Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 243/2010. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZI A CIVILĂ NR. 243/R-CM
Ședința publică din 16 Februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Paulina Ghimișliu judecător
JUDECĂTOR 2: Laura Ioniță
JUDECĂTOR 3: Nicoleta Simona
Grefier -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâtul MUNICIPIUL PITEȘTI - PRIN PRIMAR, împotriva sentinței civile nr.222/CM din 4 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au lipsit recurentul-pârât Municipiul P, Sindicatul Personalului din Învățământul Preuniversitar în numele reclamanților și intimații-pârâți Centrul Bugetar Colegiul Național și Colegiul Național.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Având în vedere că s-a solicitat judecarea în lipsă în conformitate cu dispozițiile art.242 alin.2 Cod procedură civilă, curtea constată recursul în stare de judecată și trece la soluționarea acestuia.
CURTEA
Asupra recursului civil de față, constată că prin acțiunea înregistrată la data de 09.12.2008, pe rolul Tribunalului Argeș, reclamanții, G, G, -, și, reprezentați de Sindicatul Personalului din Învățământul Preuniversitar a chemat în judecată pe pârâții Centrul Bugetar Colegiul Național, Colegiul Național și Municipiul P - prin primar pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligați la calcularea și plata sumelor reprezentând prima de vacanță pe anii 2005, 2006, 2007 și 2008, actualizate în funcție de rata inflației la data plății.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că salarizarea și drepturile bănești ale personalului din învățământ sunt reglementate în principal de prevederile Legii nr.128/1997, precum și de alte acte care reglementează salarizarea personalului bugetar, inclusiv contractele colective de muncă aplicabile: Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de de Învățământ înregistrat sub nr. 5521/01/09.01.2004, Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de de Învățământ 2007 - 2008, Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2005 - 2006 și Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2007 - 2010.
Au mai arătat reclamanții că din prevederile invocate, în special din cele ale art. 37 lit. g) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de de Învățământ rezultă că personalul din învățământ beneficiază de o primă de vacanță.
Deși Legea nr. 128/1997 nu prevede expres acordarea acestui drept, potrivit art. 50 alin.12 din Legea nr. 128/1997, personalul didactic beneficiază și de alte drepturi prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă, iar prima de vacanță este reglementată tocmai de contractele colective de muncă.
Au precizat că potrivit art. 37 din Contractul la nivel de ramură de acest drept beneficiază personalul din învățământ, fără a opera vreo distincție între diferitele categorii de personal indiferent că sunt personal didactic de predare și instruire/pregătire practică, didactic auxiliar sau nedidactic.
Cu toate că prevederile contractelor colective invocate mai sus sunt clare, iar potrivit art. 30 alin. 1 raportat la art. 11 alin. 1 lit. c) și d) din Legea nr. 130/1996, aplicarea acestora la nivelul ramurii de învățământ în toate unitățile și instituțiile de învățământ și pentru toți salariații din învățământ este obligatorie, în mod netemeinic și nelegal reclamanților li s-a refuzat acordarea primei de vacanță.
Pârâții nu au formulat întâmpinare în cauză.
Prin sentința civilă nr. 222/CM/04.02.2009, Tribunalul Argeșa admis acțiunea și a obligat pe pârâții Colegiul Național Liceal și Centrul Bugetar Colegiul Național Liceal să plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând prima de vacanță pe perioada 2005 - 2008, în raport de perioada efectiv lucrată de fiecare reclamant în cadrul unității de învățământ pârâte, drepturi ce se vor actualiza cu indicele de inflație la data plății efective, iar pe pârâtul Municipiul P să vireze celorlalți pârâți fondurile necesare achitării drepturilor salariale solicitate.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că potrivit art. 241 alin. 1 lit. c) din Codul muncii, clauzele contractelor colective de muncă produc efecte pentru toți salariații angajați la toți angajatorii din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă la acest nivel.
Potrivit art. 50 alin. 12 din Legea nr. 128/1997, personalul didactic beneficiază de premii și alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă.
Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură de învățământ a prevăzut încă de la începutul apariției sale dreptul personalului didactic la prima de vacanță, ce trebuia acordată în plus față de indemnizația de concediu.
Astfel, potrivit art. 37 lit. g) din contractul colectiv de muncă amintit, părțile contractante convin ca personalul din învățământ să beneficieze de o primă de vacanță, care se acordă odată cu indemnizația de concediu.
Executarea contractelor colective de muncă este, potrivit dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 130/1996, obligatorie pentru părțile semnatare.
Tribunalul a constatat că în cauză nu a intervenit nicio clauză de suspendare a acestui drept al personalului didactic la prima de vacanță.
În consecință, tribunalul a admis acțiunea, conform celor arătate mai sus.
Împotriva sentinței a formulat recurs, în termen legal, pârâtul Municipiul P, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie astfel:
- În mod eronat a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive. Municipiul P nu are calitatea de angajator, prin urmare nu îi sunt aplicabile dispozițiile art. 37 lit. g) din contractul colectiv de muncă în sensul că părțile contractante convin ca personalul din învățământ să beneficieze de o primă de vacanță, care se acordă odată cu indemnizația de concediu.
- În mod greșit a fost admisă acțiunea.
Salariații reprezentați de Sindicatul Personalului din Învățământul Preuniversitar nu au calitatea de funcționar public, de aceea nu sunt incidente dispozițiile Legii nr. 188/1999 privind statutul funcționarului public.
Reclamanții beneficiază de drepturile prevăzute în statutul personalului didactic, și nu de prevederile statutului funcționarului public.
- Hotărârea nu este motivată. Invocarea prevederilor constituționale și ale contractului de muncă nu sunt de natură a îndreptăți reclamanții la acordarea acestui drept în absența unor dispoziții legale în acest sens.
În drept, recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Recursul nu este fondat.
Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de - Învățământ nr. 5521/01/9.01.2004 prevede la art. 39 alin. (1) că în vederea acordării la timp a tuturor drepturilor ce se cuvin personalului din învățământ, potrivit legii și acestui contract, prin urmare în vederea acordării la timp și a primei de vacanță prevăzute la art. 37 lit. g), dar și pentru asigurarea unei finanțări complete a unităților de învățământ, inspectoratele școlare și unitățile de învățământ, împreună cu organizațiile sindicale teritoriale afiliate la federațiile sindicale reprezentative sunt obligate să facă demersuri în vederea încheierii unor protocoale cu consiliile locale în care să fie prevăzute obligațiile concrete ce revin părților semnatare ale protocoalelor și sursele de finanțare a cheltuielilor unităților de învățământ preuniversitar.
Aceasta înseamnă că sintagma "din venituri proprii" utilizată în redactarea textului art. 37 lit. g) din contractul colectiv de muncă stabilește ca sursă de finanțare a acestor cheltuieli constând în prima de vacanță pentru personalul din învățământul preuniversitar bugetul unității administrativ-teritoriale pe raza căreia funcționează unitatea de învățământ.
Dispoziția legală amintită completează prevederile art. XIII alin. (1) din nr.OUG 32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare, cu modificările ulterioare, potrivit cărora finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea.
excepție de la această regulă anumite cheltuieli enumerate la lit. a)-f) de la acest alineat, nu însă și cheltuielile de personal.
Finanțarea de la bugetele locale a cheltuielilor de personal rezultă și din prevederile art. 167 alin. 3 din Legea învățământului nr. 84/1995.
Potrivit art. 19 și următoarele din nr.HG 538/2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat, autoritatea administrației publice locale, consiliul local, examinează propunerile de cheltuieli ale instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat și va cuprinde cu prioritate în bugetul local fondurile necesare pentru finanțarea acestora.
Atribuții strict legate de execuția bugetelor instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat au însă ordonatorul principal de credite al bugetului local - primarul, în calitate de reprezentant al unității administrativ-teritoriale despre al cărei buget este vorba - instituția de învățământ la care sunt arondate alte unități de învățământ și, în fine, instituția de învățământ cu personalitate juridică.
Ca urmare, aplicând corect dispozițiile legale instanța de fond a reținut calitatea procesuală pasivă a recurentului-pârât în ceea ce privește cererea de alocare a fondurilor necesare plății.
Art. 37 lit. g) din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură învățământ pe anii 2003 - 2004, constituind temeiul pretențiilor, este aplicabil întregului personal didactic sau nedidactic din învățământ iar executarea acestuia este obligatorie, așa cum s-a arătat și în considerentele hotărârii, potrivit art. 30 din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă.
Câtă vreme unitatea de învățământ este obligată să execute și să efectueze plata unui drept salarial negociat, operează implicit obligația unității administrativ-teritoriale de a aloca fondurile necesare din bugetul local.
Soluția instanței de fond este rezultatul corectei aplicări a dispozițiilor legale incidente în cauză, referirea la dispozițiile Legii nr. 128/1997 vizând doar recunoașterea posibilității negocierii altor drepturi salariale, decât salariul de bază și sporul de vechime prin contracte colective de muncă.
Rezultă că nu se regăsesc cu privire la hotărârea atacată motivele de nelegalitate și netemeinicie prevăzute de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, în care se încadrează criticile formulate, astfel că în baza art. 312 Cod procedură civilă recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-pârât MUNICIPIUL PITEȘTI - prin primar, cu sediul în P,-, județul, împotriva sentinței civile nr. 222/CM din 4 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind reclamanții, G, G, AU., -, și, reprezentați de Sindicatul Personalului din Învățământul Preuniversitar, cu sediul în P,--6, județul A și pârâții CENTRUL BUGETAR COLEGIUL NAȚIONAL, cu sediul în P,-, județul A și COLEGIUL NAȚIONAL, cu sediul în P,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 februarie 2010, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
-
Red.
Tehnored.
6 ex./22.02.2010
Jud. fond: /
Președinte:Paulina GhimișliuJudecători:Paulina Ghimișliu, Laura Ioniță, Nicoleta Simona
