Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 217/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ 217/CM
Ședința publică din 08 Aprilie 2008
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Jelena Zalman
JUDECĂTOR 2: Maria Apostol
JUDECĂTOR 3: Mariana Bădulescu
Grefier - -
S-au luat în examinare recursurile civile declarate de, domiciliată în, jud.-,.2,.7,-, C,- bis, C, str. -. -.. nr.46 A, -.A,.9, C, srt.- nr.118, -S5,.C,.73, ) -, C, al. nr.18, -,.C,.26, C, al. nr.1B, -T5,.A,.8, C, bd. 1 - nr.1A, -.B,.51, C, srt. nr.13, -N2,.A,.6, C,-, -.B,.28, C,-, -,.B,.14, C,-, -6A,.A,.110, C,-, anu -, C, bd. - nr.97, -,.B,.35, C, bd.- nr.273, -11,.A,.3, com.Valul lui, str.-. nr.2. jud., C,-, -,.A,.5, -, C,-, -A,.A,.17, -, C,-, C,-, com. jud.-, C,-, C,-, -C4,.A,.1, -, C, bd.- nr.342, -.B,.58, C, bd.- nr.281, -.A,.25, or.-,.11,.D,.40, -, Com.Cumpăna, jud., C,-, -.A,.12, C, bd.- nr.95, -1,.A,.25, -, C,-, -,.D,.117, C,-, -,.D,.117, -, C,-, -,.A,.20, -, C, str. - nr.1, -25,.A,.23, -, bd.-.- nr.2. -P3,.A,.4, C,-, M,-, C, bd.1 - 2. nr.27, -30,.B,.21, C, bd.1 - 2. nr.27, -30,.A,.1, C, bd.-.- nr.111, -L1,.C,.36, C,-, -18,.B,.85, -, C, bd.1 - nr.2. -6B,.1,.2, -, C,-, -N4,.4, C,-, C,-, -C9,.B,.14, C, str.- nr.55, -2,.D,.71, C,-, -.D,.64, C, bd. - nr.297, -7,.A,.18, C, bd.-.- nr.86, -,.A,.17, --ia, C, bd.-.- nr.86, -,.A,.17, -, or.-, jud. -, C,-, -.B,.22, C,-, -.B,.22, -, or. str.G- nr.15, -3,.B,.16, -, mun.M,-, -S4,.A,.13, or. jud.-, C,-, C, al. nr.6, -.C,.60, G, or. H, jud.-, or.Hîrșova, jud.-, -, or.Hîrșova, jud.-,.36B,.A,.9, or.Hîrșova, jud.-, -6,.A,.3, or.Hîrșova, jud.-, or.Hîrșova, jud.-,.4..A,.1, or.Hîrșova, jud.-, -.A,.13, -, or.Hîrșova, jud.-, or.Hîrșova, jud. str.-, -.B,.25, (), or.Hîrșova, jud. str.-, -.C,.41, or.Hîrșova, jud.-, or.Hîrșova, jud. str.-, -4,.A,.12, or.Hîrșova, jud.-, -A,.A,.13, --, or.Hîrșova, jud. str.-, -4,.A,.3, or.Hîrșova, jud. str.-, -3,.B,.9, -, com. sat., jud., com. sat., jud., M, jud.-, -.B,.22, M, jud.-, -.B,.22, -, M, jud.-,.4,.3, M, jud.-,.4,.3, -, M, jud.-,M, jud.-, M, loc., Drum Județean. nr.51,M,-, -,.B,.38, -, com. sat, jud., mun.M, jud.-, C, al. nr.8, -73,.B,.33, com.Valul lui,-, C,-, -.B,.26, C, bd.1 - 2. nr.6, -56,.B,.22, -, C,-, -C3,.A,.44, C,-, C,-, -C8,.B,.24, C,-,.69,.A,.406, C,-, ( -), C, str.- nr.61, -.B,.13, or.M, sat,-, jud., or.M, sat,-, jud., mun.M, jud.-, mun.M, jud.-, mun.M, loc.S - com. jud.- și și -, în calitate de succesori ai lui, domiciliate în mun.C,-, -.A,.12, precum și recursul declarat de intimatul pârât SC SA GRUP, cu sediul în B, sector 1,-, împotriva sentinței civile nr.2135 din 28 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru recurenți reclamanți intimați avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 100/8.04.2008 depusă la dosar, iar pentru recurentul pârât intimat se prezintă avocat în baza delegației de substituire nr.105/2008, depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu dispozițiile art.87 și următoarele cod procedură civilă.
Recursurile sunt declarate în termen, motivate și scutite de plata taxei de timbru.
După referatul grefierului de ședință, apărătorul recurenților reclamanți depune înscrisuri, în copie certificată, respectiv actul adițional la contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul SC SA B, contractul colectiv de muncă 2003-2004. Deasemeni apărătorul recurentului pârât depune la dosar concluzii scrise, însoțite de copie de pe sentința civillă nr. 45/23.01.2008 a Tribunalului Constanța și sentința civilă nr.548/24.01.2008 pronunțată de Tribunalul București, precum și un raport de expertiză contabilă efectuat de, referitor la suplimentele de Paști și de C, într-un singur exemplar și se angajează să mai depună un exemplar pentru comunicare părții adverse.
Apărătorul recurenți reclamanți nu solicită să-i fie comunicate copie de pe aceste acte și referitor la expertiza contabilă solicită instanței respingerea acestei probe, întrucât este o expertiză extrajudiciară ce nu interesează părțile.
Apărătorul recurentului pârât susține, că actele depuse de către apărătorul recurenților reclamanți se regăsesc în dosarul de fond, și de asemeni mai susține că expertiză depusă este utilă cauzei, întrucât în conținutul ei sunt calcule față de drepturile salariale ce trebuiau plătite salariaților și care trebuiau incluse în salariile de bază.
Apărătorul recurenților reclamanți, susține, față de afirmația apărătorului recurentului pârât că înscrisurile depuse azi în instanță s-ar afla în dosarul de fond, că aceste înscrisuri se află la dosarul de fond, însă acelea nu sunt certificate de, cum sunt cele depuse azi în instanță. În dosarul de fond, sunt depuse și contractele colective de muncă, contractele individuale de muncă numai cu număr, fără a fi certificate.
Apărătorul recurentei pârâte susține că la fila 377 dosar fond, sunt acte adiționale ce poartă viza Direcției de Muncă referitor la de salarizare.
Instanța, verificând raportul de expertiză depus, constată că este un raport de expertiză extrajudiciar, care nu interesează părțile și îl restituie apărătorului recurentei pârâte, întrucât nu este util în soluționarea cauzei de față.
Întrebate fiind părțile, arată că nu mai au alte acte de depus sau cereri noi de formulat, apreciind cauza în stare de judecată.
Instanța luând act de declarația acestora, în sensul că mai au înscrisuri noi de depus sau cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Apărătorul recurenților reclamanți având cuvântul, susține că nu este mulțumit de hotărârea pronunțată de instanța de fond întrucât ar fi vrut să beneficieze de sarcina probei și din acest motiv la fond a depus ce acte a putut la dosar. Prima instanță a admis în parte primul capăt de cerere, obligând la plată numai pentru perioada de 3 ani anterior înregistrării acțiunii și până la 10.05.2005. Greșit a fost redus de salarizare la 1,76 printr-un act adițional legal înregistrat, întrucât acesta nu poartă ștampila Direcției de muncă de 1,98% a fost solicitat pentru toți angajații, inițial acțiunea a fost începută în contradictoriu cu AR, apoi cu, iar AR-ul nu este sucursală, ci este un punct de lucru, deci există același contract de muncă, ceea ce diferențiază unitățile - sunt sporurile acordate. admiterea recursului, modificarea în parte a hotărârii de fond, în sensul obligării pârâtei la plata diferențelor de drepturi salariale rezultate din aplicarea ui de 1,98 din salariul minim pe economie indexat, pe dată perioada de la 10.09.2004, până la încetarea raporturilor de muncă cu fiecare dintre reclamanți
Apărătorul recurentei pârâte, solicită admiterea recursului de față, pentru următoarele aspecte:
Referitor la excepția prematurității, deși excepția a fost invocată prin întâmpinare, instanța nu a acordat cuvântul părților asupra acesteia în ședință publică. - mult, deși excepția nu a fost soluționată cu respectarea principiului contradictorialității și oralității, motivele pentru care instanța a apreciat-o ca neîntemeiată le regăsim în considerentele hotărârii, însă instanța nu s-a pronunțat prin dispozitiv, în sensul respingerii acesteia, nici prin încheiere.
Un alt motiv de recurs este cele legat de acordarea ui de 1,98 sau 1,76.Astfel de 1,98% s-a acordat doar salariaților AR, ARUL fiind o filială a SC SA, cu condiții speciale de muncă, motiv pentru care, pentru salariații aceste societăți sunt prevăzute drepturi speciale - respectiv de 1,98%. Reclamanții din prezenta cauză au fost salariați ai SA SA, în cadrul serviciilor, neavând nici un raport juridic cu.
În aceste condiții, instanța de fond a acordat foștilor salariați de 1,98, deși s-a reținut faptul că aceștia au fost salariații SC SA, art.128 din M prevăzând drepturi salariale în raport de 1,76 și nu în ultimul rând, faptul că doar salariații AR, ca urmare a actului adițional care modifică conținutul art.128 din CCM au dreptul la de 1,98%. Pentru aceste motive, solicită modificarea hotărârii recurate, în sensul respingerii acestui capăt de cerere ca nefondat și netemeinic.
Cu privire la plata suplimentelor salariale, acordate cu ocazia sărbătorilor de Paști și C acestea au fost incluse în salariul de bată al angajaților în anul 2003, acestea constituind un element fix acordate începând cu anul 2003 și reprezintă valori brute supuse impozitării, indiferent dacă acestea au fost incluse în salariul de bază, ca și în cazul de față sau se acordă separat. În concluzie, solicită admite recursului de față.
Apărătorul recurenților reclamanți, în replică susține că ar fi binevenită o casare - pentru niște excepții care au fost făcute prin dosare. În cauze cu spunem că este vorbă despre de 1,76, în cauzele cu, spunem că este vorba de 1,98. Practic pârâții spun același lucru și invers. Referitor la suplimentările de sărbători, acestea se cuvin prin unde sunt prevăzute și nu este o sumă prea mare.
Apărătorul recurentei pârâte nu este de acordat cu aceste susțineri și pledează împotriva acordării lor. De asemeni, cu privire la excepția prescrierii dreptului la acțiune lasă la aprecierea instanței.
Instanța rămâne în pronunțarea asupra recursurilor de față.
CURTEA
Curtea cu privire la recursurile civile de față;
Reclamanții menționați în tabelul alăturat recursului au exercitat prezenta cale de atac și au criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
Împotriva aceleiași sentințe a declarat recurs și pârâta
Critica sentinței prin motivele de recurs formulate de reclamantți a vizat în esență următoarele:
În mod eronat a apreciat instanța de fond că începând cu data de 10.05.2005 de salarizare a fost redus la 1,76, cât timp actul adițional invocat nu poartă ștampila Direcției de Muncă B, ci numai un număr pe coperta acestuia.
În mod nejustificat instanța de fond a inversat sarcina probei punând în vedere reclamanților salariați să facă dovada înregistării actului adițional și nu în sarcina angajatorului care l-a invocat în apărare.
II. Critica formulată prin motivele de recurs de către a vizat în esență următoarele:
1. În mod nejustificat a considerat instanța de fond că reclamanților li se cuvenea de ierarhizare de 1,98, fie și până la 10.05.2005, întrucât acesta se cuvenea numai salariaților și nu salariaților în cadrul serviciilor.
Conform art.128 alin.5 din articol cu același conținut pentru anii 2004 - 2005 - 2006 - 2007 "salariul minim de bază este de minim 1,76 ori mai mare decât salariul minim pe economie actualizat".
În aceste condiții, în mod nelegal și nejustificat, instanța de fond a admis acest capăt de cerere.
În subsidiar, cu privire la acest capăt de cerere consideră nefondate pretențiile din perspectiva nr.HG866/2001, prin care s-a aprobat lista cu agenții economici prev. în art.11 alin.3 din nr.OUG79/2001, prin care a fost monitorizată, având statut special în perioada 2003 - 2005.
2. Cât privește prematuritatea formulării cererii de chemare în judecată apreciază că această excepție nu a fost soluționată de instanța de fond, decât în considerente și nu prin dispozitiv.
3. apreciat totodată că în mod nelegal a fost respinsă excepția prescripției dreptului la acțiune în cauză fiind incidente disp. art.283 lit. Codul muncii.
Deși instanța a respins excepția, considerând că obiectul cauzei constă în plata unor drepturi salariale, în considerente se face o amplă analiză a clauzelor contractului colectiv de muncă, din interpretarea acestora, concluzionându-se că pretențiile reclamanților sunt întemeiate în conformitate cu art.168 (1), însă acestea se raportează la salariul de bază pe, iar nu la C brut pe unitate.
Drepturile salariale cuprinse în sfera noțiuniii de "salarii, își au izvorul și sunt reglementate de norma art.128 alin.2 din, coroborată cu art.129 - 141 ale Capitolului V din M și sunt supuse în mod exclusiv termenului general de prescripție de 3 ani în conformitate cu norma art.145 alin.5 din MN.
Față de caracterul de normă generală a art.168, astfel dedusă din reglementările C: și în raport de faptul că "ajutoarele" în cauză nu se regăsesc în enumerarea expresă a indemnizațiilor, sporurilor și adausurilor intrate în sfera noțiunii de salarii reglementată de normele cap.V din, dreptul la acțiune se prescrie în 6 luni.
"Cu privire la plata suplimentărilor salariale apreciază că în mod greșit instanța a respins apărarea pârâtei, în sensul că nu datorează drepturile salariale suplimentare, acestea fiind acordate și primite de către salariați, deoarece au fost incluse în salariul de bază".
Prin Decizia nr.3793/18.06.2007 Comisia Paritară a confirmat intenția părților cu privire la includerea bonusurilor cuvenite fiecărui salariat în salariile de bază atât pentru anul 2003, cât și pentru anii următori.
Comisia a menționat în mod expres faptul că intenția reală părților la negocierea a fost aceea de a include bonusurile de C și de Paști în salariul de bază, începând cu anul 2003.
Recursul a fost motivat în drept în baza art.304 pct.9 Cod pr.civilă.
Recursul formulat de reclamanti este fondat și va fi admis, iar recursul declarat de intimată este nefondat și va fi respins.
Motivul 1 al ambelor recursuri va fi analizat împreună, întrucât rezolvarea legală a acestei critici presupune stabilirea corectă a situației de fapt și interpretarea disp. art.128 din în evoluția acestui text din anul 2003 până în anul 2007.
Astfel, reclamanții recurenți susțin că, în virtutea acestei dispoziții contractuale de salarizare de 1,98 se aplică și după 10.05.2005, iar intimatul recurent apreciază că dimpotrivă nici înainte de acest moment salariaților nu le era aplicabil acest coeficient el fiind incident numai pentru salariații.
Pentru a da clarificarea corectă a acestei chestiuni avem în vedere următoarele texte de lege.
Art.236 (4) Codul muncii dispune "contractele colective de muncă încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților".
Art.244 Codul muncii prevede că pe parcursul executării contractului colectiv de muncă, clauzele pot fi modificate, în condițiile legii, opri de câte ori părțile convin acest lucru.
Legea nr.130/1996, republicată, cu privire la contractul colectiv de muncă stabilește la art.31(2) că "modificările aduse contractului colectiv de muncă se comunică în scris organului care le păstrează și devin aplicabile de la data înregistrării sau la o dată ulterioară, potrivit convenției părților
Între Patronat și Sindicate s-au încheiat mai multe acte adiționale prin care s-a convenit modificarea la nivelul C și nu la nivelul SC SA, iar dintre acestea au fost înregistrate potrivit legii, numai actul adițional din anul 2003 care a adus modificări, dar nu în ceea ce privește art.128.
În privința actelor adiționale la. pe anii 2005, 2006 și 2007, recurenta pârâtă SC SA prin apărător ales, av. a arătat, în mod explicit că aceste modificări nu au fost înregistrate la Direcția de Muncă și Protecție Socială, aspect care rezultă din cuprinsul încheierii de ședință din 09.11.2007, pag. 344 aliniat penultim din dosarul nr- al Tribunalului Constanța.
Nefiind înregistrate la Direcția de Muncă și Protecție Socială, toate aceste modificări nu pot avea nici un efect asupra clauzei cuprinse în art.128(5) din 2003 care prevede în mod explicit de ierarhizare 1,98.
În privința actului adițional înregistrat la. B sub nr.447/21.01.2005 trebuie făcute următoarele precizări: actul adițional are în calitate de semnatari C și Federația Sindicală.
Chiar luând în considerare actul adițional acesta nu a afectat drepturile pentru salariații SC SA el vizând doar salariații SC SA, sens în care s-a dat art.128(5), următorul conținut: "În cadrul C, salariul de bază minim va fi de 1,98 ori mai mare decât salariul minim pe economie actualizat".
Drept urmare, se impune admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul obligării pârâtei la plata diferențelor de drepturi salariale rezultate din aplicarea ui de 1,98 pe toată perioada de la 10.09.2004 până la data încetării raporturilor juridice de muncă pentru fiecare dintre reclamanți, actualizate cu indicele de inflație.
Reclamanții recurenți au criticat hotărârea și sub aspectul modalității de administrare a probelor de către instanța de fond, în sensul că a fost inversată sarcina probei, punându-se pe seama salariatului obligativitatea depunerii înscrisurile ce emană de la angajator.
Cu toate acestea, prin admiterea prezentului recurs, s- clarificat și aspectul inexistenței actelor adiționale modificatoare la contractul colectiv de muncă, astfel cum am arătat în considerentele de mai sus.
Celelalte critici formulate de recurenta intimată, sunt nefondate și vor fi respinse având în vedere următoarele considerente:
Împrejurarea că a fost monitorizată, având un statut special în perioada 2003 - 2005 conform nr.OUG79/2001 nu are nici un fel de consecințe juridice întrucât în cauză nu s-a solicitat obligarea la plata unor drepturi bănești salariale majorate, ci obligarea la plata drepturilor salariale astfel cum au fost prevăzute în contractul colectiv de muncă adoptat în anul 2003.
Pe de altă parte prin această Ordonanță nu se prevede nerespectarea clauzelor de salarizare din contractul colectiv de muncă, ci o serie de măsuri privind disciplina financiară.
Trebuie arătat faptul că această ordonanță este aplicabilă agenților economici la care statul este acționar majoritar, or în cauză intimata recurentă nu a depus dovezi în legătură cu structura acționariatului rămânând numai la stadiul de susținere și afirmare fără însă a-și proba aspectul invocat.
În legătură cu Hotărârea de Guvern nr.866/2001 (abrogată) dată în aplicarea OUG nr.79/2001, este real că, menționează SNP, dar înainte de privatizare.
În fine, Hotărârea de Guvern nr.1552/2002, privind aprobarea obiectivelor salariale trimestriale pe anul 2003, pentru agenții economici monitorizați potrivit nr.HG866/2001, se referă exclusiv la anul 2003, ceea ce nu prezintă relevanță în cauză, întrucât pretențiile salariale sunt ulterioare.
Celelalte criticile sunt de asemenea nefondate și vor fi respinse pentru următoarele considerente:
1. În referire la excepția prematurității cererii de chemare în judecată, Tribunalul, prin considerentele sentinței atacate, a clarificat-o, reținând în mod justificat că în lipsa negocierilor asupra cuantumului sumelor și modalității de acordare, nu se poate nega dreptul salariaților asumat de părți prin contractele colective de muncă.
A judeca în sens contrar ar echivala cu îngrădirea accesului la justiție pentru garantarea și obținerea unor drepturi conferite prin contract.
2. O altă critică vizează modalitatea de soluționare a excepției prescripției dreptului la acțiune.
Pentru soluționarea judicioasă a acestui motiv de recurs se impune, cu prioritate, clasificarea teoretică a noțiunii de "salariu".
Conform Codului muncii, salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile precum și alte adaosuri (art. 155 Codul muncii ).
Prin contractul colectiv de muncă, la art. 168, s-a prevăzut că salariații vor beneficia cu ocazia sărbătorilor de Paști și C de o suplimentare a drepturilor salariale a drepturilor salariale cu încă un salariu de bază mediu brut pe SA.
Rezultă, fără putință de tăgadă, din modalitatea de redactare a acestui articol din contractul colectiv de muncă, că dreptul suplimentar acordat cu ocazia sărbătorilor de Paști și C este un drept de natură salarială.
Dispoziția cuprinsă în art. 283 lit. e Codul muncii reglementează dreptul material la acțiune în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia, altele decât drepturile salariale, întrucât în privința acestora legiuitorul a dat o reglementare distinctă și anume aceea cuprinsă la lit. c al aceluiași art. 283 Codul muncii.
Nu trebuie omis faptul că tot în Codul muncii legiuitorul a statuat că "dreptul la acțiune cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective era datorate", normă cuprinsă în art. 166 alin. 1 Codul muncii.
Regulile care guvernează prescripția în materia drepturilor salariale sunt dispozițiile art. 283 alin. 1 lit. c Codul muncii, în conformitate cu care cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune.
În cauză, se pretind drepturi salariale reprezentând suplimentări salariale de Paști și de C începând cu decembrie 2004, astfel că, față de momentul depunerii acțiunii - noiembrie 2007 - acestea se încadrează în termenul de 3 ani prevăzut de dispozițiile art. 283 alin. 1 lit. c Codul muncii.
3. O ultimă critică vizează modalitatea de soluționare pe fond a pretenției deduse judecății.
Izvorul pretenției îl reprezintă dispozițiile art. 168 din contractul colectiv de muncă care dispune:
(1) Cu ocazia sărbătorilor de Paști și C salariații SA vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SA. Cu minimum 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordă suplimentările vor începe negocierile cu în vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordare, condițiilor, criteriilor și beneficiarilor.
(2) În anul 2003 suplimentările salariale de la alineatul (1) al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat".
Această dispoziție a fost cuprinsă în contractul colectiv de muncă din anii 2004, 2005 și 2006, la dosarul Tribunalului fiind depuse extrasele din aceste contracte, care fac dovada dreptului pretins.
Dispoziția cuprinsă în alin. 2 al art. 168 din contractul colectiv de muncă nu poate avea decât o singură interpretare și anume că numai pentru anul 2003 aceste suplimente au fost incluse în salariu, nu și pentru ceilalți ani.
Rațiunea unei asemenea prevederi explicite este determinată de intenția comună a semnatarilor de a preîntâmpina pretinderea nejustificată a acestor sume aferente anului 2003, acestea nemaifiind datorate întrucât au fost incluse în salariu.
Argumentația folosită de instanța de fond este conformă cu intenția comună a părților semnatare ale contractului colectiv de muncă.
Împrejurarea că în anul 2007 Comisia paritară, Federația sindicală și au convenit să aducă o altă interpretare art. 168 alin. 1 și 2 nu are nici o semnificație juridică întrucât orice modificare a contractului colectiv de muncă se poate face cu respectarea aceleiași proceduri ca la încheierea contractul colectiv de muncă.
O asemenea obligație rezultă din dispozițiile art. 31 din Legea nr. 130/1996.
Pe de altă parte, nu a fost adus în fața instanței nici un litigiu având drept scop interpretarea și, pe cale de consecință, modificarea art. 168 alin. 1 și 2 din contractul colectiv de muncă în discuție, toate aceste demersuri fiind invocate pe cale de apărare prin întâmpinare în fața Tribunalului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de reclamanții, domiciliată în, jud.-,.2,.7,-, C,- bis, C, str. -. -.. nr.46 A, -.A,.9, C, srt.- nr.118, -S5,.C,.73, ) -, C, al. nr.18, -,.C,.26, C, al. nr.1B, -T5,.A,.8, C, bd. 1 - nr.1A, -.B,.51, C, srt. nr.13, -N2,.A,.6, C,-, -.B,.28, C,-, -,.B,.14, C,-, -6A,.A,.110, C,-, anu -, C, bd. - nr.97, -,.B,.35, C, bd.- nr.273, -11,.A,.3, com.Valul lui, str.-. nr.2. jud., C,-, -,.A,.5, -, C,-, -A,.A,.17, -, C,-, C,-, com. jud.-, C,-, C,-, -C4,.A,.1, -, C, bd.- nr.342, -.B,.58, C, bd.- nr.281, -.A,.25, or.-,.11,.D,.40, -, Com.Cumpăna, jud., C,-, -.A,.12, C, bd.- nr.95, -1,.A,.25, -, C,-, -,.D,.117, C,-, -,.D,.117, -, C,-, -,.A,.20, -, C, str. - nr.1, -25,.A,.23, -, bd.-.- nr.2. -P3,.A,.4, C,-, M,-, C, bd.1 - 2. nr.27, -30,.B,.21, C, bd.1 - 2. nr.27, -30,.A,.1, C, bd.-.- nr.111, -L1,.C,.36, C,-, -18,.B,.85, -, C, bd.1 - nr.2. -6B,.1,.2, -, C,-, -N4,.4, C,-, C,-, -C9,.B,.14, C, str.- nr.55, -2,.D,.71, C,-, -.D,.64, C, bd. - nr.297, -7,.A,.18, C, bd.-.- nr.86, -,.A,.17, --ia, C, bd.-.- nr.86, -,.A,.17, -, or.-, jud. -, C,-, -.B,.22, C,-, -.B,.22, -, or. str.G- nr.15, -3,.B,.16, -, mun.M,-, -S4,.A,.13, or. jud.-, C,-, C, al. nr.6, -.C,.60, G, or. H, jud.-, or.Hîrșova, jud.-, -, or.Hîrșova, jud.-,.36B,.A,.9, or.Hîrșova, jud.-, -6,.A,.3, or.Hîrșova, jud.-, or.Hîrșova, jud.-,.4..A,.1, or.Hîrșova, jud.-, -.A,.13, -, or.Hîrșova, jud.-, or.Hîrșova, jud. str.-, -.B,.25, (), or.Hîrșova, jud. str.-, -.C,.41, or.Hîrșova, jud.-, or.Hîrșova, jud. str.-, -4,.A,.12, or.Hîrșova, jud.-, -A,.A,.13, --, or.Hîrșova, jud. str.-, -4,.A,.3, or.Hîrșova, jud. str.-, -3,.B,.9, -, com. sat., jud., com. sat., jud., M, jud.-, -.B,.22, M, jud.-, -.B,.22, -, M, jud.-,.4,.3, M, jud.-,.4,.3, -, M, jud.-,M, jud.-, M, loc., Drum Județean. nr.51,M,-, -,.B,.38, -, com. sat, jud., mun.M, jud.-, C, al. nr.8, -73,.B,.33, com.Valul lui,-, C,-, -.B,.26, C, bd.1 - 2. nr.6, -56,.B,.22, -, C,-, -C3,.A,.44, C,-, C,-, -C8,.B,.24, C,-,.69,.A,.406, C,-, ( -), C, str.- nr.61, -.B,.13, or.M, sat,-, jud., or.M, sat,-, jud., mun.M, jud.-, mun.M, jud.-, mun.M, loc.S - com. jud.- și și -, în calitate de succesori ai lui, domiciliate în mun.C,-, -.A,.12, împotriva sentinței civile nr.2135 din 28 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința recurată în sensul că obligă pârâta la plata diferențelor de drepturi salariale rezultate din neaplicarea indicelui de salarizare de 1,98 % la salariul minim pe economie indexat pentru perioada 10.09.2004 până la data încetării raporturilor juridice de muncă actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Menține restul dispozițiilor.
Respinge recursul declarat de SC SA GRUP, cu sediul în B, sector 1,-, împotriva sentinței civile nr.2135 din 28 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 8 aprilie 2008.
Președinte, Judecători,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud.fond:
Red.dec.Jud./4ex.
Tehnored./22.04.2008
Președinte:Jelena ZalmanJudecători:Jelena Zalman, Maria Apostol, Mariana Bădulescu
