Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 795/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 795
Ședința publică de la 03 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Părău JUDECĂTOR
- - - JUDECĂTOR
- - - JUDECĂTOR
GREFIER -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul civil formulat de pârâta - GRUP, împotriva sentinței civile nr. 318/D din 05.05.2008 a Tribunalului Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns avocat pentru recurenta - pârâtă și avocat pentru intimații - reclamanți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, după care:
Instanța constată recursul la primul termen de judecată, declarat în termen, motivat în termen și legal scutit de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar. Totodată mai constată că delegația apărătorului recurentei - pârâte nu este semnată motiv pentru care pune în vedere acesteia să complinească acest lucru până la sfârșitul ședinței de judecată.
Avocat pentru recurenta - pârâtă depune la dosar copie contract de asistență juridică.
Avocat pentru intimații - reclamanți depune la dosar împuternicire avocațială.
La solicitarea instanței, părțile arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind chestiuni prealabile de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul.
Avocat, având cuvântul pentru recurentă, a solicitat admiterea recursului față de faptul că soluția primei instanțe este neîntemeiată. Pe excepție arată că se impune termenul de prescripție de 6 luni deoarece primele nu se înscriu în noțiunea de salariu, urmând a fi avute în vedere dispozițiile art. 283 lit. e din Codul Muncii. Pe fond arată că din anul 2003 primele au fost incluse în salariul de bază astfel că nu se mai pot acorda încă odată,unitatea achitându-și obligațiile conform contractului colectiv de muncă. Solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și pe fond respingerea acțiunii. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Avocat, având cuvântul, solicită respingerea excepției prescripției deoarece drepturile solicitate intră în categoria drepturi salariale iar acestea se prescriu într-un termen de 3 ani. La fond instanța a pus în discuție necesitarea efectuării unei expertize însă recurenta s-a opus. Este de observat că recurenta a trimis salariaților o adresă prin care erau invitați să indice contul bancar și unitatea unde este deschis acesta pentru a li se vira sumele stabilite prin hotărâri judecătorești. Deci recurenta a acceptat drepturile restante și are și fondurile necesare pentru a le achita. Este de observat și faptul că, dacă sumele respective ar fi fost introduse în salariu, atunci nu ar mai fi avut rost ca aceste prime să apară în contractul colectiv de muncă din anii următori. Solicită respingerea recursului depune note scrise și nu solicită cheltuieli de judecată.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare.
CURTEA
-deliberând-
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 318 din 5 mai 2008 Tribunalului Bacău pronunțată în dosarul nr- s-a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune și s- admis acțiunea principală și conexă, astfel cum a fost precizată formulată de reclamanții, G, și în contradictor cu B, fiind obligată pârâta să plătească fiecăruia sume de bani reprezentând suplimentări salariale de C și de Paști cuvenite în temeiul art. 168 din Contractul Colectiv de Muncă, pentru anii 2004 - 2006 actualizate la data pronunțării sentinței, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin cererea introductivă reclamantul a chemat în judecată pârâta pentru a fi obligată la plata drepturilor salariale cuvenite și neacordate în valoare de 8.460 lei, actualizată cu indicele de inflație.
Prin încheierea din 19 martie 2008 s-a admis excepția conexității și s-au conexat la cauza inițială dosarele reclamanților, G, și, dosarele având același obiect și o cauză identică.
In cauză s-a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune în raport de prevederile art. 283 alin.1 lit. e din Codul Muncii, excepția ce s-a apreciat că trebuie respinsă întrucât sumele solicitate reprezintă drepturi salariale fiind incidente dispozițiile art. 283 lit. c din Codul Muncii.
Pe fondul cauzei s-a apreciat că drepturile solicitate sunt determinabile iar acțiunea este întemeiată deoarece conform pe anul 2004 și în continuare s-a prevăzut că salariații beneficiază cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C de o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu la nivel de, drepturi ce nu au fost acordate salariaților.
S-a reținut că în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize contabile pentru stabilirea exactă a sumelor datorate, însă recurenta - pârâtă a refuzat achitarea onorariului de expert, situație în care a fost decăzută din proba cu expertiză.
Referitor la decizia 5140/2007 a Comisiei Paritare invocată de pârâtă, s-a apreciat că nu poate fi avută în vedere întrucât ar însemna să se accepte retroactivitatea prevederilor acesteia.
Impotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta, recursul fiind declarat și motivat în termen și scutit de plata taxei de timbru conform art. 15 lit. a din Legea 146/1997.
In motivarea recursului, se arată în esență, că hotărârea pronunțată este netemeinică și nelegală întrucât a respins excepția prescripției dreptului la acțiune, deoarece suplimentările salariale prevăzute de art.168 din CCM(incluse la alt capitol decât al salarizării) au caracter neperiodic și nu sunt drepturi salariale în înțelesul Codului Muncii, fiind drepturi fără caracter periodic izvorâte din contractul colectiv de muncă. Neacordarea acestora echivalează cu neexecutarea contractului colectiv de muncă, fiind aplicabile dispozițiile art.283 al.1 lit.c din Codul Muncii, termenul de prescripție fiind de 6 luni de la nașterea dreptului.
A susținut recurenta că a achitat toate drepturile salariale în conformitate cu prevederile, incluzându-se drepturile stabilite ca suplimentări de Paște și de C în salariile acordate și după anul 2003 și întrucât au existat discuții cu privire la interpretarea unor clauze neclare s- întrunit comisia paritară, iar cele stabilite au format obiectul unui act adițional la. care a fost înregistrat sub nr.1090/22.02.2008 și în care se statuează că, pe baza acordului dintre "" și "" SA, începând cu anul 2003, primele de Paști și de C, au fost incluse în salariul de bază lunar al tuturor angajaților, devenind parte a salariului ca întreg, fără a mai fi necesară individualizarea ca atare în mod distinct.
Arată recurenta, că în situația în care se va găsi, totuși întemeiată acțiunea, să se aibă în vedere faptul că modul de calcul al sumelor pretinse este eronat, pornind de la nivelul salariului de bază mediu pe, indicat de reclamanți. Calculele eronate provin de la solicitarea reclamanților de a li se achita aceste drepturi în funcție de salariul de bază brut și nu mediu așa cum prevăd dispozițiile art. 168 din, iar sumele reținute de instanța de fond ca fiind datorate reclamanților sunt impozabile, nedatorându-li-se în totalitate.
Examinând cauza sub aspectul motivelor de recurs Curtea de Apel reține următoarele:
Referitor la excepția prescripției dreptului la acțiune în raport de natura dreptului pretins, se va aprecia că acest motiv este nefondat.
Aceasta întrucât, prin art.168 din se stipulează că salariații vor beneficia cu ocazia sărbătorilor de Paști și C de osuplimentaredrepturilor salariale, suplimentare în cuantum egal salariului de bază mediu brut pe societate.
Rezultă, astfel că, dreptul acordat cu prilejul celor două sărbători este un drept de natură salarială, fapt de altfel confirmat implicit de recurentă prin susținerea constată, conform căreia începând cu anul 2003, acest drept a fost inclus în salariul de bază al angajaților.
În acest context, se constată că salariații s-au adresat instanței pentru plata unor drepturi salariale neplătite de recurentă, drepturi pentru care, dreptul la acțiune se prescrie în termenul general de prescripție de 3 ani, prevăzut de art.166 al.1 Codul Muncii și nu de cel de 6 luni prevăzut de art.283 al.1 lit.e al aceluiași act normativ, pentru acțiunile izvorâte din neexecutarea clauzelor
În ceea ce privește cel de al doilea motiv de recurs privind fondul litigiului se va aprecia că nu este fondată, că soluția instanței de fond este corectă.
Contractul colectiv de muncă prevede la art.168 al.1 că salariații SNP SA vor beneficia cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu mediu pe SNP SA. Aliniatul 2 al aceluiași articol stipulează, faptul că pentru anul 2003 suplimentările de la aliniatul 1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate de, precizând, totodată faptul că în anul 2003 suplimentările salariale de la al.1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
Deși s-a susținut că textul al.2 al articolului menționat a fost modificat în anul 2005, se observă că modificarea are în vedere tot referiri la suplimentările din anul 2003, care se menționează că au fost incluse în salariile primite de angajați.
Se va aprecia, de aceea că drepturile stipulate în art.168 al.1 din CCM. au fost incluse în salariile intimaților doar pentru anul 2003, nu și pentru anii 2005 - 2007, pentru care, în CCM, dreptul suplimentar este prevăzut, în mod expres, explicit, separat de salariul mediu de bază.
De asemeni se constată că salariul mediu de bază prevăzut în art.168 al.1 al contractului colectiv de muncă este diferit de la an la an, context în care nu poate fi reținută susținerea recurentei conform căreia dreptul suplimentar în cuantum egal cu al salariului mediu de bază ar fi inclus în calculul acestuia, recurenta neprobând în niciun mod acest faE.
În ce privește adresele nr.5140/31 august 2007 și 3793/18 iunie 2007 ale Comisiei Paritare și actul adițional la. înregistrat sub nr.1090 din 22 februarie 2008, de care recurenta se prevalează, ca exprimând voința părților referitoare la interpretarea al.1 și 2 al art.168 din nu prezintă relevanță în cauză, întrucât actul adițional este ulterior încetării efectelor contractelor colective de muncă pe anii 2004 - 2007, perioadă pentru care sunt pretinse drepturile din prezenta cauză.
Referitor la cel de al treilea motiv de recurs se va aprecia că este nefondat, întrucât deși instanța de fond a dispus efectuarea unei expertize contabile care să verifice calculele drepturilor pretinse, pârâta - recurentă a refuzat plata onorariului expertului, proba dispusă neputându-se efectua.
Mai mult nu a prezentat în instanță un calcul propriu care să evidențieze o altă modalitate de calcul care să poată fi verificată de instanță pentru a se aprecia asupra susținerilor recurentei.
Indicarea de către recurentă a adresei nr. 2919/2007 prin care s-a stabilit și comunicat în anul 2007 salariul de bază mediu, retroactiv pe anii 2003 - 2007, nu poate fi reținută în sprijinul susținerii că ar fi fost eronat calculate sumele în cauză, întrucât cele menționate în adresă sunt contradictorii în raport de adresele comunicate anual, așa cum de altfel în mod corect a reținut și instanța de fond.
Privitor la faptul că sumele stabilite ca fiind datorate de recurentă sunt impozabile, nici această susținere nu poate fi reținută, atât timp cât recurenta nu și-a făcut aceste apărări la fondul cauzei și nu a probat aceste susțineri prin administrarea probei cu expertiză contabilă.
Având în vedere situația reținută Curtea de Apel în baza art.3041Cod procedură civilă va respinge recursul ca nefondat.
Se va lua act că, în cauză nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
Respinge recursul civil promovat de pârâta ""- GRUP B împotriva sentinței civile nr.318 din 05 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, ca nefondat.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pronunțată în ședință publică azi 03 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Daniela Părău, Sorina Ciobanu, Liliana Ciobanu
- - - -
- -
GREFIER,
Red.sent.-
Red. - 7.11.
.ct/2 ex.
7/26.11.2008
Președinte:Daniela PărăuJudecători:Daniela Părău, Sorina Ciobanu, Liliana Ciobanu
