Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 1712/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
Secția Litigii de Muncă
și Asigurări Sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1712
Ședința publică din 17 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Raluca Panaitescu
JUDECĂTOR 2: Dumitru Popescu
JUDECĂTOR 3: Aurelia Schnepf
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursurilor declarate de pârâții Inspectoratul Școlar al Județului T și Primarul Municipiului T împotriva Sentinței Civile nr. 1433/2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat Sindicatul " " și pârâta intimată Grădinița PP nr. 53 având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă pentru sindicatul intimat, vicepreședinta, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantului intimat solicită respingerea recursurilor și menținerea ca legală și temeinică a sentinței civile recurate, pentru motivele expuse pe larg prin întâmpinare, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Deliberând,constată următoarele:
Prin Sentința Civilă nr.1433/PI/2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în Dosarul nr- a fost admisă acțiunea formulată de Sindicatul, în numele și pentru reclamanta împotriva pârâților Grădinița PP nr. 53 T, Inspectoratul Școlar al Județului T și Primarul Municipiului T și-n consecință pârâții au fost obligați la plata către reclamant a ajutorului pentru nașterea copilului, prevăzut de art. 36 alin. 5 lit. f din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură învățământ pe perioada 2006-2010, actualizat în raport de rata inflației la data plății.
Pentru a pronunța această hotărâre,Tribunalul a reținut in esență că in cazul concret al reclamantelor sunt incidente prevederile art. 36 alin. 5 lit. f din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură învățământ, potrivit cărora mamele au dreptul la un salariu de bază plătit de angajator pentru nașterea fiecărui copil, iar la dosar au fost atașat certificatul de naștere ale copilului reclamantei menționată în tabelul anexă la cererea de chemare în judecată. De altfel, pârâții nu contestă acest drept.
Pârâtul Primarul Municipiului T a formulat recurs in termenul legal împotriva sentinței civile nr. 1254/PI/2009 a Tribunalului Timiș, solicitând admiterea recursului și modificarea hotărârii recurate, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a unității administrativ teritoriale.
In motivarea recursului se susține că excepția lipsei calității procesual pasive a recurentului rezultă din faptul că părțile unui conflict de muncă sunt salariații și unitățile la care sunt încadrați. Unitatea administrativ teritorială nu are calitatea de ordonator de credite iar potrivit art. 11 alin.5 din Legea nr. 128/1997, așa cum a fost modificată prin Legea nr. 349/2004,angajarea pe post se face de directorul unității de învățământ, pe baza deciziei de repartizare semnată de inspectorul școlar general.
În drept, se invocă dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 coroborate cu cele ale art. 3041Cod procedură civilă.
Hotărârea instanței de fond a fost atacată cu recurs și de către pârâtul Inspectoratul Școlar al Județului T,care a solicitat modificarea în tot a hotărârii recurate, în sensul respingerii acțiunii reclamantei.
În motivarea cererii de recurs se arată că, potrivit Legii nr. 128/1997 și art. 13 din G nr. 32/2001, Inspectoratul Școlar al Județului T nu are atribuții și competențe în ceea ce privește salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar din unitățile de învățământ.
Totodată,recurentul susține că finanțarea unităților de învățământ preuniversitar are două componente, și anume finanțarea complementară, care se asigură exclusiv de la bugetele locale și din alte surse, cu particularitatea că în cazul unităților de învățământ special, este pârâta, finanțarea complementară o asigură consiliile județene, și finanțarea de bază, care se asigură din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, finanțare care cuprinde și cheltuielile de personal.
Pe de altă parte, prima instanță a avut în vedere doar dispozițiile art. 36 alin. 5 lit. f din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură învățământ, care prevăd acordarea ajutorului în litigiu fără a lua în considerare faptul că, pentru salariații din instituțiile finanțate de la bugetul statului, orice drept prevăzut în contract este condiționat de includerea sa în acte normative aferente, astfel încât în contractele colective de muncă nu se pot negocia clauze referitoare la drepturi a căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale, fiind necesară constituirea surselor de finanțare pentru includerea lor în bugetul de stat. Din adresele nr. 769/8.03.2007 a Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei și nr. 2036/28.02.2007 a Inspectoratului Școlar al Județului T rezultă că acordarea și cuantumul ajutorului de naștere este stabilit prin legea bugetului asigurărilor sociale.
În drept, se invocă dispozițiile art. 304 pct. 8 și pct. 9, art. 3041Cod procedură civilă, Legea nr. 128/1997, Legea nr. 84/1985.
Poziția procesuală a reclamantei,reprezentată prin sindicatul autor al acțiunii principale a fost exprimată prin înscrisul intitulat răspuns la recurs,prin care aceștia au solicitat respingerea recursului, reiterând conținutul actelor normative invocate in primul ciclu procesual.
Examinând recursurile prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate în cauză și a dispozițiilor art. 304 pct. 8 și pct. 9 coroborate cu cele ale art. 3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că sunt neîntemeiate pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Instanța de fond a făcut o corectă interpretare a dispozițiilor legale în ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a pârâților-recurenți, precum și soluționarea în fond a pricinii.
Pârâții chemați în judecată au calitate procesuală pasivă, calitate ce decurge din atribuțiile pe care le au în ceea ce privește angajarea, calcularea, plata salariilor, asigurarea, aprobarea, repartizarea fondurilor necesare plății salariilor.
Art. 11 alin. 5 din Legea nr. 128/1997 și Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură învățământ dau in sarcina Inspectoratului Școlar atribuția de angajare a cadrelor didactice, angajarea acestora pe post făcându-se prin dispoziția inspectorului școlar general.Art. 19 alin. 2 din Legea nr. 128/1997 dă în sarcina unităților de învățământ atributul de angajator pentru personalul didactic auxiliar, salariile fiind determinate de către unitățile de învățământ.
Este adevărat că salariile se calculează de către instituția de învățământ la care este angajat membru de sindicat, însă inspectorul școlar are atribuții de control în ce privește modul de calcul și plată a salariilor de către unitățile de învățământ și modalitatea în care se aplică dispozițiile Ministerul Educației, Cercetării și
De asemenea, legitimarea procesual pasivă a unității administrativ teritoriale se justifică pe prevederile art. 167 alin.3 din Legea nr. 84/1995,dar și pe cele ale art. 39 și 40 din HG nr. 2192/2004,prin care a fost atribuit acestora un rol decizional in aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli lunare ale fiecărei unități de învățământ din raza lor teritorială.
Date fiind aceste atribuții pe care le au în ce privește angajarea, respectiv repartizarea fondurilor privind plata salariilor, raportat la cele menționate mai sus, pârâții au calitate procesuală pasivă în cauză.
Conform art. 36 alin. 5 lit. f din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură învățământ, personalul din învățământ beneficiază de un salariu de bază plătit de angajator mamei pentru nașterea fiecărui copil, iar dacă mama nu este salariată, soțul acesteia va beneficia de plata unui salariu de bază.
În același sens, art. 51 lit. c din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2005-2006 și art. 51 lit. c din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010 prevăd că, în afara ajutoarelor prevăzute de lege, salariații au dreptul la un salariu mediu pe unitate, plătit de aceasta mamei pentru nașterea fiecărui copil, iar dacă mama nu este salariată soțul acesteia va beneficia de plata unui salariu mediu pe unitate.
În conformitate cu dispozițiile art.241 alin.1 lit.c din Codul muncii și ale art.11 alin.1 lit.c din Legea nr.130/1996, clauzele contractelor colective de muncă produc efecte pentru salariații încadrați la toți angajatorii din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă la acest nivel, indiferent dacă angajatorul respectiv a participat sau nu, direct ori prin reprezentare de către o federație sau confederație patronală la negocierea și încheierea unor asemenea contracte colective.
Potrivit art.241 alin.1 lit.d din Codul muncii și art.11 alin.1 lit.d din Legea nr.130/1996, clauzele contractelor colective de muncă la nivel național produc efecte pentru salariații încadrați la toți angajatorii din țară.
Art.238 alin.2 din Codul muncii prevede că: "contractele individuale de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă". Astfel, orice contract individual de muncă se încheie nu numai în considerarea prevederilor legii, ci și în considerarea clauzelor contractelor colective ce îi sunt aplicabile salariatului în cauză. Potrivit art.247 din Codul muncii, "în cazul în care la nivel de angajator, grup de angajatori sau ramură nu există contract colectiv de muncă, se aplică contractul colectiv de muncă încheiat la nivel superior". Prin urmare, dacă la nivelul angajatorului nu există contract colectiv de muncă, se aplică contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de ramură.
Aceste prevederi se întemeiază pe natura juridică a contractului colectiv de muncă, și anume aceea de izvor de drept, precum și pe împrejurarea că un asemenea contract reprezintă o excepție de la principiul relativității efectelor contractelor, așa cum rezultă din ansamblul dispozițiilor legale în materia contractelor colective de muncă.
Prin urmare, în mod corect, instanța de fond a reținut că membra de sindicat reprezentată în litigiul pendinte este îndreptățițită la plata ajutorului prevăzut de art. 36 alin. 5 lit. f din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură învățământ, fiind angajată a unei unități de învățământ căreia i s-a născut un copil.
Intr-adevăr in conformitate cu art. 12 din Legea nr. 130/1996 prin contractele colective de muncă nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale,insă tot atât de real este și faptul că textul menționat trebuie interpretat in sensul că normele contractului colectiv de muncă aplicabil pot fi înlăturate doar atunci când ele contravin unor prevederi legale exprese care reglementează un anumit cuantum al unui spor salarial ori al indemnizației de bază,nu însă și atunci când conferă salariatului bugetar drepturi suplimentare,care nu sunt prevăzute de lege. Un argument in plus in sensul arătat este faptul că însăși legea specială referitoare la stabilirea sistemului de salarizare al reclamanților conferă personalului didactic prin art.50 alin.12 din Legea nr. 128/1997 facultatea de abeneficia de premii și de alte drepturi bănești prevăzute de legeși de contractul colectiv de muncă.
In strânsă legătură cu cele mai sus menționate, Curtea reține că,in lipsa unei dispoziții legale exprese care să condiționeze in vreun fel acordarea drepturilor salariale sub forma ajutoarelor de naștere, ori să statueze asupra cuantumului acestora,clauzele contractului individual de muncă încheiate la nivelul ramurii de învățământ nu ar putea fi in vreun fel înlăturate. Prevederea cuprinsă in art. 12 din Legea nr. 130/1996 nu este aplicabilă in cauză, iar motivele de recurs ale pârâților,justificate prin pretinsa incidență a art. 304 pct.8 și 9 /pr.civ., nu sunt întemeiate.
In fine, împrejurarea că nu au fost stabilite sursele de finanțare pentru acordarea acestui ajutor nu este imputabilă beneficiarilor lui și nu poate conduce la inaplicabilitatea dispozițiilor art. 36 alin. 5 lit. f din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură învățământ, dat fiind caracterul de izvor de drept al contractului colectiv de muncă, precum și obligativitatea clauzelor sale pentru angajatorii la care se referă.
Având în vedere cele expuse mai sus, Curtea apreciază că hotărârea recurată este temeinică și legală, nefiind incident vreunul din motivele de recurs reglementate de art. 304 pct. 8 și pct. 9 Cod procedură civilă.
În temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța va respinge recursurile declarate de către pârâții-recurenți Primarul Municipiului T și Inspectoratul Școlar al Județului T împotriva Sentinței Civile nr.1433/PI/2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, ca neîntemeiate.
Se va lua act prin considerentele prezentei că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de Inspectoratul Școlar al Județului T și Primarul Municipiului T împotriva Sentinței Civile nr. 1433/2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. /17.12. 2009
Tehnored / /17.12.2009/2 ex
Prima instanță: și - Tribunalul Timiș
Președinte:Raluca PanaitescuJudecători:Raluca Panaitescu, Dumitru Popescu, Aurelia Schnepf
