Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 1159/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 1159
Ședința publică din data de 26 mai 2009
PREȘEDINTE: Adriana Florina Secrețeanu
JUDECĂTORI: Adriana Florina Secrețeanu, Simona Petruța Buzoianu
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de reclamanții C, a, de intervenienții în interes propriu -, toți cu domiciliul ales la Cabinet Avocat, cu sediul în P,-,.4,.A,.1,.5, județul P și de pârâții Consiliul Local, cu sediul în comuna, județul P, Primarul comunei, cu sediul în comuna, județul P, împotriva sentinței civile nr.669 din 16 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova.
Recursuri scutite de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții-reclamanți și recurenții-intervenienți prin avocat din cadrul Baroului P, lipsă fiind recurenții-pârâți Consiliul Local, Primarul comunei.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că recursurile sunt declarate în termen și motivate.
Avocat pentru recurenții-reclamanți și recurenții-intervenienți depune întâmpinare la recursul formulat de pârâtul Consiliul Local și solicită amânarea judecării cauzei pentru a depune înscrisuri noi, respectiv OG 10/2007 și răspunsul negativ al recurentului-pârât Consiliul Local cu referire la sporul solicitat.
Curtea respinge cererea de amânare a judecării cauzei și proba cu înscrisuri noi având în vedere că actul normativ indicat poate fi consultat de instanță, iar cu privire la cel de-al doilea act, recurenții aveau posibilitatea de a-l depune până la acest termen de judecată.
Avocat având cuvântul pentru recurenții-reclamanți și recurenții-intervenienți, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul acordării sporului de condiții vătămătoare, respingerea ca nefondat a recursului părăților, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la nr- la Tribunalul Prahova, reclamanții C, a, au chemat în judecată pe pârâții Consiliul Local al Comunei și Primarul Comunei, și au solicitat să fie obligați la acordarea indemnizației de dispozitiv lunar în cuantum de 25% din salariul de bază retroactiv începând cu luna ianuarie 2004, la acordarea sporurilor pentru condiții vătămătoare lunar în cuantum de 10% din salariul de bază începând cu luna ianuarie 2007 și în continuare până la încetarea raporturilor de muncă, actualizate cu indicele de inflație și consemnarea în carnetele de muncă ale personalului contractual a indemnizației de dispozitiv retroactiv.
În motivarea acțiunii, reclamanții au susținut că, în calitate de personal contractual au desfășurat activitate în cadrul Primăriei Comunei, iar ca urmare a modificărilor de structură apărute la nivelul Administrației Publice generate de reorganizarea Guvernului, în cursul lunii iulie 2003 prin OG nr. 496/2003 s- dispus uniformizarea sistemului de acordare a veniturilor salariale, personalul din administrația publică urmând să beneficieze de indemnizație lunară de dispozitiv în procent de 25% din salariul de bază, drepturi reglementate de pct.9.2 și 31. 1 din Ordinul MAI nr. 496/2003.
S- mai susținut în motivarea acțiunii de către reclamanți, că pe lângă sporurile prevăzute de OUG nr.192/2002 fiind modificat prin Legea 161/2003 se stabilea o indemnizație de 25% din salariul de bază de care trebuia să beneficieze personalul civil din cadrul administrației publice din enumerarea textelor rezultând expres și fără echivoc competența de reglementare a MAI în cazul administrației publice.
Reclamanți au mai susținut în motivarea cererii, că din prevederile OUG nr.192/2003, rezultă elementele sistemului general de salarizare aplicabil personalului contractual, iar prin art.14 din OG nr.10/2007 se prevede un spor pentru condiții vătămătoare de până la 10% din salariul de bază ce se acordă personalului contractual care desfășoară activitatea în cadrul autorităților și instituțiilor publce în care funcționează instalații care generează electromagnetice, de radiofrecvență emise de emițători.
Prin cererea de intervenție în interes propriu, - au solicitat pârâților acordarea sporurilor pentru condiții vătămătoare lunar în cuantum de 10% din salariul de bază, acordarea indemnizației de dispozitiv, să le plătească sumele reactualizate, urmând a se efectua cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă.
După administrarea probatoriilor cu înscrisuri, prin sentința civilă nr.669 din 16 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, s-a admis în parte acțiunea, au fost obligați pârâții la plata în favoarea fiecărui reclamant și intervenient, în funcție de perioada lucrată, a indemnizației de dispozitiv în cuantum de 25% din salariul de bază începând cu luna ianuarie 2004 și în continuare până la încetarea raporturilor de muncă, sume ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, s- respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind obligarea pârâților la acordarea sporului pentru condiții vătămătoare lunar în cuantum de 10% din salariul de bază, s-a dispus efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților și intervenienților.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că din înscrisurile depuse în cauză, rezultă că reclamanții au calitatea de angajați - personal contractual, desfășurând activitatea în cadrul Primăriei comunei.
Potrivit pct.9.2 din Ordinul MAI nr. 496/28.07.2005 indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil care-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice.
În accepțiunea pct.31.1 din același ordin, personalul civil reprezintă funcționarii și personalul contractual din cadrul MAI.
Dispozițiile art.13 din Legea nr.130/1999 prevăd că la nivel național în alte departamente administrativ teritoriale au fost recunoscute și plătite aceste drepturi deoarece prevederile constituționale, Cap. V - impun premiza de regim unitar de reglementare, iar prin Legea nr. 137/2000 se previn și se sancționează toate formele de discriminare.
A mai reținut instanța de fond, că rezultă din analiza textelor de lege precizate, că salariaților civili le este recunoscut drept beneficiu indemnizația de dispozitiv în cuantum de 25% din salariul de bază, deoarece cadrele militare și militarii angajați beneficiază pe bază de contract în plus față de salariații civili și de alte sporuri și drepturi salariale prev. de Legea 155/1999, fiind evident faptul că Ordinul nr.496/2003 al MAI a urmărit, iar în rândul personalului care beneficiază de indemnizația de dispozitiv să fie cuprins și personalul civil care-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice pentru a se înlătura discrepanțele în ceea ce privește drepturile de natură salariale, asigurându-se astfel egalitatea de tratament salarial și nediscriminatoriu pentru personalul din cadrul aceleiași autorități.
Potrivit art.20 din Constituția României, dispozițiile constituționale privind drepturile și libertăților cetățenilor, urmează a fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația universală a Drepturilor Omului și celelalte tratate la care România ia parte.
Art. 2 pct. din Declarația Universală a Drepturilor Omului statuează în mod expres faptul că este garantat tuturor oamenilor fără nicio discriminare un salariu egal pentru muncă egală.
Față de cele ce preced, în baza dispozițiilor Ordinului MAI nr. 496/2003, tribunalul a admis acțiunea în parte și cererile de intervenție, după cum s-a arătat mai sus.
În ceea ce privește cererea de obligare la acordarea sporului pentru condiții vătămătoare lunar în cuantum de 10% din salariul de bază, acesta a fost respins ca neîntemeiat, întrucât reclamanții și intervenienții nu sunt îndreptățiți la plata acestor sume potrivit reglementărilor precizate anterior.
În baza Decretului nr.92/1976, tribunalul a dispus efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților și intervenienților.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții și intervenienții și pârâții Consiliul Local și Primarul comunei
În motivarea recursului, recurenții reclamanți și intervenienți au arătat că instanța de fond a ignorat probele administrate în cauză, făcând o greșită interpretare și aplicare a dispozițiilor legale în materie în ceea ce privește cererea pentru sporul de condiții vătămătoare.
Au arătat că, în calitate de personal contractual, își desfășoară activitatea în cadrul Primăriei și, ca urmare a modificărilor de structură apărute la nivelul Administrației publice generate de reorganizarea Guvernului, în cursul lunii iulie 2003 prin nr. 496/28.07.2003 s-a dispus uniformizarea sistemului de acordare a veniturilor salariale ale personalului care desfășoară activitatea sub autoritatea acestui minister, prin comasarea celor două domenii-cel al internelor și administrației publice, astfel că, începând cu august 2003 personalul civil aflat în subordinea MAI, funcționari publici sau personal contractual beneficiază, în afara salariului de bază, de o serie de sporuri, printre acestea cel de condiții vătămătoare de pâna la 10% ce se acordă personalului contractual care desfășoară activitate în cadrul autorităților și instituțiilor publice în care funcționează instalații care generează electromagnetice de radiofrecvență, produse de emițători pentru comunicații, instalații de microunde, instalații de curenți de înaltă frecvență, stații de bruiaj, conform art. 14 din OG 10/2007 alin. 1 republicata prin OG 10/2008.
Art. 3 precizează că locurile de muncă se stabilesc prin buletine de determinare, astfel că s-a emis pentru instituția lor buletinul de determinare.
Prin acordarea acestui spor tuturor salariaților, Ordinul nr. 275/2002 modificat prin 496/2003 a stipulat clar care sunt beneficiarii, categoria de spor și cuantumul acestora, fără a face o discriminare expresă. Ținând a se respecta și realiza principiul constituțional al egalității cetățenilor, astfel că instanța de fond a apreciat greșit aplicabilitatea art. 14, creând o vădită discriminare și nerespectarea legii față de personalul contractual care își desfășoară activitatea în cadrul autorității publice, acolo unde funcționează instalații ce generează electromagnetice
Recurenții Primarul și Consiliul Local au arătat în recursul formulat că greșit instanța a admis acțiunea, deoarece nu rezultă posibilitatea acordării acestui spor, legea reglementează acordarea sporului de dispozitiv numai personalului militar, nu și civil.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea reține următoarele:
Reclamanții și intervenienții, în calitate de personal contractual în cadrul Primariei Comunei, au solicitat să fie obligați pârâții la acordarea indemnizației de dispozitiv lunar în cuantum de 25% din salariul de bază și sporurilor pentru condiții vătămătoare lunar în cuantum de 10% din salariul de bază, consemnarea în carnetele de muncă ale personalului contractual a indemnizației de dispozitiv retroactiv.
Cu privire la recursul formulat de reclamanți și intervenienți, privind sporul pentru condiții vătămătoare lunar în cuantum de 10% din salariul de bază:
Dispozițiile art. 14 din OG nr.10/2007 prevăd că sporul pentru condiții vătămătoare, de până la 10% din salariul de bază, se acordă personalului contractual care desfășoară activitate în cadrul autorităților și instituțiilor publice în care funcționează instalații care generează electromagnetice de radiofrecvență produse de emițători pentru comunicații, instalații de microunde, instalații de curenți de înaltă frecvență, stații de bruiaj.
În continuare, însă, se arată modalitatea de acordare a acestui spor, și anume se precizează- categoriile de personal contractual, cuantumul sporului și condițiile de acordare se stabilesc, în limitele prevăzute de lege, prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat, iar locurile de muncă pentru care se acordă sporul prevăzut la alin. se stabilesc pe baza buletinelor de determinare emise de autoritățile abilitate în acest sens.
În cauză, astfel cum corect a reținut instanța de fond, aceste condiții nu sunt îndeplinite, astfel că în mod legal și temeinic tribunalul a respins cererea de acordare a sporului de condiții vătămătoare,
Cu privire la recursul formulat de pârâți privind sporul de dispozitiv:
Indemnizația de dispozitiv se acordă personalului salarizat conform Legii nr.138/1999 privind personalul militar și civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.
Reclamanții și intervenienții nu se încadrează în categoriile expres prevăzute de art.13 din Legea nr.138/1999- personal militar și civil din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului d e Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Ministerului Justiției.
Prin OUG nr.63/ 2003, Ministerul d e Interne și Ministerul Administrației Publice au fost organizate într-un singur minister, Ministerul Administrației și Internelor, și a fost emis Ordinul nr.496/2003, fiind prevăzut că indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice, fără însă a rezulta că tot personalul bugetar - funcționari publici sau personal contractual - care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice beneficiază de indemnizația de dispozitiv.
Aceasta deoarece indemnizația de dispozitiv se acordă numai personalului salarizat conform Legii nr.138/1999, iar reclamanții și intervenineții nu se încadrează în această categorie.
În ceea ce privește susținerile privind discriminarea, curtea constată că sunt neîntemeiate, stabilirea unor sisteme diferite de salarizare si acordarea anumitor sporuri salariale anumitor categorii de salariați, nu constituie discriminare, având în vedere că drepturile salariale trebuie stabilite si se stabilesc în mod diferențiat, în raport cu activitatea desfășurată, cu importanța si natura competențelor, fără ca prin stabilirea acestora să fie încălcat dreptul fundamental al egalității cetățenilor in fața legii.
Prin Decizia nr. 821/3.07.2008, Curtea Constituțională admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) și art. 27 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
În motivarea excepției s-a retinut că, a se ințelege, față de dispozițiile art. 2 alin. (3) si art. 27 alin. (1) din OG nr. 137/2000, că se conferă instanțelor judecătorești competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, este evident neconstituțional, întrucât încalcă principiul separației puterilor, consacrat în art. 1 alin. (4) din Constituție, ca și prevederile art. 61 alin. (1), în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării.
Pentru aceste motive, curtea constată că, în ceea ce privește admiterea cererii privind acordarea sporului de dispozitiv, sentința recurată este nelegală și netemeinică,
Pentru toate aceste considerente, în baza dispozițiilor art. 304-312 Cod procedură civilă, curtea va respinge recursul formulat de reclamanți și intervenienți și va admite recursul formulat de pârâți, va modifică în parte sentința recurată, în sensul că va respinge ca neîntemeiată și cererea având ca obiect indemnizația de dispozitiv, menținând restul dispozițiilor sentinței, privind respingerea cererii de acordare a sporului pentru condiții vătămătoare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții C, a, de intervenienții în interes propriu -, toți cu domiciliul ales la Cabinet Avocat, cu sediul în P,-,.4,.A,.1,.5, județul P, împotriva sentinței civile nr.669 din 16 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova.
Admite recursul declarat de pârâții Consiliul Local, cu sediul în comuna, județul P, Primarul comunei, cu sediul în comuna, județul P, împotriva aceleiași sentințe și în consecință:
Modifică în parte sentința recurată, în sensul că respinge ca neîntemeiat și capătul de cerere având ca obiect indemnizația de dispozitiv.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 26 mai 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Adriana Florina Secrețeanu, Simona Petruța Buzoianu
- - - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.AȚ
3 ex./25 iunie 2009
dosar fond- - Tribunalul Prahova
judecători fond-
-
operator de date cu caracter personal
număr notificare 3120/2006
Președinte:Adriana Florina SecrețeanuJudecători:Adriana Florina Secrețeanu, Simona Petruța Buzoianu
