Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 1370/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 1370
Ședința publică de la 17 martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Manuela Preda Popescu
JUDECĂTOR 2: Ioana Bodri
JUDECĂTOR 3: Doina
Grefier -
Pe rol judecarea recursurilor declarate de intimații DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G ÎN NUMELE ȘI PENTRU MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ TG. J și MINISTERUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE împotriva sentinței civile nr. 1819/17.10.2007, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații și AUTORITATEA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ G, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul, lipsind intimații DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G ÎN NUMELE ȘI PENTRU MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ TG. J și MINISTERUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE și AUTORITATEA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează depunerea întâmpinării de către intimată.
Se comunică copia recursurilor intimatei.
Curtea constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii.
Intimata solicită respingerea recursurilor și menținerea hotărârii Tribunalului Gorj ca temeinică și legală.
CURTEA
Asupra cauzei de față.
Prin sentința nr. 1819/17.10.2007, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- s-au respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive și a inadmisibilității acțiunii, invocate de intimata Ministerul Sănătății Publice.
S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de Autoritaea de Sănătate Publică
S-a admis în parte acțiunea formulată de petenta, domiciliată, împotriva intimaților Spitalul Județean Tg-J, Ministerul Finanțelor Publice, și Ministerul Sănătății Publice.
S-a admis cererea de chemare în garanție formulată de Ministerul Sănătății Publice, împotriva Autorității de Sănătate Publică
Au fost obligați intimații și chemata în garanție să plătească petentului contravaloarea tichetelor de masă pe perioada 04.06.2004 - 04.06.2007 și să acorde în continuare tichetele de masă cuvenite.
S-a respins acțiunea pentru perioada 01.01.2004 - 04.06.2004, ca prescrisă.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
S-a reținut că potrivit art. 1 din Legea nr. 142/ 1998 salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice și fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, pot primi o alocație individuală de hrană acordată sub forma tichetelor de masă suportată integral pe costuri de angajatori, iar tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz a bugetelor locale pentru unitățile din sectorul bugetar și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate conform legii pentru celelalte categorii de angajatori.
În speță, petenta are calitatea de salariat din cadrul Spitalului Județean G, respectiv o instituție bugetară, ce face parte din sectorul bugetar datorită alocării veniturilor de către stat, prin organele sale abilitate.
Conform art.41 alin.2 din Constituția României, salariații au dreptul la o protecție socială a muncii, iar măsurile de protecție privesc securitatea și igiena muncii, regimul de lucru al femeilor și tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaus săptămânal, concediu de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții grele, precum și în alte situații specifice.
Astfel, s- apreciat că acordarea tichetelor de masă reprezintă o măsură de protecție socială, privind securitatea la locul de muncă al reclamanților, constând în desfășurarea activității în condiții optime, întrucât vizează asigurarea hranei zilnice a fiecărui reclamant sub forma unei alocații în condițiile în care angajatorul nu poate oferi la locul de muncă condiții pentru ca aceștia să-și procure hrana direct.
Susținerea intimatei că nu pot fi acordate tichetele de masă datorită faptului că în buget nu sunt prevăzute sume cu această destinație nu poate fi reținută, având în vedere că acestea reprezintă o măsură de protecție a salariaților din sectorul bugetar.
Astfel, s- apreciat că intimații au obligația de a acorda aceste tichete petiționarei și să solicite alocarea și virarea fondurilor necesare în acest scop în calitatea de angajatori.
De asemenea, s- constatat că prin acordarea acestor tichete de masă unor salariați din anumite domenii din cadrul sectorului bugetar ce sunt finanțate de la bugetul de stat și chiar din aceeași instituție, se creează o discriminare din punct de vedere al exercitării dreptului la protecție socială între salariații din sectorul bugetar, încălcându-se astfel dispozițiile art. 41 alin. 2 din Constituție și art. 14 din Convenția Europeană a Dreptului Omului, care interzic orice discriminare între salariați din punct de vedere al protecției sociale din același sector de activitate.
Împotriva sentinței au declarat recurs Ministerul Sănătății, Autoritatea de Sănătate Publică G, Spitalul Județean Tg. J și Ministerul Economiei și Finanțelor. Prin motivele expuse, primele trei recurente fac trimitere la dispozițiile art. 41 din OG 23/2007 în care sunt prevăzute expres categoriile de salariați ce beneficiază de aceste facilități în care nu se regăsesc cele din care fac parte reclamanții. Pe de altă parte, plata acestora se face numai din resurse proprii, ceea ce nu este cazul pentru grădinițele cu program prelungit și cabinetele medicale.
Ministerul Economiei și Finanțelor, Autoritatea de Sănătate Publică și Ministerul Sănătății au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, sumele cu titlu de c/v tichetelor de masă putând fi exclusiv solicitate de către ordonatorul principal de credite prin inițierea unei proceduri de rectificare bugetară, respectiv de Ministerul Sănătății.
Asupra recursurilor formulate de Ministerul Economiei și Finanțelor, respectiv Ministerul Sănătății Publice, Curtea le apreciază ca fiind fondate.
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de acești recurenți este întemeiată.
În primul rând, între reclamantă și Ministerul Economiei și Finanțelor nu există raporturi de muncă, reclamanta fiind salariată a Spitalului Județean Tg. J, astfel cum rezultă din mențiunile înscrise în carnetul de muncă.
Potrivit art. 40 alin.2 lit. c din Codul muncii, obligația de acorda salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă revine angajatorului.
reținute de instanța de fond legate de modul de finanțare, de calitatea de ordonator de credite exced cadrului procesual determinat prin cererea de chemare în judecată, obiectul cererii fiind acela de acordare a contravalorii tichetelor de masă.
Raportul obligațional supus analizei instanței este acela prevăzut de art. 40 alin.2 lit. c din Codul muncii și revine exclusiv angajatorului, atât timp cât obligația de acordare a tichetelor de masă rezultă din dispozițiile contractului colectiv de muncă încheiat la nivelul ramurii sanitare.
Prin urmare, Curtea apreciază că instanța de fond a soluționat cauza cu privire la acești recurenți cu aplicarea greșită a legii și apreciind întemeiate excepțiile lipsei calității procesuale pasive, în temeiul art. 312 raportat la art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, va admite recursurile formulate de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G ÎN NUMELE ȘI PENTRU MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și MINISTERUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE, cu consecința modificării sentinței în sensul respingerii acțiunii față de acești pârâți.
Consecința directă a respingerii cererii de chemare în judecată față de pârâtul Ministerul Sănătății Publice o reprezintă modificarea soluției pronunțate de instanța de fond asupra cererii de chemare în garanție formulate de Ministerul Sănătății Publice împotriva intimatei - chemate în garanție Autoritatea De Sănătate Publică
Potrivit art. 60 din Codul d e procedură civilă, partea poate să cheme în garanție o altă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte, în cazul în care ar cădea în pretenții cu o cerere în garanție sau în despăgubire.
Cum pârâtul Ministerul Sănătății Publice nu a căzut în pretenții în sensul prevăzut de art. 60 din Codul d e procedură civilă, ca efect al respingerii cererii de chemare în judecată față de acesta, Curtea urmează să respingă cererea de chemare în garanție formulată împotriva Autorității de Sănătate Publică
Asupra recursului formulat de Spitalul Județean Tg. J, Curtea îl apreciază ca fiind nefondat și urmează să îl respingă pentru următoarele considerente:
Tichetele de masă reprezintă o alocație individuală de hrană, acordată titularilor unui contract individual de muncă, suportată integral de persoana fizică ori persoana juridică care are calitatea de angajator, așa cum stabilește art. 1 alin.1 din Legea nr. 142/1998, privind acordarea tichetelor de masă.
În cazul în care la nivelul de ramură sanitară a fost negociat un contract colectiv de muncă, modalitatea și condițiile de acordare a tichetelor de masă sunt stabilite prin intermediul acestui contract.
Deși recurentul- pârât în calitatea sa de angajator acorda tichete de masă salariaților cu locul de muncă în secțiile cu paturi, în laboratoare, servicii și compartimente funcționale din cadrul spitalului, în mod nejustificat nu a acordat acest drept și celorlalte categorii de salariați.
Cu toate că salariații au invocat raporturi juridice de muncă, respectiv existența unor contracte individuale de muncă încheiate cu recurentul - pârât, acesta a motivat fără un temei legal, că primii sunt plătiți din veniturile proprii ale unității spitalicești, iar ceilalți de la bugetul de stat.
Această distincție în acordarea tichetelor de masă nu rezultă ca posibilă din nici un act normativ invocat în cauză, singura condiție pentru a beneficia de tichete de masă fiind aceea a încadrării într-o unitate sanitară publică finanțată din venituri proprii. Criteriul angajării într-o subunitate fără personalitate juridică nu este relevant, atât timp cât această "subunitate" este cuprinsă în structura organizatorică a unității sanitare publice.
Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, reprezintă dreptul comun în materie, cadrul general pentru toate activitățile din toate ramurile de servicii la nivel național.
În domeniul sanitar, sunt aplicabile dispozițiile Legea nr.270/2003, care în art.35 alin.1 definește "spitalele publice", definiție din care rezultă sursa de finanțare și modul de funcționare, respectiv faptul că sunt instituții publice finanțate integral din venituri proprii, ce funcționează pe principiu autonomiei financiare și de asemenea, sunt aplicabile dispozițiile OUG nr. 115/2004 potrivit cu care, conf. art. 35, personalul încadrat în unitățile sanitare publice finanțate integral din venituri proprii, realizate prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate beneficiază lunar de 20 tichete de masă.
Nici Legea bugetului de stat nu contravine acestor reglementări aplicabile domeniului sanitar, deoarece în art. 24 din Legea nr.379/2005, de exemplu, instituțiile finanțate integral din venituri proprii (cum este situația spitalelor) sunt excluse din categoria instituțiilor publice în bugetele cărora nu sunt cuprinse sume pentru acordarea tichetelor de masă.
Trebuie precizat că sumele alocate pentru tichetele de masă, sunt sume fixe, ce nu se iau în calcul nici pentru angajator și nici pentru angajat la stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determină în raport cu venitul salarial, ele reprezentând alocații individuale de hrană ce se acordă titularilor unui contract individual de muncă și ca atare, nici nu poate fi stabilită o legătură directă și determinantă între aceste sume și salarii, neavând practic relevanță sursa de finanțare a salariilor angajaților, chiar dacă aceasta finalmente ar fi diferită, rămânând obligația legală de acordare a alocației de hrană.
Dacă s-ar adopta un astfel de criteriu, acesta ar fi discriminatoriu față de anumite categorii de angajați ai aceluiași sistem, cum este cel de sănătate publică, fapt ce contravine prevederilor art. 5 alin.1 și art.39 alin.1 lit. d ) din Codul muncii.
În contextul analizei făcute, se are în vedere și conținutul contractului colectiv de muncă la nivelul ramurii sanitare pe perioada 2005 - 2007, unde în art. 139 se prevede că angajatorul este obligat să acorde tichetele de masă potrivit Legea nr. 142/1998 și în conformitate cu prevederile legale prevăzute pentru unitățile finanțate de la bugetul de stat și de la bugetul asigurărilor sociale de sănătate.
Se constată astfel că instanța de fond a soluționat cauza pe fondul cauzei în mod legal, pârâtul Spitalul Județean Tg. J fiind obligat să asigure plata contravalorii alocației de hrană.
În consecință, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 312 din Codul d e procedură civilă, va respinge recursul formulat de Spitalul Județean Tg.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursurile formulate de intimații DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G ÎN NUMELE ȘI PENTRU MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și MINISTERUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE împotriva sentinței civile nr. 1819/17.10.2007, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata și intimata - chemat în garanție AUTORITATEA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
Respinge recursul declarat de intimatul SPITALULUI JUDEȚEAN DE URGENȚĂ TG.
Modifică în parte sentința în sensul că respinge acțiunea față de pârâții DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G ÎN NUMELE ȘI PENTRU MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și MINISTERUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE și cererea de chemare în garanție formulată de MINISTERUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE împotriva chematei în garanție AUTORITATEA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 martie 2008.
Președinte, - --- | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, - |
10.04.2008
Red. Jud.
Ex.4/25.03.2008
/ și
Președinte:Manuela Preda PopescuJudecători:Manuela Preda Popescu, Ioana Bodri, Doina
