Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 2321/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 2321
Ședința publică de la 23 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Cotora Ioana Bodri Vicepreședinte Instanță
-- -- Judecător
-- --Președinte Instanță
Grefier -
XXX
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâta SC SA- GRUP, împotriva sentinței civile nr. 5124/30.09.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta pârâtă SC SA- GRUP reprezentată de avocat, a lipsit intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Curtea constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii.
Avocat reprezentanta recurenta pârâtă SC SA- GRUP, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
CURTEA
Asupra recursului de față
Prin actiunea inregistrată la tribunalul Dolj, la data de 08 04 2008,m reclamanta a chemat în judecata pârâta pentru ca prin hotararea ce o va pronunta sa fie obligată parata la plata sumei de 9962 lei reprezentând drepturilor salariale cuvenite și neacordate reactualizate cu indicele de inflație, la data achitării efective, pentru acoperirea prejudiciului produs urmare neachitării drepturilor la scadenta lor. reprezentând prima de Paște și C, precum și indemnizatia de concediere,în funcție de vechimea în muncă.
In motivarea acțiunii a arătat că a fost salariat în cadrul și că are dreptul sa beneficieze, conform art. 168 din Contractul Colectiv de Munca, de o suplimentare a drepturilor salariale in cuantum de un salariu de bază mediu pe cu ocazia sarbatorilor de Paști și C pentru anul 2005.
Desi, conform contractului individual de munca, fiecare angajat trebuie sa beneficieze, pe langa salariul de baza pentru munca prestata, si de toate drepturile acordate in baza Contractului Colectiv de Munca incheiat la nivel de societate, iar art.40 din Codul Muncii prevede la alin.2 ca angajatorului ii revine in principal obligatia de a acorda salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din Contractul Colectiv de Munca., in anii 2004, 2005 si 2006, pârâta nu si-a respectat aceste obligatii si salariatii nu au beneficiat de suplimentarile salariale aferente celor doua sarbatori.
A calculat sumele solicitate prin raportarea la valoarea salariilor medii brute aplicate in cadrul sucursalelor conform Contractelor Colective de Munca.
Pârâta a formulat și depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamant, invocând inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată - acțiune prescrisă -conform art. 283 alin 1 Codul Muncii, precum și caracterul neîntemeiat al pretențiilor formulate.
Tribunalul Dolj, prin sentința nr. 5124 din 30 septembrie 2008, respins excepția prescripției dreptului la acțiune pe capătul de cerere având ca obiect plata suplimentărilor salariale.
A admis excepția prescripției dreptului la acțiune pe capătul de cerere având ca obiect indemnizația de concediere și în consecință respins acest capăt de cerere, ca prescris.
admis în parte acțiunea formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâta SC SA
A fost obligată societatea pârâtă către reclamantă la plata drepturilor bănești reprezentând suplimentările salariale corespunzătoare sărbătorilor de Paști pe anul 2005 în raport de activitatea desfășurată în unitate, calculate la nivelul salariului de bază mediu la nivelul societ6ății și indexate în raport de indicele de inflație de la data nașterii dreptului și până la data plății efective.
A fost obligată pârâta către reclamantă la plata sumei de 100 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune privind capătul de cerere având ca obiect plata suplimentărilor salariale, instanța a înlăturat apărarea intimatei, apreciind că sub aspectul acordării drepturilor salariale de orice natură (rezultate din contractele colective sau individuale de muncă), sunt incidente prevederile art. 283 alin. 1 lit."c" Codul Muncii, acțiunea fiind supusă prescripției extinctive de 3 ani și nu aceleia invocată de către intimată și prevăzută de art. 283 alin. 1 lit."e" Codul Muncii.
Pe fond a reținut că potrivit art. 168 al. 1 din Contractul colectiv de muncă la nivelul SA pe anul 2004 "Cu ocazia sărbătorilor de Pasti si C salariatii SNP SA vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale in cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP SA. Cu minim 15 zile inainte de fiecare eveniment pentru care se acordă suplimentările vor incepe negocierile cu in vederea stabilirii valorii concrete, modalitătii de acordare, conditiilor, criteriilor si beneficiarilor."
Prin alin. 2 s-a mentionat ca,Pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 vor fi introduse in salariul de baza al fiecarui salariat, conform modalitătii si in conditiile negociate cu.".
Contractul colectiv de munca la nivel de unitate pe anul 2005 mentine textui alin. 1 al art. 168, aducand o modificare de continut alin. 2, in serisul consemnarii că,în anul 2003 suplimentările salariale de la alineatul 1 al prezentului articol au fost introduse in salariul de baza al fiecarui salariat.
Aceiași text se regăsește, in ultima formă mentionată, in Contractul colectiv de muncă pe anul 2006.
In fine, pentru anul 2007, textul păstrează același continut ca in contractele precedente.
Potrivit art. 168 al. 1 din Contractul colectiv de muncă la nivelul SA pe anul 2004 "cu ocazia sărbătorilor de Pasti si C salariatii SNP SA vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale".
Deci vointa părtilor a fost ca aceste prime de Paste si de C să fie materializate sub forma unor suplimentări salariale.
In cauză dispozitiile legale aplicabile sunt următoarele:
Conform art.l alin. I din Legea nr. 130/1999, contractul colectiv de munca este conventia incheiata intre patron sau organizatia patronala, pe de o parte, si salariati, reeprezentati prin sindicate ori in alt mod prevazut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condițiile de munca, salarizarea, precum și alte drepturi și obligatii ce decurg din raporturile de munca.
Art. 31 din Legea nr. 130/1999 dispune ca poate interveni modificarea clauzelor contractului colectiv de munca pe parcursul executarii lui, in conditiile legii, ori de cate ori partile convin acest lucru. Modificarile aduse contractului colectiv de munca se comunica, in scris, organului la care se pastreaza și devin aplicabile de la data inregistrarii sau la o data ulterioara, potrivit conventiei partilor.
Conform art. 236 alin. 4 Codul muncii, contractele colective de munca incheiate cu respectarea dispozitiilor legale constituie legea partilor.
Normele enuntate subscriu, așadar, contractele colective de munca ( in egala măsura ca și contractele individuale de munca ) vointei partilor semnatare, raportand aceste acte juridice cadrului general de reglementare a contractului ca act juridic bilateral.
Legea statueaza in sensul că dispozițiile contractului colectiv de munca reflecta vointa partenerilor sociali, care insa trebuie sa se manifeste intotdeauna in conformitate cu prevederile legale.
Astfel, textul art. 31 din Legea nr. 130/1999 cuprinde o norma permisiva, care dă posibilitatea modificarii clauzelor contractului colectiv de munca ori de cite ori partite convin
Acest lucru, dar cu precizarea formalitătilor care trebuie "îndeplinite pentru a da eficienta unor astfel de modificari. "
Textul reia un principiu de baza aplicabil tuturor actelor juridice bilaterale, in sensul ca ele pot fi modificate potrivit acordului de vointa a partilor, dar numai pana la momentul incetarii efectelor acestuia.
In acelasi sens și contractul colectiv de munca poate fi modificat de părti doar pe parcursul executarii lui, interpretarea și reformarea continutului unei clauze urmand sa iși produca efecte pana la momentul incetarii efectelor contractului.
In speta, astfel cum rezulta din situatia de fapt, înscrisurile depuse de societatea pârâtă au vizat o reinterpretare a clauzei cuprinse in art. 168 alin. 1 si 2 din Contractul colectiv de munca la nivel de unitate, realizata dupa momentul incetarii efectelor fiecarui contract colectiv anual și in total a contradictie cu textul neechivoc al prevederii.
Astfel, art. 168 alin. 2 prevazut, in fiecare din aceste contracte, că suplimentarile de la alin. 1 au fost introduse in salariul de baza al fiecarui salariat doar pe anul 2003, fiind indubitabil faptul că aceleași drepturi nu au fost incluse in salariul de baza al salariatilor și pe anul in curs, câtă vreme s-a menținut în același timp și textul alin. 1
Pe de alta parte, părtile nu au consemnat in contractul colectiv de muncă pe anii 2005 și 2006 faptul că aceleași suplimentari salariale au fost incluse in salariile de baza pe anii precedenti, o asemenea interpretare fiind făcuta abia in anul 2007.
S-a retinut, astfel, ca interpretarea clauzei, peste termenul pentru care fost incheiat contractul și cu incalcarea dispozițiilor art. 31 din Legea nr. 130/1999 ( prin acte neînregistrate la directia teritoriala de munca ) nu pot produce efecte care sa inlature continutul explicit al prevederii invocate.
Cât privește apararile referitoare la prematuritatea formularii actiunii invocate de parata, s-a reținut ca angajatorul nu poate aprecia ca acest drept nu s-a nascut, in absenta negocierilor dintre patronat și sindicat.
Lipsa oricaror negocieri asupra cuantumului sumelor și modalitatii de acordare nu poate nega dreptul salariatilor, asumat de parti prin contractel colective de munca, de a beneficia de aceste suplimentari, pe cale de consecință aceasta aparare va fi respinsa ca nefondata.
Părtile nu au solicitat administrarea probei cu expertiza contabila judiciara, iar instanta, in conditiile in care pârâta a refuzat să depună statele de plată, desi i s-a solicitat acest lucru prin mai multe adrese, a dispus decăderea pârâtei din proba cu înscrisuri conform art. 287 si 288..
Pe cale de consecință,instanța a respins excepția prescripției dreptului la acțiune pe capătul de cerere având ca obiect plata suplimentărilor salariale, a admis excepția prescripției dreptului la acțiune pe capătul de cerere având ca obiect indemnizația de concediere și în consecință respins acest capăt de cerere ca prescris și a admis în parte acțiunea formulată de reclamantă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta SC SA- GRUP, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de recurs, recurenta invocă greșita respingere a excepției prescripției dreptului la acțiune cu motivarea că sub aspectul drepturilor salariale de orice natură sunt incidente dispoz. art. 283 al.1 lit. c, din Codul Muncii, deși suplimentările salariale au fost solicitate în temeiul 2004,2005,2006, astfel că acțiunea este supusă termenului de prescripție d de 6 luni.
Cu privire la fondul cauzei, recurenta susține că instanța de fond nu a avut în vedere prevederile din contractul colectiv de muncă pe anul 2008, motivarea instanței fiind doar o interpretare a contractelor colective de muncă anterioare.
Începând cu anul 2003 părțile au prevăzut în mod expres includerea sumelor suplimentare în salariul de bază. Ulterior, măsura includerii a fost menținută printr-o reglementare corespunzătoare.
Pentru anul 2003 partenerii sociali au convenit ca drepturile salariale suplimentare de C și de Paști să fie incluse în salariul de bază al fiecărui salariat. Nu există nici un fel de dubiu sau interpretare contrară în sensul că, pentru anul 2003 sumele în discuție nu s-ar fi acordat.
Începând cu anul 2005, părțile semnatare ale contractului colectiv de muncă au convenit menținerea măsurii anterior întreprinse, sens în care au modificat textul inițial al art. 168, reglementând astfel aplicabilitatea lui pentru viitor. La nivelul anului 2005 fost inclusă prevederea referioare la faptul că "în anul 2003 suplimentările salariale de la alin. 1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat".
Susține că în actul adițional la contractul colectiv de muncă din 2008, înregistrat la data de 22.02.2008 se aduc modificări la art. 168, statuându-se faptul că primele de Paști și de C au fost introduse încă din anul 2003 în salariul de bază.
2 al art. 168 prevede: "pentru înlăturarea oricăror neclarități, părțile înțeleg și confirmă prin prezenta faptul că, după anul 2003, primele de Paști și de C au fost incluse în salariul lunar de bază al angajaților SA și de aceea nu au mai fost calculate și acordate distinct salariaților. Această regulă se va aplica până la data la care și vor conveni în mod expres altfel".
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea apreciază recursul ca fiind fondat și urmează să îl admită, pentru următoarele considerente:
Cu privire la excepția prescripției, recurenta a pus în discuție aplicabilitatea dispozițiilor art. 283 alin. 1 lit. e din Codul muncii, susținând că termenul de prescripție aplicabil în cauză este de 6 luni de la data nașterii dreptului. Invocarea acestei excepții este lipsită de obiect, recurenta fiind în eroare atunci când susține că drepturile pretinse de reclamant vizează suplimentările salariale aferente anilor 2004-2006. Reclamanții au solicitat prin cererea de chemare în judecată plata suplimentării salariale de Paști aferentă anului 2008.
În ceea ce privește fondul cauzei; curtea reține:
Prin actul adițional pentru anul 2008 la Contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul SC SA B și înregistrat la B la data de 22.02.2008, au fost modificat conținutul art. 168 din contractul colectiv de muncă.
În noua redactare, textul are următorul conținut:
(1) În conformitate cu prevederile anterioare ale alin. 1 al art. 168 din contractul colectiv de muncă, care au devenit inaplicabile începând cu anul 2003 în forma anterioară, cu ocazia sărbătorilor de Paști și C angajații SA primeau suplimentări salariale sub forma unei prime ("Prima de Paști și de C) în cuantum de un salariu mediu de bază lunar la nivelul SA, calculat pe lunile anterioare celor în care se acordă prima. Valoarea concretă, metoda de acordare, condițiile, criteriile și beneficiarii Primei de Paști și de C erau stabilite în cadrul negocierilor cu, care aveau loc cu cel puțin 15 zile înainte de fiecare pentru care Prima de Paști și C era acordată.
(2) Pe baza acordului dintre și SA, începând cu anul 2003, Primele de Paști și de C au fost incluse în salariul de bază al tuturor angajaților(care au beneficiat în acest fel de o creștere salarială), devenind astfel parte a salariului de bază ca întreg, fără a mai fi în mod distinct individualizate și fără ca, după anul 2003, să poată fi modificate în mod distinct față de salariu. Pentru înlăturarea oricăror neclarități, părțile înțeleg și confirmă prin prezenta faptul că, după anul 2003, Primele de Paști și de C au fost incluse în salariul lunar de bază al angajaților SA și de aceea nu au mai fost calculate și acordate distinct salariaților SA. Aceasta regulă se va aplica până la data la care și vor conveni în mod expres altfel."
Din analiza dispozițiilor art. 168 din contractul colectiv de muncă în redactarea în vigoare de la data de 22.02.2008, se constată că pentru anul 2008 nu mai este prevăzută obligația de acordare a primelor de Paști și
Textul art. 168 nu a mai fost reprodus în forma și cu conținutul din contractele colective de muncă anterioare, partenerii sociali realizând o interpretare a situației suplimentărilor de Paște și de C începând cu anul 2003.
Rezultă în mod clar din redactarea textului art. 168 în vigoare pentru anul 2008, că acest drept a încetat să existe în mod distinct față de salariul de bază.
Textul în această reglementare este în deplin acord cu dispozițiile art. 176 alin 6 din contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul ramurii, conform căruia: "fiecare din adaosurile de mai sus (printre care și suplimentările salariale de Paște și C, ) se acordă în condițiile în care, prin contractele colective de muncă încheiate la nivel de agent economic, nu s-a convenit introducerea lui în salariul de bază".
Pentru aceste considerente, Curtea apreciază că instanța de fond a făcut o greșită aplicare a legii, reținând în mod nelegal aplicabilitatea în speță a dispozițiilor art. 24 raportate la art. 8 din Legea nr. 130/1996 și nulitatea clauzei art 168 din contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul SC SA pentru anul 2008.
Având în vedere aceste considerente în temeiul art. 312 alin. 5 cpc se va admite recursul, se va casa sentința și se va trimite cauza spre rejudecare.
Cu ocazia rejudecării vor fi avute în vedere și celelalte motive de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta SC SA- GRUP, împotriva sentinței civile nr. 5124/30.09.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata, având ca obiect drepturi bănești.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță - Tribunalul Dolj.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Aprilie 2009.
PREȘEDINTE: Mihaela Cotora Ioana Bodri - - | JUDECĂTOR 2: Dorina Stoichin - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.
3 ex/ /22.05.2009
fond:
Președinte:Mihaela Cotora Ioana BodriJudecători:Mihaela Cotora Ioana Bodri, Dorina Stoichin
