Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 1139/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1139
Ședința publică de la 04 - 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Pruteanu
JUDECĂTOR 2: Smaranda Pipernea
JUDECĂTOR 3: Carmen Bancu
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind recursul formulat de Instituția Primarului Municipiului Bârlad și Consiliul Local Municipal Bârlad împotriva sentinței civile nr.2285 din 15.10.2009 a Tribunalului Vaslui (dosar nr-), intimați fiind Sindicatul Învățământ Bârlad - în numele și pentru membrii de sindicat, Școala cu cls.I-VIII nr.9 Bârlad și Școala cu cls. I-VIII nr. 4 Bârlad.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la prim termen și că s-a solicitat judecata în lipsă.
Instanța constată recursul formulat în termen și motivat. Având în vedere că s-a solicitat judecata în lipsă,constată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare cu privire la acesta.
După deliberare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față;
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Vaslui sub nr- din data de 9.04.2009, reclamantul Învățământ"" Bârlad, în numele si pentru membrii de sindicat - si, au chemat în judecată pârâții Scoala cu cls. I-VII nr. 9 " " Bârlad, Scoala cu cls. I-VII nr. 4 " " Bârlad, Consiliul local al mun. Bârlad si Primarul mun. Bârlad la aplicarea art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic și la plata drepturilor salariale neacordate reprezentând contravaloarea tranșelor suplimentare care se acordă la 30, 35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ, pe perioada aprilie 2006- aprilie 2009, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Motivându-și în fapt acțiunea, reclamantul arată că potrivit art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul Personalului Didactic, salariații din învățământ - personal didactic, trebuiau să beneficieze de tranșele suplimentare de vechime care se acordă la 30, 35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ, iar pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime trebuia să li se acorde o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Reclamantul susține următoarele: cadrele didactice în numele si pentru care s-a formulat prezenta acțiune au fost prejudiciați prin faptul că această creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare nu le-a fost acordată, ceea ce a determinat ca toate drepturile salariale stabilite conform Legii nr. 128/1997 să fie calculate greșit.
Legal citați, pârâții au depus întâmpinare, in cuprinsul căreia au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, care a fot respinsă de către instanța de fond la termenul de judecată din data de 15.10.2009 pe considerentul că pârâții au calitate procesuală pasivă în condițiile în care finanțarea învățământului preuniversitar, sub aspectul cheltuielilor de personal, se realizează de autoritățile administrației publice locale.
Din materialul probator existent la dosarul cauzei,prima instanța a constatat următoarea situație de fapt și de drept:
Persoanele în numele si pentru care s-a formulat prezenta acțiune de către reclamantă, respectiv numiții - si, în perioada în discuție, au avut calitatea de cadre didactice în cadrul unităților școlare pârâte, cu o vechime de 30, respectiv 35 ani și peste 40 de ani în învățământ potrivit cărților de muncă, depuse la dosarul prezentei cauze.
Astfel, numitul -, în perioada aprilie 2006- aprilie 2009, avut calitatea de cadru didactic în cadrul Scolii cu clasele I-VIII nr.9" ", iar numita a fost cadru didactic în cadrul Scolii cu clasele I-VIII nr. 4 " " Bârlad, în perioada 1.09.2007- aprilie 2009, precum si în cadrul Școlii cu clasele I-VIII nr.9" ", în perioada aprilie.2006- 15.08.2006, 15.09.2006- 15.08.2007
Reclamantul arată că drepturile solicitate în acțiune sunt prevăzute de art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997, conform cărora personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de transele de vechime la salarizare stabilite de lege side trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 si la peste 40 de ani de activitate în învățământ.
Instanța a reținut că personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de două categorii distincte de tranșe de vechime, respectiv tranșe de vechime la salarizare și tranșe suplimentare de vechime, cele două tranșe suplimentare de vechime generând modificări în grilele de salarizare.
Anterior apariției Legii nr. 128/1997, prin nr.OG 39/1994 personalul didactic era salarizat potrivit grilelor ce cuprindeau opt segmente de vechime. După apariția Legii nr. 128/1997, prin nr.HG 467/1997 au fost introduse zece segmente de tranșe de vechime fiind astfel vorba de noile tranșe de vechime introduse suplimentar.
Instanța a mai constatat că aceste tranșe de vechime vizează două componente pentru stabilirea salariului, respectiv coeficientul de multiplicare și valoarea de referință sectorială. de multiplicare diferă de la o tranșă de vechime la alta în sensul în care acesta crește progresiv. Creșterile salariale față de segmentele de vechime anterioare sunt proporționale de la o tranșă la alta fără a include, majorările aferente tranșelor suplimentare de vechime.
Tribunalul a apreciat că, alături de majorările specifice trecerii de la un segment de vechime la altul, legiuitorul a instituit un drept suplimentar intitulat "tranșă suplimentară" însoțit de "o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime" în favoarea cadrelor didactice care au o vechime de 30, 35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ. Practic, s-a acordat un adaos salarial special corespunzător vechimii în învățământ alături de creșterile salariale specifice trecerii dintr-o tranșă de vechime în alta.
Prevederile art. 50 al.2 din Legea nr. 128/1997 din Statutul nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările si completările ulterioare nu au fost aplicate în actele legislative privind salarizarea personalului didactic din învățământ până în anul 2008, când a fost adoptată Ordonanța nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, prin care, potrivit prevederilor art. 5 al.2 aceste transe suplimentare au fost incluse, înglobate în coeficienții de multiplicare din anexa 2 acestui actului normativ de salarizare.
Astfel, nici prin OUG nr. 18/2005, nici prin OG nr. 4/2006, nici prin OG nr. 11/2007, care reglementează salarizarea personalului didactic în anii 2005, 2006 si 2007 nu se face nici o referire la tranșele suplimentare mai sus arătate cu privire la modul de calcul al salariilor. Practic, pentru perioada aprilie 2006- 31.12.2007, numiților - si nu le-au fost plătite drepturile salariale constând în tranșele suplimentare mai sus arătate, care nu erau înglobate în tranșele de vechime prevăzute de actele normative de salarizare.
Astfel, întrucât la dosarul cauzei, pârâții nu au depus nici un act prin care să dovedească că pentru perioada aprilie 2006- 31.12.2007 persoanele în numele si pentru care s-a formulat prezenta acțiune au încasat drepturile salariale reprezentând contravaloarea tranșelor suplimentare, instanța a constatat că acțiunea acestora este parțial întemeiată, respectiv pentru perioada aprilie 2006- 31.12.2007. Articolul 269 alin. 1 Codul muncii, prevede că angajatorul este "obligat în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat, în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul".
În ceea ce privește pretențiile corespunzătoare perioadei 1.01.2008- aprilie 2009, instanța de fond a retinut că pretențiile reclamantei formulate în numele si pentru numiții - si sunt neîntemeiate deoarece, potrivit prevederilor art. 5 din OUG nr. 15/ 2008, adoptată prin Legea nr. 221/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, tranșele suplimentare în discuție nu se mai acordă separat, distinct de salariul calculat potrivit prevederilor anexei 2 din acest act normativ, ci sunt incluse în coeficienții de multiplicare din anexa 2 prevăzuți la ultimele trei tranșe de vechime recunoscute, respectiv cele de 30- 35 ani, 35- 40 ani, si peste 40 ani de învățământ.
Cum reclamanților le-a fost achitat în perioada ianuarie 2008 - aprilie 2009 salariul calculat potrivit prevederilor anexei 2, prin aplicarea coeficienților stabiliți de acestă anexă, care includ si coeficienții suplimentari prev. de art. 50 al.2 din Legea nr. 128/1997, instanța a retinut că pretențiile reclamanților pentru această perioadă sunt neîntemeiate.
Pe de altă parte, este adevărat faptul că prin decizia nr. 983/30.06.2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 531/31.07.2009, prevederile art. 5 al.2 din OUG nr. 15/2008, care înglobau tranșele suplimentare de vechime în salariul de bază, au fost declarate neconstituționale, dar declararea neconstituționalității unui act normativ, potrivit art. 147 din Constituție si art. 31 din Legea nr. 47 /1992 privind organizarea și funcționare Curții Constituționale,nu are efecte retroactive, adică nu are drept efect neaplicarea prevederilor legale declarate neconstituționale pentru perioada anterioară publicării în Monitorul Oficial a deciziei de constatare a neconstituționalității, adică pentru perioada dintre momentul intrării sale în vigoare până la publicarea deciziei de constatare a neconstituționalității, în cazul nostru pentru perioada 1.01.2008- 31.07.2009, dimpotrivă produce efecte doar pentru viitor, actul normativ declarat neconstituțional urmând a nu mai produce efecte juridice, adică a nu se mai aplica, de la publicării în Monitorul Oficial a deciziei de constatare a neconstituționalității(31.07.2009), nu înainte, cu consecința indirectă a aplicării începând de la această data a actului normativ înlocuit de către cel declarat neconstituțional.
În concluzie, cum pentru perioada ianuarie 2008- aprilie 2009, perioadă anterioară publicării în Monitorul Oficial a deciziei prin care s-a constata neconstituționalitatea prevederilor legale în litigiu, aplicarea art. 5 al.2 din OUG nr.15/2008 nu a fost înlăturată drept urmare a declarării neconstituționalității acestui text de lege prin Decizia nr. 983/30.06.2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 531/31.07.2009, pretențiile pentru această perioadă sunt neîntemeiate chiar si după declararea neconstituționalității art. 5 al.2 din OUG nr. 15/2008.
Raportat considerentelor arătate, instanța a admis în parte, actiunea formulată de către reclamantul Sindicatul Învățământ Bîrlad, cu sediul în Bîrlad,-, jud. V, în numele si pentru membrii de sindicat - și, în contradictoriu cu pârâții Școala cu clasele I-VIII nr. 9 " " Bârlad, cu sediul în Bîrlad,-, jud. V, Școala cu clasele I-VIII nr.4 " Bârlad, cu sediul în Bârlad,- Bârlad, jud. V, Instituția Primarului mun. Bârlad si Consiliul Local Bârlad, ambii cu sediul în Bârlad,-, jud. V și, în consecință a obligat pârâții Școala cu clasele I-VIII nr. 9 " " Bârlad, cu sediul în Bîrlad,-, jud. V, Instituția Primarului mun. Bârlad si Consiliul Local Bârlad, ambii cu sediul în Bârlad,-, jud. V să aplice dispozițiile art. 50 al.1 si 2 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, să calculeze și să plătească membrului de sindicat - diferențele dintre drepturile salariale efectiv încasate în perioada aprilie 2006- 31.12.2007 și drepturile salariale ce li s-ar fi cuvenit în această perioadă prin aplicarea tranșelor suplimentare de vechime care se acordă la 30,35 si la peste 40 de ani de activitate în învățământ, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Apoi, a obligat pârâții Școala cu clasele I-VIII nr. 9 " " Bârlad, cu sediul în Bîrlad,-, jud. V, Instituția Primarului mun. Bârlad si Consiliul Local Bârlad, ambii cu sediul în Bârlad,-, jud. V să aplice dispozițiile art. 50 al.1 si 2 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, să calculeze și să plătească membrului de sindicat diferențele dintre drepturile salariale efectiv încasate în perioadele aprilie 2006- 15.08.2006, 15.09.2006- 15.08.2007 și drepturile salariale ce i s-ar fi cuvenit în această perioadă prin aplicarea tranșelor suplimentarea de vechime care se acorda la 30, 35 si la peste 40 de ani de activitate în învățământ, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
În fine, a obligat pârâții Școala cu clasele I-VIII nr. 4" " Bârlad, cu sediul în Bârlad,- Bârlad, jud. V, Instituția Primarului mun. Bârlad si Consiliul Local Bârlad, ambii cu sediul în Bârlad,-, jud. V să aplice dispozițiile art. 50 al.1 si 2 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, să calculeze și să plătească membrului de sindicat diferențele dintre drepturile salariale efectiv încasate în perioada 1.09.2007- 31.12.2007 si drepturile salariale ce i s-ar fi cuvenit în această perioadă prin aplicarea tranșelor suplimentare de vechime care se acordă la 30, 35 si la peste 40 de ani de activitate în învățământ, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs Instituția Primarului mun. Bârlad si Consiliul local al mun. Bârlad, considerând-o nelegala si netemeinica si susținând faptul ca in mod greșit prima instanța a respins excepția lipsei calității lor procesuale pasive.
Au arătat recurenții că în speță această calitate o poate avea doar Ministerul Educației și Cercetării conform prevederilor art.167 al Legii Învățământului nr. 84/1995, actualizată,întrucât finanțarea de baza instituțiilor de invatamant preuniversitar, printre care si cheltuielile de personal, se asigura prin bugetele locale, dar cu fonduri de la bugetul de stat sau din alte surse, potrivit legii. Orice drept salarial se stabilește de unitățile de invatamant cu avizul inspectoratelor școlare.
Mai arata recurenții ca, pe fondul cererii, deși in considerentele sentinței se arata ca acțiunea a fost admisa pentru - pentru perioada aprilie 2006-31 decembrie 2007, in dispozitiv nu se precizează expres acest lucru.
In recurs nu s-au administrat probe.
Analizând actele si lucrările dosarului in raport de criticile formulate si dispozițiile legale incidente, Curtea constata ca recursul este nefondat.
Astfel, in ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a paraților Instituția Primarului mun. Bârlad si Consiliul local al mun. Bârlad, in mod corect instanța de fond a respins- Potrivit art. 170 alin. 2 din Legea nr. 84/1995 republicată, sistemul de finanțare preuniversitar asigură descentralizarea fondurilor la nivelul unităților de învățământ. Modalitățile concrete de proiectare, repartizare și execuție bugetară a fondurilor destinate învățământului preuniversitar de stat se stabilesc prin norme metodologice aprobate prin hotărâre de Guvern, elaborate de Ministerul Educației, Cercetării și împreună cu Ministerul Finanțelor Publice și cu Ministerul Administrației și Internelor, cu consultarea federațiilor sindicale.
Totodată potrivit dispozițiilor art. 167 din Legea nr. 84/1995, astfel cum a fost modificată și completată, unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe raza cărora își desfășoară activitatea,de la bugetul de statși din alte surse de finanțare.
Finanțarea acestor unități de învățământ preuniversitar de stat cuprinde deci, conform art. 167 alin. 2, o finanțare de bază și una complementară.
Conform prevederilor HG 2192/2004, unitățile de învățământ sunt finanțate prin bugetul local, ordonator principal de credite pentru unitățile de învățământ fiind Primarul unității administrativ-teritoriale iar conform art.36 alin.4 lit. a din Legea 215/2001, Consiliul local aproba la propunerea primarului bugetul local.
Ori, este fara echivoc ca aceste dispoziții coroborate, ce prevăd că finanțarea de bază, realizată atât din fondurile locale cât și din cele de la bugetul de stat cuprinde și cheltuielile de personal, justifica in cauza calitatea procesuala pasiva a Primarului si Consiliului Local de a răspunde in solidar cu unitățile de invatamant pentru plata drepturilor bănești solicitate.
In ceea ce privește faptul ca in dispozitivul hotărârii nu a fost precizata expres perioada aprilie 2006-31 decembrie 2007, pentru care reclamantului - i-a fost admisa acțiunea, Curtea constata ca acesta nu constituie un motiv de nelegalitate a sentinței întrucât, pe de o parte considerentele fac corp comun cu dispozitivul iar pe de alta parte, reclamantul are posibilitatea ca in ipoteza in care nu va reuși punerea in executare a hotărârii așa cum a fost pronunțata de tribunal, sa solicite aceleiași instanțe lămurirea întinderii sau aplicării dispozitivului, conform art.281ind.1(1) proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Primarul Municipiului Bârlad si Consiliului Local Bârlad, prin reprezentanți legali, împotriva sentinței civile nr.2285 din 15.10. 2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 - 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red./Tehnored.
09.12.2009- 2 ex.-
Tribunalul Vaslui:;
.
Președinte:Daniela PruteanuJudecători:Daniela Pruteanu, Smaranda Pipernea, Carmen Bancu
