagogică, centrele logopedice, cabinetele școlare, casa corpului didactic, cluburile sportive școlare sunt unități conexe. acestor unități conexe nu beneficiază de acest drept.
S-a mai susținut că legiuitorul stabilit în mod clar cine urmează să efectueze decontarea cheltuielilor de transport, respectiv autoritățile locale și nu Ministerul Educației, Cercetării și.
La termenul din 25.02.2009, instanța invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive pârâtului.
Prin sentința civilă nr.500/25.03.2009, Tribunalul Iașia admis excepția lipsei calității procesuale pasive Ministerului Educației Cercetării și și în consecință, a respins acțiunea formulată de reclamanții:, prin reprezentanta Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanții au solicitat decontarea cheltuielilor pe mijloacele de transport în comun la și de la locul de muncă, pe ultimii 3 ani anteriori datei introducerii acțiunii.
Potrivit dispozițiilor art. 104 (3) din Legea 128/1997, decontarea sau plata echivalentă costurilor de transport se va efectua de către autoritățile administrației publice locale din unitatea administrativ teritorială pe raza căreia se află unitatea de învățământ la care își desfășoară activitatea cadrul didactic.
Având în vedere că Ministerul Educației, Cercetării și nu are obligația de a deconta cheltuielile de transport, excepția lipsei calității procesuale pasive este întemeiată.
Împotriva acestei sentințe civile a formulat recurs reclamanta Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar I, în numele membrilor săi de sindicat, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
Acțiunea introductivă are la bază disp.art.167 alin.3 din Legea nr.128/1997, potrivit cărora: " Finanțarea de bază asigură desfășurarea în condiții normale a procesului de învățământ la nivel preuniversitar, conform standardelor naționale. Finanțarea de bază se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale"
În aceste condiții, recurenta consideră că Ministerul Educației, Cercetării și este sursa pentru finanțarea de bază acordată unităților de învățământ, ac ordonator principal de credite. Abia ulterior își pot produce efectele dsip.art.104 alin.3 din legea nr.128/1997 în sensul în care prevede că decontarea sau plata echivalentă costurilor de transport se va efectua de către autoritățile administrației publice locale din unitatea administrativ teritorială pe raza căreia se află unitatea de învățământ la care își desfășoară activitatea cadrul didactic.
În consecință, pentru ca reclamanții să beneficieze de acest drept, recurenta susține că ministerul intimat trebuie să cuprindă în finanțarea de bază sumele alocate cheltuielilor de navetă și să le înainteze unității administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ unde se înregistrează astfel de situații.
Pentru aceste motive, recurenta consideră că în mod greșit prima instanță a reținut că Ministerul Educației, Cercetării și nu are calitate procesuală pasivă în cauză.
Prin întâmpinarea formulată, Ministerul Educației, Cercetării și a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat.
Analizând recursul formulat de reclamanta Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar I, în numele membrilor săi de sindicat, prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale aplicabile în speță, se reține că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 104 alin.3 și art. 138 din Legea nr. 128/1997, ersonalului p. didactic din unitățile de învățământ de stat, care nu dispune de locuință și căruia nu i se poate oferi o locuință corespunzătoare în localitatea unde are postul, i se vor deconta cheltuielile pe mijloacele de transport în comun, din localitatea de reședință la locul de muncă și de la locul de muncă în localitatea de reședință. În cazul în care nu există mijloace de transport în comun între localitatea de reședință și sediul unității de învățământ, urmează a i se deconta contravaloarea a 7,5 benzină Premium la 100 km parcurși, dacă transportul se face cu autoturismul proprietate personală. În cazul în care există mijloc de transport în comun, dar personalul didactic preferă să circule cu autoturismul proprietate personală, urmează a se deconta contravaloarea abonamentului lunar pe respectivul mijloc de transport în comun. Atunci când transportul mai multor cadre didactice se face cu un singur autoturism, plata se face numai posesorului autoturismului respectiv. sau plata echivalentă costurilor de transport se va efectua de către autoritățile administrației publice locale din unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea de învățământ la care își desfășoară activitatea cadrul didactic, în urma solicitărilor adresate autorităților administrației publice locale, astfel:
a) decontarea contravalorii călătoriei pe mijloacele de transport în comun prin depunerea la sfârșitul fiecărei luni de activitate a biletelor de călătorie sau a abonamentului, iar decontarea contravalorii corespunzătoare a 7,5 benzină Premium la 100 km parcurși, prin depunerea la sfârșitul fiecărei luni de activitate a documentelor justificative eliberate de unitatea de învățământ, care certifică efectuarea transportului cu autoturismul proprietate personală;
b) solicitarea contravalorii călătoriei efectuate cu mijloacele de transport în comun sau a contravalorii corespunzătoare a 7,5 benzină Premium la 100 km parcurși, pentru cei care-și asigură transportul cu autoturismul proprietate personală, ca urmare a pontajului zilnic efectuat de conducerea unității de învățământ.
Având în vedere că decontarea sau plata echivalentă costurilor de transport se efectuează de către autoritățile administrației publice locale din unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea de învățământ la care își desfășoară activitatea cadrul didactic, precum și faptul că prin prezenta acțiune formulată, Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar I, în numele membrilor săi de sindicat, nu a chemat în judecată Ministerul Educației, Cercetării și, în calitate de ordonator principal de credite, pentru a fi obligat la alocarea fondurilor necesare pentru decontarea acestor cheltuieli, ci chiar la plata acestora, obligație ce nu-i revine potrivit dispozițiilor legale mai sus enunțate, se reține că în mod corect prima instanță a admis excepția lipsei calității procesuale pasive Ministerului Educației Cercetării și.
Pentru aceste considerente, în temeiul disp.art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, se va respinge recursul formulat de reclamanta Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar I, în numele membrilor săi de sindicat și se va menține sentința pronunțată de către prima instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de reclamanta Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar I, în numele membrilor săi de sindicat, împotriva sentinței nr.500/25.03.2009 Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 23.06.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red./Tehnored.:;
2 ex.-02.07.2009;
Jud.fond:- Tribunalul Iași:-;
-;
Președinte:Nelida Cristina MoruziJudecători:Nelida Cristina Moruzi, Carmen Bancu, Cristina
