Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 1572/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 1572/R-CM
Ședința publică din 04 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Irina Tănase JUDECĂTOR 2: Lică Togan
JUDECĂTOR 3: Maria Ploscă
Judecător: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de pârâtul ORAȘUL - PRIN PRIMAR, cu sediul în, Șoseaua Națională B-Pitești, județul A, împotriva sentinței civile nr.384/CM din data de 23 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, nu au răspuns părțile, respectiv: recurentul-pârât Orașul -prin primar, intimatul-reclamant Sindicatul Învățământ Preuniversitar Muntenia, pentru membrii de sindicat, I, -, -. -. șcu, -., -, -, și -. și intimații-pârâți Inspectoratil Școlar Județean A, Ministerul Educației, Cercetării și B, Școala și Școala
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea constată recursul în stare de judecată și se retrage pentru deliberare.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată la data de 28.10.2008, reclamanții -., I, -, -., -., scu, -., -, -, și, reprezentați de Sindicatul Preuniversitar Muntenia, au chemat în judecată pe pârâții Școala M și Școala, Orașul - prin Primar, Inspectoratul Școlar Județean A și Ministerul Educației și Cercetării, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați pârâții să le plătească prima de vacanță pentru perioada 2001-2008 și pe viitor, actualizată cu indicele de inflație la data achitării sumelor în cauză, precum și obligarea pârâtelor Școala M și Școala la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că în vederea aplicării principiului egalității de tratament, personalul contractual trebuie să beneficieze de prima de concediu pentru anii 2001-2007, potrivit dispozițiilor art.35 alin.2 din Legea nr.188/1999 referitoare la statutul funcționarului public.
Se face trimitere la Deciziile nr.XXIII/12.12.2005, nr.XII/05.02.2007 și nr. LXXVII/05.11.2007 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, prin care dreptul la prima de vacanță a fost recunoscut polițiștilor, magistraților și personalului auxiliar al instanțelor, precum și funcționarilor publici.
Deoarece prin nr.OUG146/19.12.2007 s-a aprobat pentru funcționarii publici plata primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2006, reclamanții apreciază că numai prin acordarea primei de vacanță tuturor categoriilor de personal se realizează principiul constituțional al egalității cetățenilor, având în vedere faptul că și ei desfășoară activitate în domeniul administrației publice.
Au susținut reclamanții că drepturile salariale privind prima de vacanță pentru perioada 2001-2006 nu sunt prescrise, termenul de prescripție fiind întrerupt, actul întrerupător de prescripție fiind OUG nr.146/2007.
Prin întâmpinarea formulată la data de 28.01.2009, Ministerul Educației, Cercetării și a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive în ceea ce-l privește, motivat de faptul că nu este angajatorul reclamanților și nu există nici un fel de raporturi juridice între cadrele didactice și această instituție.
Totodată, pârâtul a invocat și excepția prescripției dreptului material la acțiune, în raport de dispozițiile art.166 din Legea nr.53/2003, iar cu privire la OUG nr.146/2007 a arătat că acest act normativ nu se aplică personalului didactic din sistemul de învățământ și nu poate constitui motiv de întrerupere a prescripției.
Pe fondul cauzei, s-a susținut că personalul contractual din instituțiile de învățământ din sectorul bugetar este salarizat potrivit prevederilor Legii nr.128/1997, în care nu este prevăzută acordarea primei de vacanta, iar prin dispozițiile art.1 alin.2 din OUG nr.146/2007 se specifica faptul că în categoria personalului căruia îi sunt aplicabile prevederile acestei ordonanțe de urgenta intră funcționarii publici, funcționarii publici cu statut special, personalul auxiliar din sistemul justiției, membrii corpului diplomatic si consular al României, precum si alte categorii de personal, care beneficiază de prima de concediu de odihna în baza legilor speciale.
La termenul din data de 19.02.2009, instanța a invocat din oficiu excepția prescrierii dreptului material la acțiune al reclamanților - membri de sindicat pentru perioada 2001 - 27.10.2005 și a dispus, în temeiul art.137 alin. 2 Cod procedură civilă,. unirea tuturor excepțiilor cu fondul cauzei.
Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr.384/CM din 23 februarie 2009, admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Educației, Cercetării și și în consecință, a respins acțiunea față de acest pârât.
A admis excepția prescrierii dreptului material la acțiune pentru perioada 2001-27.10.2005, respingând solicitarea reclamanților în acest sens.
A fost admisă în parte acțiunea și au fost obligate pârâtele Școala M și Școala să calculeze și să plătească reclamanților cu care au raporturi juridice de muncă, prima de vacanță corespunzătoare perioadei 28.10.2005-decembrie 2008, în funcție de perioada efectiv lucrată de fiecare dintre reclamanți, drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Pârâtul Orașul a fost obligat să vireze pârâtelor de mai sus fondurile necesare achitării acestor drepturi, iar pârâtele Școala M și Școala au fost obligate să plătească Sindicatului cheltuieli de judecată în cuantum de 10 lei.
Prin aceeași sentință a fost respinsă acțiunea față de Inspectoratul Școlar Județean
Analizând cu prioritate excepțiile prescrierii dreptului material la acțiune al reclamanților - membri de sindicat pentru perioada 2001-27.10.2005, invocată din oficiu de instanță, precum și lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul Ministerul Educației Cercetării si, tribunalul a reținut că sunt întemeiate pentru următoarele considerente:
Potrivit art.166 alin.1 din Codul muncii, "dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor, se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate".
Art.50 alin 2 din Legea nr.128/1997 prevede expres că personalul din învățământ beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute în contractul colectiv de muncă.
La rândul său, Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de de Învățământ a prevăzut încă de la începutul apariției sale, dreptul personalului didactic la prima de vacanță ce trebuia acordată în plus față de indemnizația de concediu.
Acest drept nu a fost niciodată suspendat, așa încât în cauză nu își găsesc aplicabilitate dispozițiile OUG 146/2007, aceasta din urmă referindu-se la aprobarea plății primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2006.
Cum dreptul la prima de vacanță nu a fost suspendat, nu se poate vorbi nici de o întrerupere a cursului prescripției extinctive, așa încât, potrivit art.166 alin. 1 din Codul muncii, excepția a fost admisă, iar pe cale de consecință, au fost respinse solicitările reclamanților privind acordarea primei de vacanță pentru perioada 2001- 27.10.2005.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Educației, Cercetării și a fost admisă, reținându-se că între acest minister și reclamanții - membri de sindicat - nu există raporturi juridice de muncă, primul nefiind angajatorul celor din urmă. Mai mult, ministerul nu are nici calitatea de ordonator de credite pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat, întrucât potrivit art.13 din OUG 32/2001, începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea.
În ceea ce privește fondul cauzei, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamanții au invocat, în susținerea cererii de chemare în judecată, existența dreptului la prima de concediu pe care o are funcționarul public în temeiul art.35 alin.2 din Legea nr.188/1999, precum și decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțate în recursuri în interesul legii.
Tribunalul a apreciat că în cauză nu sunt incidente dispozițiile invocate de reclamanți, acestora neaplicându-li-se nici recursurile în interesul legii la care au făcut trimitere, după cum nu există nicio situație de discriminare față de alte categorii profesionale care au beneficiat de prima de concediu.
Astfel, instanța de fond a reținut că potrivit art.241 alin.1 lit.c) din Codul muncii, clauzele contractelor colective de muncă produc efecte pentru toți salariații încadrați la toți angajatorii din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă la acest nivel.
Potrivit art.50 alin.12 din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic, personalul didactic beneficiază de premii și alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă.
În această ordine de idei, contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură de învățământ a prevăzut, încă de la începutul apariției sale, dreptul personalului didactic la prima de vacanță ce trebuia acordată în plus față de indemnizația de concediu.
Conform art.37 lit.g) din contractul colectiv de muncă amintit, părțile contractante convin ca personalul din învățământ să beneficieze de o primă de vacanță, care se acordă odată cu indemnizația de concediu.
Executarea contractelor colective de muncă este, potrivit dispozițiilor art.30 din Legea nr.130/1996, obligatorie pentru părțile semnatare.
S-a reținut că în cauză nu a intervenit nicio clauză de suspendare a acestui drept al personalului didactic la prima de vacanță.
În consecință a fost admisă în parte acțiunea și au fost obligate pârâtele Școala M și Școala să calculeze și să plătească reclamanților cu care au raporturi juridice de muncă, prima de vacanță corespunzătoare perioadei 28.10.2005-decembrie 2008, în funcție de perioada efectiv lucrată de fiecare dintre reclamanți, drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, potrivit art.161 alin.4 din Codul muncii.
Având în vedere prevederile Legii nr.215/2001 a administrației publice locale, modificată și completată prin Legea nr.286/2006, coroborate cu prevederile nr.OG17/2006, precum și dispozițiile art.13 din nr.OUG32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare, în raport de care începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea, a fost obligat pârâtul Orașul să vireze pârâtelor Școala M și Scoala fondurile necesare achitării acestor drepturi.
Întrucât între reclamanți și Inspectoratul Școlar Județean A nu există raporturi juridice de muncă, acțiunea reclamanților față de acest pârât a fost respinsă.
Împotriva sentinței civile nr.384/CM din 23 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în termen legal a formulat recurs pârâtul Orașul - prin Primar, criticând-o pentru nelegalitate în sensul art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Motivând recursul, pârâtul susține că în mod greșit a fost obligat la virarea fondurilor necesare achitării drepturilor salariale solicitate de reclamanți.
Astfel, sumele de bani ce reprezintă cheltuieli salariale ale personalului din învățământul preuniversitar se aprobă potrivit dispozițiilor Legii nr.486/2006 privind bugetul de stat pe anul 2008, care prevăd în mod expres că finanțarea cheltuielilor de personal pentru instituțiile din învățământul preuniversitar de stat se efectuează din taxa pe valoarea adăugată.
Repartizarea sumelor către comune, orașe, municipii, se face prin decizii ale directorului Direcției -e a Finanțelor Publice Județene, cu asistența tehnică de specialitate a Inspectoratului Școlar, în funcție de numărul de beneficiari ai serviciilor respective.
Recurentul consideră că în mod nelegal a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Educației, Cercetării și T, întrucât acest minister are calitatea de angajator al reclamanților, prin Inspectoratul Școlar Județean
Examinând criticile formulate și sub toate aspectele conform art.3041Cod procedură civilă, se constată că nu sunt întemeiate, iar recursul nu este fondat.
Instanța de fond în mod corect obligat recurentul-pârât Orașul - prin Primar să vireze pârâtelor Școala M și Școala fondurile necesare achitării primelor de vacanță reclamanților pentru perioada 28.10.2005 - decembrie 2008, având în vedere prevederile Legii nr.215/2001 a administrației publice locale, modificată și completată prin Legea nr.286/2006, coroborate cu prevederile nr.OG17/2006 și dispozițiilor art.13 din nr.OUG32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare în raport de care, începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea.
Deși pârâtul nu are calitatea de angajator al reclamanților și nici atribuții de a calcula ori recalcula salariile acestora, potrivit art.38 alin.(2) lit.d din Legea nr.215/2001 privind administrația publică locală, deține prerogativa de a repartiza fondurile către unitățile de învățământ, iar dispozițiile art.68 alin.(1) lit.f din aceeași lege și art.20 alin.(1) și (4) din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice locale conferă instituției primarului calitatea de ordonator principal de credite asupra bugetului consiliului local.
Potrivit art.167 alin.(13) din Legea nr.84/1995, finanțarea de bază și finanțarea complementară a unităților de învățământ se fac pe bază de contract, întocmit conform Normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar, încheiat între directorul unității de învățământ preuniversitar și primarul localității în a cărei rază teritorială se află unitatea de învățământ.
În calitate de unitate administrativ-teritorială, Orașul este obligat de lege să asigure prin bugetul local propriu sursele de finanțare unităților școlare din raza sa administrativ-teritorială.
Susținerea recurentului în sensul că în mod nelegal a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Educației, Cercetării și T, este nefondată, având în vedere că nu are calitatea de ordonator de credite pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat, precum și faptul că între reclamanți și acest minister nu există raporturi juridice de muncă.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.312 (1) Cod procedură civilă, urmează a se respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de pârâtul ORAȘUL - PRIN PRIMAR, cu sediul în, Șoseaua Națională B-Pitești, județul A, împotriva sentinței civile nr.384/CM din 23 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în contradictoriu cu intimații SINDICATUL PREUNIVERSITAR MUNTENIA, cu sediul în Pitești,--6, județul A, în numele și pentru reclamanții membrii de sindicat: GH., I, GH., GH., GH., și pârâții INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN A, cu sediul în Pitești,--6, județul A, MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI, cu sediul în B,--30, sector 1, ȘCOALA și ȘCOALA M, cu sediul în prașul, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 04 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- -, - -, - -,
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
Ex.8/09.11.2009.
Jud.fond:.
.
Președinte:Irina TănaseJudecători:Irina Tănase, Lică Togan, Maria Ploscă
