Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 1433/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1433
Ședința publică de la 25 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Florica Diaconescu
JUDECĂTOR 2: Cristina Raicea
JUDECĂTOR 3: Manuela Preda
Grefier
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamantul PRIN SINDICATUL C, împotriva sentinței nr. 2092/26.05.2009 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj
- Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta SC C SA, și intimatul garant MINISTERUL MUNCII,FAMILIEI ȘI EGALITĂȚII DE ȘANSE - DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ D, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns intimatul pârât SC C SA, reprezentat de consilier juridic, lipsind recurentul reclamant și intimatul garant.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Consilier juridic pentru intimata pârâtă SC C SA, depune la dosar copia carnetului de muncă.
Instanța acordă cuvântul părții prezente asupra recursului de față.
Consilier juridic, pune concluzii de respingerea recursului, și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțată de Tribunalul Dolj.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 2092/26.05.2009 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj a respins excepția inadmisibilității acțiunii, excepția prematurității formulării cererii, excepția prescripției dreptului la acțiune, excepții invocate de pârâta Energetic C
A respins acțiunea precizată, formulată de reclamant SINDICATUL C cu sediul în com.,-, jud. D în numele și pentru salariatul în contradictoriu cu pârât C cu sediul în mun. C,-, jud.
A respins cererea de chemare în garanție a Ministerului Muncii Familiei și Egalității de Șanse - Direcția de Muncă și Protecție Socială D, cu sediul în C,-, jud. D, formulată de pârâta Energetic C
A obligat reclamantul la 350 lei cheltuieli de judecată către pârâtă.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Reclamantul este angajat al unității pârâte cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată.
Prin prezenta acțiune precizată se solicită prima de vacanță prevăzută de art. 123 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol, gaze, valabile pe anii 2005 - 2007 și primele de Paști, de C, de ziua Meseriei și de aprovizionare toamnă-iarnă prevăzute de art. 176 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol, gaze,valabile pe anii 2005 - 2007, drepturi aferente anilor 2005 - 2007.
Potrivit art. 123 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură " Pe lângă indemnizația aferentă concediului de odihnă, salariații vor primi o primă de vacanță de minimum 75% din indemnizația brută de concediu de odihnă, astfel încât acest ajutor în valoare netă să nu reprezinte mai puțin de 75% din indemnizația de concediu în valoare netă", iar potrivit art. 176 alin. (1) "Cu ocazia unor evenimente anuale, Paște, ziua meseriei, C, precum și în luna octombrie (pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă), salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale, sub forma unui adaos, în sumă fixă".
Cu privire laexcepția prematuritățiiacțiunii invocată de pârâtă, determinată de faptul că nu s-a procedat mai întâi la încercarea de soluționare pe cale amiabilă în comisia mixtă patronat-sindicat, procedură prevăzută de art. 5 pct. 30 din CCM la nivel de unitate ca fiind obligatorie, instanța reține că este neîntemeiată deoarece nu se poate îngrădi accesul reclamanților la justiție, nu se poate încălca dreptul reclamanților de a se adresa instanței, drept garantat de art. 21 din Constituție și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Instanța a apreciat că procedura soluționării pe cale amiabilă a fost prevăzută în favoarea salariaților pentru a le garanta o rapidă soluționare a nemulțumirilor și nicidecum ca o sancțiune împotriva acestora, ca o măsură care le-ar interzice posibilitatea de a se adresa instanței.
Cu privire laexcepția prescripțieidreptului la acțiune invocată de pârâtă și întemeiată pe dispozițiile art. 283 lit. e din Codul muncii, potrivit căruia cererile ce au ca obiect neexecutarea contractului colectiv de muncă sau a unor clauze ale acestuia se pot formula în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune, instanța constată că este neîntemeiată deoarece drepturile solicitate de reclamanți sunt drepturi de natură salarială, ( adaos la salariu) drepturi izvorând din raportul de muncă pentru care termenul de prescripție este de 3 ani în conformitate cu prevederile art. 283 lit. c din Codul muncii.
Cu privire laexcepția inadmisibilitățiiacțiunii invocată de pârâtă, instanța de asemenea constată că este neîntemeiată deoarece chiar dacă contractul colectiv de muncă pentru anii 2005 - 2007 pe care își întemeiază reclamanții pretențiile nu mai este în vigoare, drepturile salariaților născute în baza acestora pot fi solicitate în termenul de prescripție.
Față de aceste considerente, instanța va respinge excepțiile invocate de pârâtă prin întâmpinare.
Pe fondul cauzei instanța a constatat următoarele:
Din concluziile raportului de expertiză, întocmit de comisia formată din trei experți contabili, astfel cum a fost completat, rezultă că drepturile salariale reclamate de angajații unității, între care și reclamantul, nu au fost introduse in salariul de bază de-a lungul anilor.
Pentru a ajunge la această concluzie, toți experții au raportat aceste sporuri, prime și adaosuri la salariul de bază al reclamantului, pornind de la contractele colective de muncă aplicabile la nivel de ramură în perioada dedusă judecății, 2005-2007.
Conform art.176 alin. 1și 2 din acest contract, în perioada 2005-2007, cu ocazia unor evenimente anuale: Paști, C, ziua meseriei, precum și în luna octombrie pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă, salariații beneficiază de câte o suplimentare a drepturilor salariale, sub forma unui adaos, în sumă fixă, egală cu cel puțin un salariu minim pe ramură. În alin. 3 se prevede că prin contractele colective de muncă inferioare se vor stabili condițiile și criteriile de acordare.
De asemenea în același contract încheiat la nivel de ramură se prevedea la art. 176 alin. (6) că "fiecare din adaosurile de mai sus (de Paști, Ziua, C și in luna octombrie) se acordă în condițiile in care prin contractele colective de muncă încheiate la nivel de agent economic, nu s-a convenit introducerea lui in salariul de bază".
În art. 123 din aceleași contracte colective la nivel de ramură s-a prevăzut și acordarea unei prime de vacanță de minim 75% din indemnizația brută de concediu de odihnă.
Introducerea acestor drepturi salariale in salariul de bază au avut ca suport legal art. 137 din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură, care prevedea că " prin contractele colective de munca încheiate la nivel de agent economic, unele sporuri și/sau adaosuri pot fi incluse in salariul de bază".
În contractele colective de muncă aplicabile la nivel de unitate, începând cu anul 2005, nu au mai fost introduse clauze referitoare la aceste suplimentări salariale și prime de vacanță.
Drepturile prevăzute de art. 176 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de ramură, respectiv suplimentarea drepturilor salariale sub forma unui adaos in suma fixă in luna octombrie au fost introduse in salariul de bază începând cu 01.05.1994 când unitatea purta titulatura de RENEL, în urma negocierii mixte administrație - sindicat.
Aceste negocieri mixte nu pot fi trecute cu vederea chiar dacă au fost făcute pe perioada când unitatea avea altă denumire, deoarece prin Hotărârile de Guvern prin care aceasta și-a schimbat denumirea s-a stipulat clar ca unitatea nou înființată prin reorganizarea celeilalte preia toate drepturile și vor fi ținute de toate obligațiile fostei unități, iar personalul angajat al fostei unități se redistribuie noii societăți și se consideră transferat.
Astfel în Contractul Colectiv de Munca pe anul 1992-1993 la art. 57 era prevăzut că Pentru asigurarea aprovizionării de toamna - iarna se va acorda fiecărui salariat un ajutor material echivalent clasei 4 de salarizare din grila RENEL din luna in care se plătește. Ajutorul se va acorda in prima Jal unii octombrie iar începând cu anul 1994 in Contractul Colectiv de munca încheiat la nivel de unitate la art. (7.20) nu mai este menționat acest drept salarial.
Prin nr.HG 365/1998 RENEL s-a transformat in prin reorganizare. In urma acestei hotărâri toate drepturile câștigate de personal au fost păstrate la noua unitate. In carnetele de munca ale angajaților apar aceste negocieri salariale care se păstrează in continuare, salariul de baza nemaifiind modificat de atunci decât în sensul creșterii.
În anul 2000 prin HG 627 s-a transformat in SC SA Prin acesta restructurare toate drepturile salariale câștigate anterior s-au păstrat in continuare conform art. 36 alin (1) și a art. 43 alin (1).
În anul 2002 cu procesul verbal nr. 11/20.12.2002 privind negocierea la nivel de unitate pe anul 2003 dintre administrație si organizațiile sindicale ale unității Federația energetica si Federația termoelectrica au stabilit introducerea in salariile de baza a următoarelor adaosuri în suma fixă existente in contractul colectiv de munca al SC SA începând cu 01.01.2003 daosul pentru Paste conform. Art. 4.88 (1) lit. a; adaosul pentru ziua energeticianului conform. Art. 4.88 (1) lit. b; adaosul pentru C conform. Art. 4.88 (1) lit. c; rima p. de vacanta.
Începând cu 01.01.2003 s-a trecut de la 49 clase de salarizare cu trepte de la la K, la 53 clase de salarizare cu trepte de la la
În anul 2003 s-a negociat contractul colectiv de muncă care este valabil doi ani, adică 2003 si 2004.
La 18.02.2004 a apărut HG. nr. 103/2004 care desființează SC SA si înființează noua unitate SC Energetic C SA, căreia i s-a aplicat contractul colectiv de muncă al aprobat prin act adițional la CCM din anul 2003 înregistrat Direcția Generală de Munca si Protecție Socială cu numărul 4442/06.07.2004. Prin aceasta prelungire cu act adițional a CCM 2003 al SC SA cele doua confederații sindicale care au semnat împreună cu administrația acest act adițional au recunoscut continuitatea înțelegerilor avute împreună sub o altă denumire a unității.
In anul 2005 avut loc o noua negociere a Contractului Colectiv de Munca. La art. 1.2 s-a prevăzut " Contractul colectiv de munca SC Energetic C SA are la baza: CCM la nivel național, CCM la nivel de ramura, CCM la nivel SC SA și legislația in vigoare". La art. 4.86 s-a stabilit că reprezintă vechime neîntreruptă in SC Energetic C, inclusiv vechimea in fostele unități, RENEL, SC SA. ceea ce înseamnă ca și negocierile salariale obținute sub diverse titulaturi s-au păstrat.
In carnetele de muncă ale salariaților sunt evidențiate aceste negocieri salariale care s-au păstrat până în prezent, singurele modificări fiind cele de indexare a grilei de salarizare cu coeficientul de creștere salariala negociat. Daca aceste drepturi salariale nu ar fi fost păstrate ar fi trebuit să se micșoreze aceste salarii de baza ceea ce nu s-a întâmplat de la înființarea RENEL și pana in prezent.
Din grilele de salarizare aferente anilor 2003 - 2007 rezultă că în anul 2003 drepturile solicitate au fost incluse în salariul de bază lunar, acesta devenind mai mare.
La acest salariu, care cuprindea și drepturile solicitate s-au aplicat în anii următori creșterile salariale acordate prin Hotărâri de Guvern - indexări. Niciodată salariile nu au mai fost diminuare cu sumele ce ar reprezenta prima de vacanță și primele de Paști, C, Ziua Meseriei și aprovizionare toamnă-iarnă.
Susținerea reclamantei că pârâta a încălcat prevederile contractului colectiv de muncă la nivel de ramură nu a putut fi reținută de instanță deoarece potrivit art. 137 din contractului colectiv de muncă la nivel de ramură s-a prevăzut că "prin contractele colective de muncă încheiate la nivel de agent economic, unele sporuri și/sau adaosuri pot fi incluse în salariul de bază", iar potrivit art. 176 alin. 6 din contractului colectiv de muncă la nivel de ramură se prevede că "fiecare din adaosurile prevăzute de acest articol se acordă în condițiile în care prin contractele colective de muncă la nivel de agent economic nu s-a convenit introducerea lui în salariul de bază".
Având în vedere că drepturilor salariale sub forma unui adaos in suma fixă reprezentând prima din luna octombrie au fost introduse in salariul de bază începând cu 01.05.1994, iar drepturile salariale reprezentând daosul pentru Paste conform. Art. 4.88 (1) lit. a; adaosul pentru ziua energeticianului conform. Art. 4.88 (1) lit. b; adaosul pentru C conform. art. 4.88 (1) lit. c; rima p. de vacanță au fost introduse in salariul de bază începând cu 01.01.2003 instanța constată că nu mai pot fi acordate încă odată.
Instanța a apreciat că menținerea acestor drepturi în cuprinsul contractelor colective de muncă la nivel de ramură pe anii 2005-2007 nu reprezintă altceva decât consfințirea faptului că ele se acordă în continuare prin modalitatea includerii lor în salariul de bază al angajaților astfel cum s-a convenit în anul 2003, însă acordarea lor an de an prin includerea în salariu nu poate fi admisă, fiind evident faptul că prevederile succesive au vizat păstrarea drepturilor câștigate de salariați în forma convenită în anii 1994 și, respectiv 2003 și nicidecum adăugarea succesivă la salariu a acestor beneficii.
Relevant în acest sens este și procesul verbal nr. 6821/14.03.2008 prin care părțile din speța de față au declarat că revendicările solicitate prin adresa 345/20.02.2008 cât și cele consemnate în procesul de negociere reprezentând prima de vacanță, aprovizionarea toamnă-iarnă, primele de Paști și C, sunt declarate de ambele părți implicate fără obiect și nu se justifică ( fila 95 ), procesul-verbal menționat fiind rezultatul negocierilor dintre administrație și Uniunea Sindicatelor Energetice și Sindicatului C.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul prin SINDICATUL C, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
Reclamantul susține că soluția pronunțată este nelegală și motivată superficial, pornind de la aplicarea greșită a principiului analogiei care este o metodă de soluționare juridică a unui caz neprevăzut de lege, dar asemănător cu alt caz prevăzut de lege.
S-a considerat că, din moment ce anterior înființării ui Energetic C, urmare HG nr. 103/2004, drepturile salariale pretinse au fost incluse în salariul de bază la vechea unitate și urmare negocierilor mixte administrație-sindicate ce nu pot fi trecute cu vederea, fiind preluate în noile contracte individuale de muncă privind obligațiile angajatorului referitor la plata drepturilor salariale, în prezent nu mai pot fi solicitate.
Că, au fost înlăturate concluziile raportului de expertiză, fără nici justificare, Concluzia că drepturile salariale pretinse pe anii 2003 - 2007 au fost incluse în salariul de bază lunar, care a devenit mai mare, este total neîntemeiată deoarece perioada în discuție este alta decât cea pe care o analizează instanța, respectiv 2005 - 2007, de când funcționează pârâta din litigiu - Completul Energetic SA
Instanța nu ținut seama de dispozițiile art. 287 Codul Muncii, potrivit cu care sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărare, până la primul termen de înfățișare, dovadă pe care nu făcut-o cu acte scrise.
Că, au fost înlăturate, fără nici justificare, concluziile raportului de expertiză, care este o probă obiectivă.
Recursul se respinge.
in examinarea sentinței, prin prisma criticilor invocate și potrivit art.304/1 Cod procedură civilă, Curtea constată că acestea nu pot fi primite, neputându-se încadra în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege.
Astfel, cu privire la primul motiv de recurs, invocat de reclamant, instanța a avut în vedere și celelalte probe, nu numai raportul de expertiză, la dosarul cauzei existând confirmarea de primire a convocării, expertiza fiind de specialitate contabilă.
Nici cel de-al doilea motiv nu este întemeiat, fiind luate în considerare toate probele, procesele verbale și protocoalele încheiate între societate și sindicat, precum și Contractul Colectiv de Muncă pe anul 2003, grilele de salarizare.
Expertiza a avut în vedere grilele de salarizare aplicabile pe perioada dedusă judecății, aceste grile reprezentând în fapt grila valabilă începând cu data de 01.01.2003 majorată de la an la an cu un anumit procent negociat de parteneri de dialog social.
De altfel, recurenta și-a însușit mențiunile din procesul verbal nr. 5 din 26.04.1994 încheiat între reprezentantul recurentei și patronat, semnând actul în cauză, din care se desprinde că, solicitările ce vizau sporurile și adaosurile, nu sunt fundamentate, act prin care s-a soluționat conflictul de interese.
privind CCM pe anul 2008, reprezintă înțelegerea părților.
Cu privire la criticile privind CCM pe anul 2005-2007, nu se mai poate invoca o eventuală nelegalitate a clauzelor acestora putând fi introdusă o acțiune de anulare numai pe perioada existenței acestora.
Recurentul reclamant face trimitere și la dispozițiile art. 176 alin. 1 din CCM pe ramură, critică nefondată, atâta timp cât alin. 6 al aceluiași articol stabilește că "fiecare din adaosurile indexate, se acordă în unitățile în care prin CCM încheiat la nivel de agent economic, nu s-a convenit introducerea lor în salariul de bază".
Pârâta a făcut dovezi că, aceste sporuri și adaosuri, au fost cuprinse în salariul de bază, constatarea instanței de fond fiind corectă și prin prisma dispozițiilor art. 137 din CCM pe ramură.
Aceste aspecte sunt concretizate în probele aflate la dosarul cauzei (procese verbale, protocoale și CCM -uri).
Instanța a avut în vedere întreg probatoriul efectuat în cauză, apreciind că față de acesta nu era necesară încuviințarea efectuării unei noi expertize, dând posibilitatea părților să formuleze obiecțiuni, iar expertul a răspuns integral la acestea și nu se mai justifica astfel cererea reclamantei.
Nu se poate reține, nici încălcarea dreptului la un proces echitabil potrivit art.6 din Convenție, în condițiile în care instanța a făcut o interpretare și aplicare corectă în cauză a prevederilor legale relevante în soluționarea justă a cauzei, fiind respectat termenul rezonabil impus de normele europene.
Recursul intimatei pârâte este de asemenea, neîntemeiat în condițiile în care instanța a făcut o aplicare corectă a art.274 Cod procedură civilă, acordându- numai echivalentul cheltuielilor de judecată cu privire la care aceasta a depus acte doveditoare, astfel că nu se poate reține că recurenta pârâtă a justificat sume suplimentare cu acest titlu.
În consecință, se constată că, nici unul dintre motivele expuse prin recurs nu este întemeiat și nu există nici motive de ordine publică, care potrivit art.306 alin.2 Cod procedură civilă pot fi puse în dezbaterea părților din oficiu, astfel că va fi respins recursul și în temeiul art. 312. Pr.Civ. și menținută hotărârea, ca fiind temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de reclamantul prin SINDICATUL C, împotriva sentinței nr. 2092/26.05.2009 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta SC C SA, și intimatul garant MINISTERUL MUNCII,FAMILIEI ȘI EGALITĂȚII DE ȘANSE - DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Februarie 2010
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - -- |
Grefier, |
Red.jud. -
Tehnored. 2 ex./
01.03.2010
Red./
Președinte:Florica DiaconescuJudecători:Florica Diaconescu, Cristina Raicea, Manuela Preda
