Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 1206/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,de conflicte de muncă și asigurări sociale
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1206/
Ședința publică de la 22 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 2: Camelia Juravschi
JUDECĂTOR 3: Anca Pârvulescu
Grefier - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de reclamanții împotriva sentinței civile nr. 1008/9 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil cu același nr.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat pentru intimata pârâtă SC SA, lipsind recurenții reclamanți.
Procedura este îndeplinită.
Avocat, pentru intimata pârâtă, solicită respingerea recursului ca nefondat, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Constată că prin sentința civilă nr. 1008/2009, Tribunalul Brașova respins actiunea formulata si precizata de reclamantii, G, si in contradictoriu cu parata SC SA B ca nefondata.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că reclamanții au avut calitatea de angajati ai pârâtei cu contract individual de munca, conform înscrierilor din carnetul de muncă, contractele individuale de muncă încetand conform art. 65, 66 din Codul muncii.
În calitate de angajati, reclamantii au beneficiat în această perioadă de prevederile Contractului colectiv de muncă încheiat la nivelul ramurii energie electrică, termică, petrol și gaze.
Contractul colectiv de muncă pentru anul 2006 prevede la art.187 că salariații agenților economici nominalizați în anexa nr.1 pct.B, ( între care este prevăzută și pârâta) vor primi anual un ajutor material, egal cu contravaloarea unei cote de gaze naturale. Acest drept a fost prevăzut și în contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unități din industria petrolieră, precizându-se la alineatul 2 al art.178 că în condițiile în care, prin act adițional la contractul colectiv de muncă s-a convenit introducerea dreptului în salariul de bază, modalitatea concretă de acordare a acestuia urmând a fi stabilită la nivelul agentului economic.
Art.176 din contractul colectiv de muncă încheiat între RA și salariați, reprezentați de valabil pentru anul 1997 prevede că începând cu 1.06.1997, ajutorul material reprezentând contravaloarea a 4000mc de gaze naturale, ce se acordă fiecărui salariat, va fi inclus în salariul de bază. Modalitatea concretă de calcul va face obiectul unui act adițional la acest contract.
Prin adresa nr.1818/21.07.1997, care poartă și semnătura reprezentantului, federația sindicală semnatară a contractului colectiv de muncă, se arată că calculul fondului de salarii repartizat s-a făcut pe baza coeficientului de majorare mediu pe RA, care cuprinde și prevederile art.176 alin.1 din CCM în vigoare.
Față de prevederile contractelor colective de muncă și conținutul adresei nr.1818/1997 rezultă că dreptul solicitat de reclamanti a fost inclus în salariul de bază, la angajarea lor, care a survenit ulterior actelor arătate mai sus.
Instanța reține că prevederile contractului colectiv de muncă își produc efectele nu numai față de cei care l-au încheiat, ci față de toți salariații și angajatorii la care se referă. Contractul colectiv de muncă se aplică indiferent dacă salariații erau sau nu membrii de sindicat, ori dacă erau angajați sau nu la data aplicării contractului aplicabil.
De altfel, contractul colectiv de muncă pe anul 2008 prevede în art. 176 că ajutorul material reprezentând contravaloarea unei cantități de gaze naturale a fost compensat prin CCM/1997. Prin urmare, începând cu anul 1997 prezentul articol a rămas fără obiect, având în vedere faptul că acest ajutor nu se mai acordă salariaților, fiind inclus în salariul angajaților și va rămâne așa până când și vor conveni altfel.
Rezultă că ajutorul material reprezentând contravaloarea unei cote de gaze naturale a fost inclus în salariul de bază al reclamanților, astfel încât nu li se cuvine și separat acest drept.
În consecință, instanța apreciază că aceasta pretenție este neîntemeiată, motiv pentru care urmează a fi respinsă.
Analizând cererea privind acordarea adaosului pentru realizarea aprovizionării toamna-iarna, instanța a reținut următoarele:
Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol și gaze, valabil pentru anii 2004, 2005, 2006 și 2007, prevede în mod expres în art.176 alin. 1 și 2:
"Cu ocazia unor evenimente anuale, Paște, ziua meseriei, C, precum și în luna octombrie (pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă ) salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale, sub forma unui adaos în sumă fixă.
Fiecare din adaosurile de mai sus va avea un cuantum minim de un salariu minim pe ramură, stabilit conform prevederilor prezentului contract".
Conform art.241 din Codul muncii, clauzele contractelor colective de muncă produc efecte " pentru toți salariații încadrații la toți angajatorii din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă la acest nivel".
Cu privire la acest drept, sunt aplicabile dispozițiile contractului colectiv de muncă încheiat între și salariați, reprezentați de din anul 1997, care prevede la art. 168 alin.3 că, începând cu 1.06.1997, suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă va fi introdusă în salariul de bază, după un mod de calcul ce va face obiectul unui act adițional la acest contract. În contractul colectiv de muncă încheiat între aceeași parteneri sociali pentru anul 1998 se precizează în art. 168 alin.2 teza finală că suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă a fost introdusă în salariul de bază (conform telexului 2412/1998). Prin adresa menționată în cuprinsul contractului colectiv de muncă pe anul 1998, adresă semnată atât de directorul general al pârâtei, cât și de reprezentantul, sindicatul salariaților semnatar al contractului colectiv de muncă, se arată că pentru aplicarea prevederilor art.168 alin.3 din contract, începând cu data de 1.03.1998, salariile de bază brute ale personalului parte în acest contract se vor majora cu procente diferite în funcție de cuantumul salariului.
În consecință, reclamanții au beneficiat de acest drept în momentul stabilirii salariului de bază la momentul angajării, astfel încât cererea este neîntemeiată.
Împotriva sentinței au formulat recurs, în termen, reclamanții, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, instanța reținând greșit că drepturile solicitate au fost incluse în salariul de bază.
Se precizează faptul că adresa în baza căreia instanța își întemeiază motivarea și implicit respingerea solicitărilor recurentei, nu precizează o modalitate concretă de calcul conform preved. Contractul colectiv de muncă, ci este doar că la calculul fondurilor de salarii s-a avut în vedere de către angajator coeficientul de majorare mediu, nefăcându-se nici o altă mențiune în acest sens.
Conform principiilor de drept consacrate, se impune o aplicare unitară a legii de către instanțele de judecată și - în susținere - precizează că în situații similare instanțele de judecată au recunoscut și obligat angajatorul, la plata drepturilor salariale. În drept a invocat dispozițiile art. 299 și urm. Din Cod pr. civilă, 304 pct. 9 Cod pr. civilă și prevederile Contractul colectiv de muncă pe ramură perfectat cu angajatorul în anii 2005-2006, respectiv art. 170, 176, 178, 187, prevederile Codului Muncii cuprinse în art. 161 alin. 4 și 166 și art. 1084 Cod civil.
Recursul este nefondat.
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de motivele de recurs invocate, Curtea reține următoarele:
Temeiul de drept în baza căruia reclamanții și-au fundamentat pretențiile îl reprezintă dispozițiile art. 168 și 176 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de grup de unități din industria petrolieră pe anul 2007 și art. 176 alin 1, respectiv 187 alin 1 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol și gaze pe 2006, recurenta fiind semnatară a ambelor contracte.
Soluția instanței de fond se bazează pe o interpretare corectă a dispozițiilor din contractul colectiv de ramură ce reprezintă voința părților contractante.
Drepturile câștigate prin contractul colectiv de muncă la nivel de ramură au fost transpuse prin actul de voință al părților în contractul colectiv de muncă la nivel inferior în sensul introducerii în salariul de bază. Posibilitatea introducerii în salariul de bază a acestor drepturi salariale pretinse în prezentul litigiu este prevăzută și în CCM la nivel de ramură la art. 170 alin. 4, pe 2007 și respectiv 176 alin. 6, pe 2006, în sensul că " sumele pentru aprovizionarea de toamnă - iarnă se acordă în condițiile în care, prin contracte colective de muncă încheiate la nivel de agent economic, nu s-a convenit introducerea ei în salariul de bază, iar în ceea ce privește cota de gaze naturale ambele CCM la nivel de ramură mai sus invocate precizează la art. 187 alin. 2 că " salariații vor beneficia de ajutorul social constând în plata contravalorii unei cote determinate de gaze naturale, doar în măsura în care acest drept nu a fost compensat prin majorarea salariului de bază".
În ceea ce privește acordarea primei de aprovizionare de toamnă instanța și-a fundamentat corect sentința pe argumentele juridice invocate de intimata reclamantă reținând că s-a făcut dovada că aceasta a fost introdusă în salariul de bază.
Există dispozițiile art. 168 alin 3 din CCM la nivel de unitate din care rezultă că " începând cu 1.06.1997 această suplimentare salarială va fi introdusă în salariul de bază".
Verificând înscrierile din CM ale reclamanților după 1.06.1997 rezultă că au intervenit măriri ale salariului de bază lunar dar și modificări ale acestuia conform CCM începând cu 1.09.1997 și totodată și indexări salariale conform unor HG.
Spre deosebire de situația juridică a altor drepturi salariale câștigate de angajați ai intimatei în alte litigii - respectiv primele de Paști, C, unde s-a dovedit că potrivit art. 168 alin. 2 din CCM la nivel de unitate pe anul 2003, doar în anul 2003 aceste suplimentări salariale au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat neexistând dovezi că și pentru perioadele anterioare sau ulterioare anului 2003 aceste prime au fost incluse în salariu -, clauza din Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pe anul 1997, înserată la art. 168 alin. 3 - cu privire la prima de aprovizionare -, este clară, nu este susceptibilă de mai multe interpretări și trebuie aplicată ca atare întrucât reprezintă voința părților și lămurește situația de fapt invocată, respectiv includerea în salariul de bază a primei de aprovizionare începând cu 1.06.1997.
Cu toate acestea există specificată introducerea în salariul de bază a suplimentului salarial pentru aprovizionarea de toamnă - iarnă și în contractul colectiv de muncă la nivel de, încheiate după 1997, exemplu CCM pe din 1999, 2002.
În ceea ce privește acordarea cotei de gaz așa cum s-a citat mai sus, aceasta se putea acorda distinct numai dacă nu a intervenit compensarea cuantumului ei, cu majorarea salariului de bază. Ori în speță, din înscrierile din carnetele de muncă rezultă că începând cu septembrie 1997 au fost operate majorări salariale.
În consecință, în baza art. 312 Cod procedură civilă, instanța va respinge recursul formulat de reclamanți și va menține sentința instanței de fond ca legală și temeinică.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenții reclamanți, G, și împotriva sentinței civile nr. 1008/2009 a Tribunalului Brașov pe care menține.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 22 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
Red. Ap - 24.10.09 - -
Dact. GG - 6.11.09/2 ex.
Președinte:Cristina ȘtefănițăJudecători:Cristina Ștefăniță, Camelia Juravschi, Anca Pârvulescu
