Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 1240/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi bănești -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1240
Ședința publică din 20 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Mitrea Muntean Daniela
JUDECĂTOR 2: Sas Laura
JUDECĂTOR 3: Bratu
Grefier
Pe rol se află judecarea recursului declarat de LIGA SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNT, cu sediul în mun. B,-, județul B, în numele și pentru reclamanții:, și, împotriva sentinței nr.888din24 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal au lipsit reprezentantul recurenților, reclamanții recurenți, precum și reprezentanții pârâților intimați Școala cu clasele I - VIII Nr. 4 B și Consiliul Local
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, din oficiu, față de prevederile art. 301 din Codul d e procedură civilă, raportat la art. 80 din Legea nr. 168/1999, a invocat excepția tardivității declarării recursului de către reclamanți și a rămas în pronunțare cu privire la aceasta.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani la data de 11 martie 2009 și înregistrată sub nr-, Liga Sindicatelor din Învățământ B, în calitate de reprezentant legal pentru membrii de sindicat, și, angajați ai Școlii cu clasele I-VIII nr. 4 B, a chemat în judecată pârâții Școala cu clasele I-VIII nr. 4 B și Consiliul local B, solicitând obligarea pârâților la plata retroactivă a diferențelor de drepturi salariale reprezentând contravaloarea sporului de 10 % din salariul de bază pentru condiții penibile pentru personalul nedidactic - îngrijitori, fochiști, paznici, bucătari, etc. pe o perioadă de 3 ani anterioară introducerii acțiunii, actualizate în funcție de indicii de inflație până la data plății efective.
Totodată, a solicitat obligarea pârâților la acordarea acestui spor de 10 % din salariul de bază, în conformitate cu art. 41 alin. 3 lit. a) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2007 -2010.
În motivare a arătat că, în data de 31 ianuarie 2005, fost înregistrat la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pentru anii 2005- 2006 publicat în Monitorul Oficial Partea a V-a nr. 1 din 22 februarie 2005.
Potrivit art. 40 alin. 3 lit. a) din acest contract, salariații beneficiază de un spor de 10 % din salariul de bază pentru condiții deosebite de muncă, grele, periculoase sau penibile.
De asemenea, conform art. 41 alin. 3 lit. a) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2007 -2010 înregistrat sub nr. 2895 din 29.12.2006, salariații beneficiază de un spor de 10 % din salariul de bază pentru condiții deosebite de muncă, grele, periculoase sau penibile, iar potrivit art. 2 alin. 1 din Contractele pe anii 2005- 2006 și respectiv 2007 - 2010, contractul colectiv de muncă unic la nivel național cuprinde drepturile și obligațiile angajatorilor și ale salariaților cu privire la condițiile generale de muncă prevăzute de legislația în vigoare, precum și celelalte convenite în procesul de negociere.
Au invocat, de asemenea, reclamanții, art. 3 alin. 1 lit. a) din aceleași contracte colective, dispozițiile art. 11 alin. 1 lit. d) din Legea 130/1996, art. 100 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pentru anii 2005 - 2006 și respectiv 101 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2007 - 2010, subliniind că, potrivit acestora, clauzele contractului se produc pentru toți salariații încadrați în unitățile din țară, indiferent de forma de capital social, drepturile neputând fi stabilite sub nivelul celor stabilite prin contracte.
Au mai arătat reclamanții că, trebuie avut în vedere caracterul obligatoriu al Contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național, caracter garantat de art. 41 alin. 5 din Constituția României.
Au învederat reclamanții că, la nivel de ramură învățământ, Contractele Colective de Muncă nu conțin clauze referitoare la acordarea sporului de 10 % personalului din învățământ - îngrijitor, ce-și desfășoară activitatea în condiții penibile, astfel că, dispozițiile Contractului Colectiv de Muncă la Nivel Național se aplică, fiind obligatoriu inclusiv pentru acești angajați.
Potrivit criteriilor de normare a personalului nedidactic din învățământul preuniversitar, transmise prin Notificarea nr. 44990 din 12.12.1999 a Ministerului Educației Naționale - Direcția Generală a Finanțelor, normarea posturilor de îngrijitor se face, la grădinițe, în funcție de numărul copiilor, iar la școlile primare, gimnaziale și liceale în funcție de suprafața de curățenie.
Potrivit acestei notificări, în suprafața de curățenie se cuprind sălile de clasă, coridoare, săli de sport, cabinete, laboratoare, birouri, bibliotecă, scări, grupuri sanitare, săli de spectacol și, cu excepția grupurilor sanitare, se iau în calcul numai suprafețele orizontale ale acestor spații.
În condițiile în care îngrijitorii se ocupă de curățenia din unitatea de învățământ, inclusiv în grupurile sanitare, consideră reclamanții că îndeplinesc condițiile pentru acordarea sporului.
Au arătat că în unele județe acesta se acordă îngrijitorilor în baza Hotărârii comisiei paritare încheiate între sindicate și Inspectoratul Școlar Județean, ca spre exemplu, în municipiul B și în județele B, C, I și
Au arătat reclamanții că sunt încadrați pe funcția de îngrijitor, paznic, fochist, desfășurându-și activitatea în condiții penibile.
În condițiile în care, unitățile din învățământ nu au acordat sporul de 10% pentru condiții penibile, reglementat de art. 40 alin. 3 lit. a) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2006 - 2006 și respectiv de art. 41 alin. 3 lit. a) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2007 - 2010, aceste unități încalcă prevederile art. 101 din Contract.
În drept, au invocat prevederile art. 112 Cod procedură civilă, 283 alin. 1 lit. c), 241 alin. 1 lit. d) din Codul Muncii, art. 67 din Legea 168/1999, art. 28 din Legea sindicatelor 54/2003, art. 2 alin. 1, art. 3 alin. 1 lit. a), art. 40 alin. 3 lit. a), art. 41 alin. 3 lit. a), art. 100 și 101 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2005, 2006, respectiv pe anii 2007 - 2010, ale art. 11 alin. 1 lit. d) din Legea 130/1996 republicată.
În dovedirea acțiunii, au solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
La cerere au fost anexate copii în extras ale contractelor colective de muncă, notificarea nr. 44990 din 28.12.1999 a Ministerului Educației Naționale, Hotărâri ale comisiilor paritare din județele M, I, B, lista cu numele și semnăturile reclamanților, adeverința privind funcția ocupată de către reclamanți, copii ale actelor de identitate ale reclamanților.
Prin precizări depuse ulterior, reclamanții și-au modificat obiectul acțiunii, arătând că solicită acordarea sporului de 10% din salariul de bază pentru condiții deosebite de muncă, grele, periculoase sau penibile ( fila 33 dosar).
Au arătat că, angajații care dețin funcții de paznici, portari, bucătari, fochiști, spălătorese, îngrijitori, îndeplinesc munca în condiții periculoase de muncă ( potrivit art. 41 alin. 3 din Contract), angajații ce îndeplinesc funcția de fochiști, personal din bucătării, spălătoreasă, paznici, portari, îngrijitori îndeplinesc munca în condiții grele de muncă, încadrându-se în aceleași prevederi ale art. 41 alin. 3 din Contractul Colectiv de Muncă, iar îngrijitorii își desfășoară activitatea în condiții penibile de muncă.
În explicitarea motivelor de fapt, au arătat reclamanții că, privite la modul generic, condițiile de muncă deosebite reprezintă acele condiții care, permanent sau în anumite perioade, pot afecta capacitatea de muncă, datorită gradului mare de expunere la risc.
Sporul pentru condiții deosebite de muncă, au arătat că, este recunoscut atât prin Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național, dar și prin art. 2 din Hotărârea nr. 1 din 10 mai 2007 Comisiei Paritare - Inspectoratul Școlar Județean, Liga Sindicatelor din Învățământ.
Încadrarea în activitatea desfășurată în condiții de muncă deosebite a tuturor categoriilor de salariați nominalizate în acțiune se datorează faptului că întreaga lor activitate se desfășoară efectiv în aceste locuri de muncă potrivit programului normal de lucru, după cum urmează:
- condițiile periculoase de muncă sunt prezente în cazul posturilor ce presupun factori deosebiți de periculozitate, precum expunerea la contactul cu numeroase persoane străine, cu intenții potențial agresive ( portari, paznici);
- pericol permanent de accidente datorită inhalării de substanțe periculoase (îngrijitori, personal din spălătorii);
- pericol de explozii cauzate de conductele de apă, gaz sau de cazane sub presiune etc. (fochiști, personal întreținere sisteme de încălzire, personal din bucătării, etc.).
Condițiile grele de muncă sunt definite prin faptul că angajații își desfășoară activitatea în condiții vitrege mult mai grele decât condițiile obișnuite:
- temperaturi extreme de lucru, fie foarte crescute, fie foarte scăzute (fochiști, personalul din bucătării, personalul din spălătorii, dar și paznicii sau portarii la cealaltă extremă);
- condiții fluctuante de temperatură în cazul posturilor care presupun trecerea de la o temperatură foarte ridicată la una foarte scăzută și invers (în principiu aceleași categorii ca și cele de mai sus);
- muncă în medii cu mirosuri greu suportabile, pestilențiale, care, pe lângă faptul că pun persona într-o postură penibilă al percepției celor din jur, creează reale dificultăți în îndeplinirea sarcinilor de serviciu (îngrijitori, femei de serviciu, întreținere, sisteme de canalizare etc.).
Au mai susținut reclamanții faptul că, condițiile penibile de muncă sunt acele condiții ce pun angajatul într-o postură penibilă din punct de vedere al percepției celor din jur și sunt de natură a crea însăși angajatului un posibil complex de inferioritate față de cei care îl înconjoară.
În această categorie, apreciază că sunt incluși îngrijitorii și femeile de serviciu.
Sporul solicitat de reclamanți - au arătat aceștia - este distinct de sporul de nocivitate, care e reglement de alt text decât cel invocat în acțiune, respectiv de lit. B) art. 41 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național.
Au susținut că nu are relevanță existența sau inexistența unui buletin de determinare a noxelor, deoarece acesta este specific sporului de nocivitate, iar nu sporului solicitat în cauza de față.
La precizări a fost anexată Hotărârea nr. 1 din 10.05.2007 a Comisiei Paritare Inspectoratul Școlar Județean B - Liga Sindicatelor din Învățământ B ( fila 38 dosar).
În conformitate cu art. 129 Cod procedură civilă, s-au solicitat de la unitatea școlară relații în legătură cu acordarea sporului de 10% pentru condiții deosebite de muncă, grele, periculoase sau penibile, în baza prevederilor art. 41 alin. 3 lit. a) din Contractul Colectiv de Muncă Unica la Nivel Național pentru reclamanți.
Totodată, s-a solicitat înaintarea fișelor posturilor privind pe aceștia.
Înscrisurile au fost înaintate, împreună cu adresa nr. 1686 din 3 iunie 2009, prin care s-au arătat că reclamanții:
- - îngrijitor - a beneficiat de sporul pentru condiții penibile începând cu 01.01.2008;
- - îngrijitor - a beneficiat de sporul pentru condiții penibile începând cu 01.01.2008;
-, - îngrijitor a beneficiat de sporul pentru condiții penibile începând cu 01.01.2008, iar reclamanții - îngrijitor, - îngrijitor, - paznic, - paznic și - paznic nu au beneficiat de sporul pentru condiții penibile.
Prin adresa nr. 1738 din 17.06.2009, unitatea școlară a venit cu noi precizări, comunicând că reclamanții:
- - îngrijitor - a beneficiat de sporul pentru condiții deosebite de muncă, grele, periculoase sau penibile începând cu 01.01.2008;
- - îngrijitor - a beneficiat de sporul pentru condiții deosebite de muncă, grele, periculoase sau penibile începând cu 01.01.2008
- - îngrijitor a beneficiat de sporul pentru condiții deosebite de muncă, grele, periculoase sau penibile începând cu 01.01.2008, iar reclamanții - îngrijitor, - îngrijitor, - paznic, - paznic și - paznic nu au beneficiat de sporul pentru condiții deosebite de muncă, grele, periculoase sau penibile.
Legal citați pârâții, nu au formulat întâmpinare.
Prin sentința civilă nr. 888/24.06.2009 a Tribunalului Botoșani - secția civilă, pronunțată în dosarul nr-, s-a respins, ca nefondată, acțiunea privind pe reclamanții, și, reprezentați prin Liga Sindicatelor din Învățământ B, în contradictoriu cu pârâții Școala cu clasele I-VIII nr. 4 B și Consiliul local
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Contractele Colective de Muncă Unice la Nivel Național pentru anii 2005 -2006, respectiv pentru anii 2007 - 2010 prevăd, la articolul 40 alin. 3 lit. a), respectiv la art. 41 alin. 3 lit. a), că sporurile minime ce se acordă în condițiile acestui contract sunt "a ) pentru condiții deosebite de muncă, grele, periculoase sau penibile, 10% din salariul de bază.
Reclamanții, prin reprezentant, consideră că li se cuvine sporul de 10% din salariul de bază pentru condiții deosebite de muncă, grele, periculoase sau penibile de 10%, conform art. 41 alin. 3 din, indiferent de postul pe care îl ocupă și de condițiile concrete în care își desfășoară activitatea.
În fapt, în calitate de personal contractual în cadrul unităților școlare, pot activa persoane care îndeplinesc efectiv funcții de muncitor necalificat, muncitor calificat, îngrijitor, fochist, bucătar, paznic, spălătoreasă. Activitatea efectivă a acestora rezultă din fișa postului atașată la dosar de către unitatea școlară, la solicitarea instanței.
Sunt salarizați în baza OUG24/2000, actul normativ stabilind nivelul indemnizației de bază de care beneficiază aceste persoane, nu și sporurile pe care ar trebui să le primească.
Prevederile privind acordarea sporurilor pentru activități grele, periculoase sau vătămătoare au fost înserate în HG 281/1993.
Potrivit art. 8 din acest act normativ, salariații angajați în unitățile bugetare aveau dreptul să primească un spor pentru condiții grele, periculoase sau vătămătoare de până la 15%, iar stabilirea în concret a locurilor de muncă la care se acordă aceste sporuri trebuia făcută în raport cu un ordin comun emis de Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii.
Pe rolul Tribunalului Botoșani au fost înregistrate peste 100 de dosare, în care, în calitate de reclamanți, au figurat personal contractual din cadrul unităților școlare, membrii ai Ligii Sindicatelor din Învățământ, prin care au fost solicitate drepturi salariale reprezentând contravaloarea sporului de 10%.
Întrucât dosarele nu au fost soluționate în contradictoriu cu Ministerul Educației Cercetării și la primele cauze s-au solicitat relații de la acest minister în legătură cu posibilitatea acordării sporului de 10% personalului contractual din unitățile școlare.
Ministerul Educației a comunicat că există normative de încadrare a locurilor de muncă ocupate de aceste persoane în categoria celor ce ar trebui să beneficieze de sporul de 10%, invocând în acest sens Regulamentul Nr. 6366/1993 emis în aplicarea HG281/1993.
La dosar nu a fost depusă nici o dovadă din care să rezulte că s-a solicitat organelor competente să evalueze locurile de muncă pe care le ocupă reclamanții, în așa fel încât să se stabilească posibilitatea acordării sporului de 10% pentru desfășurarea unei activități în condiții efective de muncă grea, periculoasă sau vătămătoare.
Potrivit Contractului colectiv de muncă unic la nivel național (), în situația în care părțile nu se înțeleg în ceea ce privește interpretarea sau aplicarea unor clauze contractuale, la solicitarea oricăreia dintre ele, trebuie constituită o comisie paritară, inclusiv la nivel de unitate, care să stabilească în ce mod urmează a fi puse în aplicare prevederile ce au provocat divergența. Astfel, potrivit art. 7 din 2001/2005 și art. 90 din 2895/2006, pentru rezolvarea problemelor ce puteau să apară în aplicarea contractului, părțile convin să instituie o comisie paritară.
La nivelul județului Baf ost constituită o asemenea comisie paritară, fiind emisă Hotărârea nr. 1 din 10.05.2007, prin care s-a stabilit ca unitățile școlare să fie atenționate să procedeze la aplicarea art. 43 lit. a) din privind acordarea sporului de 10% din salariul de bază pentru condiții deosebite de muncă, în urma parcurgerii tuturor procedurilor legale, precum și cuprinderea sumelor aferente în buget.
În comparație cu Hotărârile comisiilor paritare atașate la dosar, încheiate la nivelul județelor M, I și B, în cazul județului s-a prevăzut că trebuie acordat sporul pentru condiții deosebite de muncă, dar numai după parcurgerea procedurilor prevăzute de lege.
Instanța a interpretat această sintagmă, în sensul că părțile sunt cele care pot stabili, de comun acord, dacă încadrează un anumit post în cadrul celor care presupun desfășurarea unei activități, în condițiile enumerate la art. 41 alin. 1 lit. a) din și, respectiv, dacă este necesară parcurgerea procedurii arătate de HG281/1993, raportat la Regulamentul 6366/1993. De altfel, așa cum s-a arătat mai sus, o parte din reclamanți beneficiază deja de sporul de 10%, în baza înțelegerii părților, tocmai în considerarea activității efective desfășurate de aceștia.
Instanța nu a putut stabili că activitatea reclamanților, și s-a desfășurat în condiții grele, periculoase sau vătămătoare, atâta timp cât nu are în competență să analizeze în ce mod se desfășoară zilnic activitatea acestora. Monitorizarea acestei activități trebuie efectuată de către organele abilitate, stabilite de HG281/1993, raportat la Regulamentul 6366 Ministerului Sănătății și Ministerului Muncii.
În ceea ce privește condițiile penibile de muncă, reclamanții, prin precizările depuse la dosar, au arătat că activitatea îngrijitorilor ar trebui să se încadreze în această categorie. Au mai arătat că activitatea efectivă a angajatului, în raport cu fișa postului, ar putea să-l pună într-o postură penibilă din punct de vedere al percepției celor din jur și ar trebui să fie de natură de a crea însăși angajatului un posibil complex de inferioritate față de cei care îl înconjoară.
Ca și în situația celorlalte 3 sporuri arătate mai sus și în ceea ce privește sporul de condiții penibile sunt aplicabile prevederile privind constituirea comisiei paritare, inclusiv la nivel de unitate, care să stabilească dacă și în ce condiții trebuie acordat acest spor.
În toate dosarele aflate pe rolul Tribunalului Botoșanis -au solicitat relații cu privire la acordarea acestui spor de 10%.
Prima instanță a constatat că, în unele unități școlare, părțile au stabilit să acorde acest spor de condiții penibile de muncă, ca și sporul de condiții periculoase, grele sau vătămătoare de muncă. În plus, în unele situații, acest spor a fost în cuantum mai mic de 10 %, nivel maxim stabilit de tocmai în considerarea activității efective pe care o desfășoară fiecare angajat.
Prima instanță nu s-a putut substitui acordului de voință a părților și să stabilească, fără a avea dovezi în acest sens, că activitatea reclamanților s-a desfășurat sau se desfășoară în condiții penibile.
Pentru a se putea stabili dacă acești angajați trebuie să beneficieze de sporul de 10%, trebuie evaluate condițiile efective în care își desfășoară activitatea în fiecare unitate școlară și posibilitatea ca activitate acestora să fie observată de către alte persoane ce se găsesc în unitatea școlară respectivă.
Doar în raport cu aceste criterii, relevate chiar de către reclamanți, prin precizările depuse la dosar, privind posibilitatea de a fi puși aceștia într- postură penibilă, din punct de vedere al percepției celor din jur, se poate stabili că trebuie să se acorde sporul privind condiții penibile de activitate.
De altfel, din fișa individuală a postului de îngrijitor, rezultă că, în principiu, un angajat ce ocupă o asemenea funcție are atribuții ce nu țin neapărat de efectuarea curățeniei zilnice în grupurile sanitare. Astfel, un îngrijitor trebuie să se ocupe și de scuturarea preșurilor, unde este cazul, îngrijirea din sălile de clasă, holuri și curte, aspirarea prafului, măturatul și spălatul zilnic, preluarea materialelor pentru curățenie.
Aceste activități nu pot fi considerate ca fiind desfășurate în condiții nedorite de muncă.
De altfel, în privința sporului pentru condiții penibile, Tribunalul Botoșania mai stabilit, anterior soluționării prezentei, că: "Din înscrisurile existente la dosarul cauzei, respectiv fișa individuală a postului pentru fiecare dintre reclamante, rezultă atribuțiile și responsabilitățile acestora. Printre acestea nu sunt elemente din care să rezulte că activitatea lor ar fi prestată în condiții penibile." Prin sentința civilă 1472 din 20.10.2008, dată în dosar -, din care a fost preluat fragmentul redat mai sus, Tribunalul Botoșani a stabilit că, îngrijitoarele angajate la o altă unitate școlară nu au dreptul la spor pentru condiții penibile, în lipsa determinării efective a posturilor în care activitatea se desfășoară în asemenea condiții.
Nu în ultimul rând, prima instanță a mai arătat că, în ceea ce privește condițiile grele, periculoase sau vătămătoare de muncă, sunt aplicabile și prevederile Contractului colectiv de muncă la nivel de ramură învățământ 5521/2004 pentru o parte din perioada analizată, care stabilea, prin art. 36, că salariaților din învățământ li se cuvine "Pentru condiții grele de muncă, un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective. Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului și condițiile de acordare se stabilesc de către minister, cu consultarea sindicatelor și cu avizul Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei și al Ministerului Finanțelor Publice." Art. 42 alin. 4 din același contract stabilea că "Nominalizarea salariaților care își desfășoară activitatea în locuri de muncă în condiții deosebite se face de către angajator, împreună cu sindicatele semnatare ale contractului colectiv de muncă teritorial."
La dosar nu a fost depus nici un document din care să rezulte îndeplinirea procedurii prevăzute de acest contract colectiv de muncă la nivel de ramură.
În raport cu cele arătate, instanța a respins, ca nefondată, acțiunea.
Împotriva sentinței sus-menționate, a declarat recurs Liga Sindicatelor din Învățământ B, în calitate de reprezentant legal și în numele membrilor de sindicat, și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, motivat de faptul că, rațiunea pentru care s-a solicitat acordarea sporului și faptul că posturile reclamanților se înscriu în sfera de aplicare a art. 40 și 41 din pe anii 2005 - 2006 și 2007 - 2010 rezultă din însăși natura atribuțiilor specifice acestor posturi.
Recurenții au arătat că, din moment ce salariații încadrați la unități școlare în posturi similare beneficiază de acest spor, ar fi inechitabil și inegal juridic să fie lipsiți de un asemenea drept.
De asemenea, au arătat că hotărârea atacată este nelegală, deoarece lipsa acestei evaluări, din motive pe care nici nu le pot controla și nici nu le sunt imputabile, nu poate fi de natură de a-i priva de un drept ce este în mod neechivoc recunoscut printr-un act ce are un caracter imperativ pentru angajator, respectiv, ce are un caracter minimal pentru toate raporturile de muncă.
Recurenții au mai arătat că acordarea sporului de 10% din salariul de bază, pentru condiții deosebite de muncă, grele, periculoase sau penibile, este în concordanță cu prevederile art. 40 alin. 3 lit. a din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2005 - 2006 și art. 41 alin. 3 lit. a din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2007 - 2010.
În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și 312 alin. 3 Cod procedură civilă.
La termenul de judecată din data de 20.10.2009, din oficiu, instanța de recurs a invocat excepția tardivității formulării recursului.
Deliberând cu prioritate asupra excepției invocate din oficiu, astfel după cum impune art. 137 al. 1 Cod procedură civilă, Curtea o constată ca fiind întemeiată, pentru următoarele considerente:
Art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă dispune că termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii pronunțate de instanța de fond.
Potrivit dispozițiilor art. 301 Cod procedură civilă, termenul de recurs curge de la comunicarea hotărârii atacate.
Hotărârea recurată a fost comunicată la data de 15.07.2009, astfel după cum rezultă din dovada de comunicare aflată la dosarul de fond (fila 69).
Cererea de recurs a fost depusă la instanța de fond la data de 28.07.2009 ( 3 dosar recurs), cu nerespectarea termenului de 10 zile impus de dispoziția legală mai sus arătată.
Art. 101 alin. 1 Cod procedură civilă prevede că termenele se înțeleg pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua când a început, nici ziua când s- sfârșit termenul.
De asemenea, art. 101 alin. 5 din același act normativ prevede că termenul care se sfârșește într-o zi de legală sau când serviciul este suspendat, se va prelungi până la sfârșitul primei zile de lucru următoare.
Astfel, ultima zi pentru declararea recursului era pe 26.07.2009, într-o zi de legală, când serviciul era suspendat, în aceste condiții termenul prelungindu-se până la sfârșitul primei zile de lucru următoare, respectiv până la sfârșitul zilei de 27.07.2009.
Ori, cererea de recurs a fost depusă la data de 28.07.2009, cu depășirea, deci, a termenului legal de 10 zile.
Față de cele reținute, Curtea va respinge recursul, ca tardiv introdus.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge, ca tardiv introdus, recursul declarat de LIGA SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNT B, în numele și pentru reclamanții:, și, împotriva sentinței nr. 888 din 24 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă (dosar nr-).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20 octombrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.2
Jud.fond:;
5.11.2009
Președinte:Mitrea Muntean DanielaJudecători:Mitrea Muntean Daniela, Sas Laura, Bratu
