Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 901/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.901
Ședința publică de la 7 Octombrie 2009
PREȘEDINTE: Mihaela Neagu
JUDECĂTOR 2: Alina Savin
JUDECĂTOR 3: Marioara Coinacel
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea recursului declarat de recurenta - SA B, împotriva sentinței civile nr.391/2.03.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații-reclamanți, având ca obiect drepturi bănești.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 5.10.2009 care s-au consemnat în încheierea din aceeași zi, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat soluționarea cauzei la data de 7.10.2009.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față.
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Acțiunea formulată
Prin cererea formulată la data de 20.01.2009, sub nr-, reclamanții, și au solicitat obligarea pârâtei - SA la plata drepturilor salariale rezultate din neaplicarea contractului colectiv de muncă la nivel de ramură, respectiv:
- suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă, prevăzută la art. 170 alin. 1 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură pentru anii: 2005, 2006, 2007, 2008.
- Suplimentarea salarială reprezentând ajutor material, egal cu contravaloarea a 2500-4000. de gaze naturale, conform art. 178 alin. 1 din același contract colectiv de muncă.
De asemenea, reclamanții au solicitat constatarea nulității absolute a clauzei prevăzută de art. 176 alin. 1 din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.
Au mai solicitat reclamanții obligarea pârâtei la plata sumei reprezentând prima de Paști în cuantum de un salariu mediu de bază pe unitate pentru anul 2008.
Reclamanții au solicitat actualizarea sumelor datorate de pârâtă cu rata inflației la data plății efective și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, reclamanții au arătat că sunt salariați ai societăți pârâte și, în această calitate beneficiază, potrivit dispozițiilor contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de ramură, de suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă, conform art. 170 alin. 1 din la nivel de ramură și de ajutorul material constând în contravaloarea a 2500-4000. prevăzut de dispozițiile art. 178 alin. 1 ale aceluiași contract colectiv de muncă.
În ce privește capătul de cerere privind constatarea nulității art. 176 alin. 1 din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, au învederat reclamanții că acest drept salarial, respectiv includerea ajutorului material pentru cota de gaze în salariul de bază, poate fi compensat numai în temeiul unui act adițional la contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de ramură, nu în temeiul unui contract încheiat la nivel de unitate, întrucât astfel se încalcă dispoziția art. 178 alin. 2 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură.
Referitor la cel de-al patrulea capăt de cerere, reclamanții au arătat că prevederile art. 168 din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pe anul 2008 sunt arbitrare, iar creșterea salarială este fictivă și nu constă în sumele reprezentând suplimentările salariale de Paști și de C, ci reprezintă doar o creștere a salariului de bază.
În drept, reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe disp. art. 166 și 40 alin. 2 lit. c, art. 38 și 283 Codul muncii, art. 176, 224, 226, 227 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură, art. 168 alin. 1 din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, precum și pe dispozițiile Legii nr. 130/1996.
În dovedirea acțiunii, reclamanții s-au folosit de proba cu înscrisuri.
Sentința civilă nr.391/2.03.2009 a Tribunalului Galați
Prin sentința civilă nr.391/2.03.2009 Tribunalul Galația admis în parte acțiunea având ca obiect "drepturi bănești" intervenită între reclamanții, și pârâta - SA.
A obligat pe pârâta - SA B să plătească reclamanților, drepturile salariale pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă pentru anii 2006-2007-2008, suplimentarea salarială reprezentând contravaloarea cotei de gaze naturale pentru anii 2006-2007-2008 și prima de Paști pentru anul 2008, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
A obligat pe pârâtă să plătească reclamantei drepturile salariale pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă pentru anii 2006-2007 și suplimentarea salarială reprezentând contravaloarea cotei de gaze naturale pentru anii 2006-2007, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
A constatat că pentru anul 2005 drepturile salariale reprezentând aprovizionarea de toamnă-iarnă și contravaloarea cotei de gaze naturale sunt prescrise.
A respins ca nefondat capătul de cerere privind nulitatea clauzei prevăzute de art. 176 alin. 1 din contractul colectiv de muncă al - SA.
A obligat pârâta către reclamanți la 500 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut următoarele aspecte:
Reclamanții, sunt salariați ai societății pârâte, iar reclamanta a fost salariata acestei societăți până la data de 01.07.2006, așa cum rezultă din copiile carnetelor de muncă ale reclamanților depuse la dosar.
Potrivit art. 176 din Contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de ramură pentru anul 2005 și pentru anul 2006 "cu ocazia unor evenimente anuale: Paști, ziua meseriei, C, precum și în luna octombrie (pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă) salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale, sub forma unui adaos, în sumă fixă.", cuantumul acestei sume fiind de cel puțin un salariu minim pe ramură, stabilit conform prevederilor contractului amintit.
Aceste prevederi au fost reluate în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de grup de unități din industria petrolieră pentru anul 2007, la articolul 170 care prevede că salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salarială cu ocazia unor evenimente anuale, inclusiv pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă. Textul a fost menținut întocmai și în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol și gaze pe anul 2008.
Potrivit art. 187 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură, "salariații agenților economici nominalizați în anexa nr. 1 vor primi anual un ajutor material, egal cu contravaloarea a 2500-4000. de gaze naturale".
Aceste drepturi sunt prevăzute la art. 178 al contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de grup de unități pentru anul 2007 și la articolul 187 al contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de ramură pentru anul 2008.
Potrivit art. 236 alin. 4 din Codul muncii, "contractele colective de muncă, încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților", iar conform dispozițiilor art. 243 Codul muncii, "executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părți, neîndeplinirea obligațiilor asumate prin contractul colectiv de muncă atrăgând răspunderea părților care se fac vinovate de aceasta".
Instanța nu poate reține susținerea pârâtei potrivit căreia aceste suplimentări și adaosuri au fost introduse în salariul de bază întrucât singura mențiune în acest sens se regăsește în contractul colectiv de muncă încheiat pe anul 1998. În acest sens, art. 176 pct. 1 din acest contract prevede că "ajutorul material reprezentând contravaloarea unei cantități de gaze naturale a fost compensat prin CCM/1997", acest din urmă contract colectiv de muncă făcând vorbire despre încheierea unui act adițional prin care să se stabilească modalitatea concretă de calcul. Cum acest act adițional nu a mai fost încheiat, iar pârâta nu a făcut dovada modului concret în care dreptul la o cotă anuală de gaze a fost inclus în salariul de bază, se apreciază că dreptul pretins nu a fost calculat ca parte integrantă a salariului de bază.
Cu privire la aprovizionarea de toamnă-iarnă, nici referitor la acest drept pârâta nu a depus vreo convenție încheiată la nivel de agent economic care să prevadă introducerea în salariul de bază a acestei suplimentări salariale.
Astfel, instanța a apreciat că reclamanților din prezenta cauză, salariați ai și semnatari ai contractelor colective de muncă invocate, li se cuvin suplimentările salariale solicitate.
Având în vedere însă că, potrivit disp. art. 283 alin. 1 lit. c din Codul muncii, cu privire la termenul de prescripție a dreptului material la acțiune, se aplică termenul de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate și față de data introducerii acțiunii - 20.01.2009, Tribunalul a constatat că drepturile salariale solicitate pentru anul 2005, reprezentând aprovizionarea de toamnă-iarnă și contravaloarea cotei de gaze naturale sunt prescrise.
Referitor la obligarea pârâtei la plata sumei reprezentând salariul mediu de bază pe unitate pentru Paști 2008, Tribunalul a apreciat că și acest capăt de cerere este întemeiat întrucât, deși art. 168 din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate prevede includerea primei de Paști și a celorlalte suplimentări salariale în salariul de bază, acordarea primei menționate sub forma unui adaos în sumă fixă este prevăzută de contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de ramură (art. 176). Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură este un contract de nivel superior, iar potrivit art. 225 din acest contract și a dispozițiilor 238 alin. 1 Codul muncii "contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior". Pentru aceste motive, Tribunalul a constatat că reclamanții sunt îndreptățiți la acordarea primei de Paști pentru anul 2008.
În ceea ce privește capătul de cerere privind constatarea nulității clauzei inserate în art. 176 alin. 1 din contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate întrucât această clauză vine în contradicție cu dispozițiile art. 178 alin. 2 din contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unități, Tribunalul a reținut următoarele:
Articolul 176 alin. 1 din contractul colectiv de muncă al - SA prevede că, începând cu data de 01.06.1997 ajutorul material pentru cota de gaze va fi inclus în salariul de bază, iar modalitatea concretă de calcul va face obiectul unui act adițional la contractul menționat.
Conform art. 178 alin. 2 don contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unități se prevede aceeași posibilitate ca, prin act adițional, acest ajutor să fie introdus în salariul de bază, iar modalitatea concretă de acordare să fie stabilită la nivelul agentului economic.
Între aceste două prevederi contractuale, instanța consideră că nu există contradicție și, mai mult decât atât, nu s-a făcut dovada că un astfel de act adițional ar fi fost încheiat la nivel de unitate, neputând fi cenzurat un act care nu a fost emis.
Recursul declarat de - SA
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs - SA criticând soluția instanței de fond sub următoarele aspecte:
(1) Hotărârea instanței de fond este netemeinică întrucât în mod greșit a fost respinsă excepția prescripției dreptului material la acțiune.
Precizează faptul că drepturile invocate de către reclamanți sunt reglementate în cuprinsul Capitolului VIII( Protecția socială a salariaților) din Contractul colectiv de muncă la nivelul ramurii energie electrică, termică, petrol și gaza pe anul 2006, și nu în cuprinsul Capitolului VI ( Salarizarea).
Astfel, art.176 și art.187 din Contractul colectiv de muncă sunt plasate în Capitolul VIII " Protecția socială a salariaților", distinct de Capitolul VI " Salarizarea".
Veniturile la care se referă art.176 al.1 și art. 187 al.1, 2 ș 3 din CCM la nivel de ramură nu pot fi considerate drepturi salariale, ci alte venituri reglementate ca măsură de protecție socială - de esența acestora fiind nevoia specială în care se regăsește persoana căreia i se acordă.
Termenul de prescripție aplicabil în cauză este cel de 6 luni, conf.art.283 al.1 lit.e muncii, consideră recurentul.
Mai arată recurentul, că în opinia sa, legiuitorul dacă și-ar fi dorit ca termenul de 3 ani aplicabil tuturor acțiunilor prin care se urmărește realizarea unor drepturi salariale indiferent dacă acestea sunt izvorâte din contractul individual sau cele colective, nu s-ar mai fi făcut trimitere în cuprinsul textului de lege la conflictele individuale de muncă.
(2) Pe fondul cauzei, recurentul a arătat că venitul anual în luna octombrie pentru aprovizionarea de toamnă- iarnă a fost introdus în anul 1998 în salariul de bază al fiecărui salariat SA.Astfel, în contractul din 1997 s-au prevăzut următoarele la art.168, al.3:
Începând cu 1.06.1997, suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă va fi introdusă în salariul de bază, după un mod de calcul ce va face obiectul unui act adițional la prezentul contract.
Conform CCM SA din perioada 1998-2001, prevederea sus-citată a îmbrăcat următoarea formă:
(3) Fiecare din suplimentările de la al.(1) se acordă în condițiile în care, prin act adițional încheiat conform legii nr.130/1996, nu s-a convenit introducerea ei în salariul de bază. Suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă a fost introdusă în salariul de bază ( conform adresei nr.2412/1998).
Conform CCM SA din anul 2002, prevederile art.168 au fost:
(2) Fiecare din suplimentările de la al.(1) se acordă în condițiile în care, prin act adițional încheiat conform Legii nr.130/1996 republicată, nu s-a convenit introducerea ei în salariul de bază.Suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă a fost introdusă în salariul de bază( conform adresei nr.2412/1998).
Începând cu anul 2003 dreptul respectiv ( ajutorul de aprovizionare toamnă- iarnă) nu mai este prevăzut în CCM, date fiind considerațiile expuse referitoare la introducerea acestui ajutor în salariu.
(4) Cu privire la al doilea capăt de cerere recurentul a precizat următoarele:
În anul 2006 s-a încheiat Contractul colectiv de muncă la nivelul ramurii energie electrică, petrol și gaze nr.288/2006.Prin disp.art.187 din acest contract s-au prevăzut următoarele:
(1) "Salariații agenților economici nominalizați în anexa 1, punctul B, vor primi anual un ajutor material, egal cu contravaloarea unei cote de gaze naturale";
(2) "De același drept beneficiază salariații avuți în vedere la alineatul 1 și cei ai agenților economici" din industria petrolieră nominalizați în anexa nr. 1, în cazul în care acesta nu a fost compensat prin majorarea salariului de bază".
(3) " Cuantumul și condițiile de acordare vor fi stabilite prin contractele colective de muncă la nivele inferioare".
Prin art.176 din Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate ( ) s-au prevăzut următoarele:
"Ajutorul material reprezentând contravaloarea unei cantități de gaze naturale a fost compensat prin Contractul colectiv de muncă pe anul 1997".
Instanța de fond nu a observat că potrivit prevederilor CCM la nivel de ramură există posibilitatea ca angajatorul să introducă în salariul de bază unele drepturi salariale.
În fapt, acest venit a fost introdus, din martie 1997, în salariul de bază al fiecărui salariat SA-majorat în acest fel.Ca o confirmare a acestei situații, sindicatul a și renunțat, din 1999, la negocieri pe tema acordării primelor pentru " aprovizionare de toamnă-iarnă" și a cotei de 4000 gaze naturale.
Astfel, prin adresa IP nr.2412 din 29.05.1998 sucursalele au fost înștiințate cu privire la aplicarea prev.art.168 (3) CCM aferent anului 1997.
Solicită a se observa că părțile semnatare ale Contractului Colectiv de muncă au agreat majorarea salariilor brute de bază, respectiv introducerea în salariul de bază a sumei reprezentând cuantumul ajutorului pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă, începând cu 1.03.1998, astfel:
-salariile brute de bază în cuantum de până la 1.000.000 ROL se vor majora cu 10%,
- salariile brute de bază în cuantum de până la 1.000.101 ROL-2.000.000 se vor majora cu 7%,
- salariile brute de bază în cuantum de peste 2.000.000 ROL se vor majora cu 5%.
Faptul că acest drept a fost inclus se poate constatat fără dubiu prin corelarea modificărilor din cărțile de muncă pe anii 1997 cu următoarele acte, respectiv:
a) prevederile CCM din 1998 pe agent economic care în art.168 al.2 prevede expres că această suplimentare a fost introdusă prin adresa nr.2412/1998.
b) Adresa IP nr.2412 din 29.05.1998, semnatare fiind atât cât și FSLI,
c) Mențiunile din cărțile de muncă cu data respectivă, în care se scrie explicit " majorat salariul conform CCM".
În acest sens s-a depus de către recurent copie după cartea de muncă a unui angajat din care rezultă majorarea salariului de bază în baza actelor menționate mai sus.
Așadar, la nivelul anului 1998, - SA a introdus acest ajutor privind aprovizionarea toamnă- iarnă în salariul de bază al angajaților, iar de atunci și până în prezent, acest ajutor a fost plătit lună de lună ca parte integrantă din salariu.Mai mult decât atât, suma aferentă ajutorului privind aprovizionarea de toamnă-iarnă a fost majorată ori de câte ori au fost majorate salariile.
Acordarea încă o dată a acestui ajutor ar fi ilegală și ar produce mari daune -, avându-se în vedere că acesta ar putea fi solicitat de peste 60.000 angajați și foști angajați.
(4) Instanța de fond a acordat reclamanților suma de bani corespunzătoare sărbătorii de Paște aferentă anului 2008, dar fără a analiza deloc acest capăt de cerere din prisma solicitărilor reclamanților și a apărărilor care au fost formulate de.
Începând cu anul 2003 primele de Paști și C au fost incluse în salariul lunar de bază al tuturor angajaților devenind astfel parte a salariilor de bază ca întreg, fără a mai fi în mod distinct individualizate și fără ca, după anul 2003, să poată fi modificate în mod distinct față de salariu.
Pentru înlăturarea oricăror neclarități, părțile înțeleg și confirmă prin prezenta acțiune faptul că, după anul 2003, primele de Paști și de C au fost incluse în salariul lunar de bază al angajaților SA și de aceea nu au mai fost calculate și acordate în mod distinct salariaților SA.Această regulă se va aplica până la data la care și FSLI vor conveni în mod expres altfel.
Ulterior recurenta și-a completat acțiunea cu un motiv de ordine publică, excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Galați, excepție absolută.
S-a invocat și excepția de neconstituționalitate a dispoz.art.298 al.2 ultima liniuță din Legea 53/2003 prin raportare la art.1 al.4, 5, art,73 al.3 lit.p și art.79 al.1 din Constituția României revizuită.
La termenul de judecată din 5.10.2009 recurenta a renunțat la cele 2 excepții invocate astfel că acestea nu vor mai fi analizate.
Considerentele deciziei instanței de recurs
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor invocate de recurentă, dar și a celor de ordine publică conf.art.304 pr.cicv. instanța de recurs reține următoarele:
Prin acțiunea formulată reclamanții, angajați ai pârâtei, au solicitat drepturi bănești în baza contractului colectiv de muncă la nivelul ramurii energie electrică, termică, petrol și gaze pe anii 2005-2008 ( art.183).Aceste drepturi bănești se referă la suplimentarea salarială pentru aprovizionarea toamnă- iarnă ( art.170 CCM 2005, 2006, 2007, 2008) și suplimentarea salarială reprezentând ajutor material, egal cu contravaloarea a 2500-4000 de gaze naturale( art.178 al.1). De asemenea, s-a mai solicitat de către reclamanți nulitatea clauzei art.176 al. CCM al - SA și obligarea pârâtei la plata sumei reprezentând salariul mediu pe unitate la data evenimentului pentru Paște 2008.S-a solicitat actualizarea acestor sume.
Cu privire la termenul de prescripție a dreptului material la acțiune, instanța apreciază că se aplică termenul de 3 ani prevăzut de art.283 al.1 lit.c din muncii de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate.
Termenul de 6 luni prevăzut de lit.e a aceluiași articol se aplică în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze a acestuia.
Susținerea recurentei în sensul că primele solicitate nu au caracter de drept salarial este contrazisă chiar prin conținutul art.168 al.1 din CCM la nivel de unitate din care rezultă că aceste prime cuvenite salariaților sunt suplimentări ale drepturilor salariale.
În consecință, sunt incidente disp.art.283 lit.c din muncii, fiind vorba de drepturi salariale.
În ceea ce privește fondul cauzei, argumentele pârâtei sunt corecte.
Toate pretențiile sunt întemeiate pe contractul colectiv de muncă la nivel de ramură.
Conform CCM la nivel de ramură pe anul 2007, grup de unități din industria petrolieră, ( fila 97) art.170 se prevede că salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale cu ocazia unor evenimente anuale: Paști, ziua, C, precum și în luna octombrie ( pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă).Condițiile și criteriile de acordare se vor stabili în contractele colective de muncă încheiate la nivel de agent economic. Fiecare din suplimentările de mai sus se acordă în condițiile în care, prin contractele colective de muncă încheiate la nivel de agent economic, nu s-a convenit introducerea ei în salariul de bază.
Pe anul 2008, dispozițiile.170 sunt preluate în contractul colectiv la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol, gaze la art.176.
La fel acordarea acestor suplimentări este condiționată ( pct.6 art.176) de neincluderea lor în salariul de bază.
Situația este identică și pentru anul 2006( fila 157).
Aceeași este situația și pentru ajutorul material anual, egal cu contravaloarea unei cote de gaze naturale unde la art.187 CCM la nivel de ramură se prevede că cuantumul și condițiile de acordare vor fi stabilite prin contractele colective de muncă la nivelele inferioare.
La nivelul contractului colectiv de muncă din anul 1998 se menționează la art.176 al.1 că începând cu 1 iunie 1997 ajutorul material reprezentând c/al a 4000 de gaze naturale se acordă fiecărui salariat, va fi inclus în salariul de bază.Modalitatea concretă de calcul va face obiectul unui act adițional la prezentul contract.
Prin urmare, suplimentările au fost incluse, doar modalitatea concretă de calcul rămânând a fi stabilită, aspect ce nu ne interesează în stabilirea existenței dreptului.
Prin urmare, în anul 1997, în drepturile individuale ale reclamanților au fost incluse suplimentările solicitate de reclamanți, prevăzute de art.176 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură, precum și c/val cotei de gaze pentru fiecare salariat.
IP 1738/21.07.1997 comunicat către toate sucursalele a modificat drepturile bănești ale salariaților, iar aceste majorări cuprind drepturile prev. de art.176 (1) CCM, respectiv ajutorul material reprezentând c/val.cotei a 4000 de gaze naturale.
În baza acestui act( telexul) s-au operat majorările arătate și s-au trecut respectivele majorări în carnetele de muncă ale angajaților.
Prin urmare, instanța de recurs apreciază că drepturile solicitate de reclamanți sunt deja acordate și incluse în salariile de bază încă din anul 1997.
În mod corect a arătat recurenta pârâtă că reclamanților nu li se cuvin separat drepturile prevăzute de contractul colectiv de muncă la nivelul ramurii energie electrică, termică, petrol și gaze pe anii 2005, 2006 și 2007 respectiv o suplimentare a drepturilor salariale în luna octombrie, pentru aprovizionarea toamnă-iarnă, în cuantum de un salariu minim pe ramură și un ajutor material egal cu contravaloarea unei cote de gaze naturale, întrucât acestea au fost incluse în salariul de bază prin negocierile încheiate la nivel de unitate.
Astfel, potrivit art.176 al.1 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură s-a stabilit că în luna octombrie, salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale, în cuantum de un salariu minim pe ramură, pentru aprovizionarea toamnă-iarnă.
Acest drept este condiționat însă prin al.6 al aceluiași articol, în care se prevede că acest adaos se acordăîn condițiile în care, prin contractele colective de muncă încheiate la nivel de agent economic nu s-a convenit introducerea lui în salariul de bază.
De asemenea potrivit art.187 al.1, 2 și 3 din același CCM pe anii 2005, 2006 și 2007 se prevede că salariații vor primi un ajutor material egal cu contravaloarea unei cote anuale de gaze naturale,în cazul în care acesta nu a fost compensat prin majorarea salariului de bază.
În speță prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate din anul 1997 s-a hotărât că începând cu acel an, aceste drepturi vor fi incluse în salariul de bază, iar ulterior nu au mai fost negociate separat, părțile negociind doar salariul de bază ca întreg, acesta fiind și motivul pentru care nu a mai fost prevăzut ulterior în contractele colective de muncă.
Faptul că nu s-au mai încheiat acte adiționale la contractul colectiv de muncă, prin care să se prevadă modul de calcul, ci salariile au crescut în baza unor adrese emise de Regia Autonomă a " " este irelevant și nu poate duce la concluzia că aceste drepturi salariale nu s-au inclus în salariul de bază, așa cum susțin reclamanții.Adresa nr.412/29.05.1998 face pe deplin dovada că pârâta a făcut aplicarea prev.art.168 al.3 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură și nivel de unitate, fiind majorate salariile de bază și nu modifică sub nici o formă clauzele contractului colectiv de muncă ci, dimpotrivă este emisă în vederea aplicării acestora.
În consecință, nu se poate reține că reclamanții nu și-au primit drepturile cuvenite, ci acestea au fost acordate conform voinței semnatarilor CCM, prin includerea lor în salariul de bază astfel că acțiunea este neîntemeiată.
De altfel din analiza cărților de muncă ale reclamanților rezultă că au avut loc majorări ale salariilor în anul 1997, situație de face cese coroborează cu înscrisurile depuse de recurenta pârâtăși nu se poate pune problema că reclamanții ar fi avut salariile foarte mari prin creșterile respective, acestea fiind simple susțineri.
Pentru aceste considerente, în baza art.312 al.1, 2, 3 și 304 indice 1 pr.civ. instanța va admite recursul declarat de pârâtă și, în rejudecare, se vor respinge ca nefondate capetele de cerere privind suplimentarea de toamnă-iarnă și ajutorul material egal cu contravaloarea a 4000 de gaze naturale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta - SA B, cu sediul în B, sector 1, nr.239, împotriva sentinței civile nr.391/2.03.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința civilă nr.391/2.03.2009 a Tribunalului Galați și în rejudecare:
Respinge ca nefondate capetele de cerere privind obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă pentru anii 2006, 2007 și 2008, suplimentarea salarială reprezentând contravaloarea cotei de gaze naturale pentru anii 2006, 2007 și 2008 și prima de Paști pentru anul 2008, precum și plata cheltuielilor de judecată.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței civile recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 7 Octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red./16.10.2009
Dact.4 ex/19.10.2009
FOND: -
Președinte:Mihaela NeaguJudecători:Mihaela Neagu, Alina Savin, Marioara Coinacel
