Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 4158/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 4158
Ședința publică de la 05 Iunie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Daniela Vijloi
JUDECĂTOR 2: Marin Covei
JUDECĂTOR 3: Mihaela Mitrancă
Grefier: - -
Pe rol, pronunțarea în recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr. 2830/14.12.2007, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, I, C, -, -, -, -, precum și cu intimații-pârâți Ministerul Economiei și Finanțelor, Curtea de APEL CRAIOVA și Tribunalul Gorj, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
dezbaterilor a fost consemnat în încheierea de ședință de la 30 mai 2008, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea în cauză la 05.06.2008, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA,
Asupra recursului de față:
Tribunalul Gorj prin sentința nr. 2830 de la 14 decembrie 2007 dmis acțiunea cu precizarea ulterioara formulată de reclamanții, (), -, I, C, -, -, --, -, -, -, -, -, -, -, -, împotriva pârâților Tribunalul Gorj, Curtea de APEL CRAIOVA, Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor Publice.
A admis cererile de intervenție in interes propriu formulate de, si idis.
A obligat pârâții, in solidar, la plata către reclamanți si interveniente a sumelor reprezentând diferențe de drepturi salariale cu titlu de spor și solicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația de încadrare brută lunară, pentru perioada iulie 2004 - 30.09.2007, suma nete ce au fost actualizata în funcție de indicele de inflație la 30.09.2007, suma ce urmează să fie actualizata la data plății efective, precum și acordarea acestui spor pe viitor, după cum urmează: -30.809 lei, -23714 lei, -24478 lei, -25591 lei, -21.731 lei, () -27.064 lei, --24.578 lei, I-22.351 lei, -23.429 lei, -23.220 lei, -22.212 lei, -21.267 lei, -17.124 lei, -22.342 lei, -15.723 lei, -20.353 lei, -24.640 lei, -19.234 lei, -23.158 lei, -23.495 lei, -23.049 lei, C-22.563 lei, -18.526 lei, -20.630 lei, -16.498 lei, -23.414 lei, -20.962 lei, - -21.766 lei, --21.766 lei, -14.982 lei, -21.454 lei, -11.672 lei, ---4.872, -11.954 lei, -12.380 lei, -27.318 lei, --22.957 lei, -22.038 lei, --17.274 lei, -13.881 lei, --19.309 lei, -11.879 lei, --13.407 lei, -8583 lei, -8.995 lei, -8.128 lei, -6.086 lei, -10.005 lei, -28.304 lei, -12.060 lei, --19.378 lei, --13.041 lei, -26.719 lei, -15.891 lei, -21.856 lei, 12.951 lei, -20.149 lei, -21.374 lei, -21.396 lei, -21.815 lei, -21.656 lei, -18.278 lei, -5.896 lei, -5.298 lei, -17.887 lei, --12.141 lei, - - 9.107 lei, -7.914 lei, -6.672 lei, -19.413 lei, -6.672 lei si idis -5.653 lei.
S-a luat act ca nu se solicită cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut că reclamanții îndeplinesc funcții de personal auxiliar în cadrul Tribunalului Gorj si Judecătoriei Motru fiind salarizați în baza Legii nr.50/1996, astfel cum a fost completată și modificată ulterior prin nr.OG83/2000, nr.OUG177/2002 și nr.OUG27/29.03.2006.
Potrivit art.47 din Legea nr.50/1996,Pentru risc și solicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar."
Legea este actul juridic al Parlamentului elaborat în conformitate cu legea supremă - Constituția - potrivit unei proceduri prestabilite și care reglementează relațiile sociale cele mai generale și mai importante, este actul normativ cu forță juridică superioară tuturor celorlalte acte normative.
Noțiunea de supremație juridică a legii constă în faptul că norma stabilită de ea trebuie să corespundă celor cuprinse în Constituția României, și toate celelalte acte juridice emise de organele statului nu pot să o abroge, să o modifice sau să deroge de la ea, fiindu-i subordonate din punct de vedere al eficacității juridice.
Legea nr.50/1996 are caracter de lege organică conform dispozițiilor art.73 pct.1 lit.e din Constituția României.
Art.47 din Legea nr.50/1996 a fost abrogat prin art.I pct.42 din nr.OG83/2000, însă acest din urmă act normativ - ordonanța guvernului - este un act normativ de nivel inferior Legii nr.50/1996, fiind într-o vădită contradicție cu dispozițiile Constituției și ale Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative (art.54 pct.2).
Abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996 prin art.I pct.42 din nr.OG83/2000 încalcă, alături de normele constituționale referitoare la delegarea legislativă și dispozițiile legale privind tehnica legislativă pentru elaborarea actelor normative, și dispozițiile Legii nr.125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.
Potrivit art.108 alin.3 din Constituție,Ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și în condițiile stabilite de aceasta.", iar, prin art.1 pct.Q1 din Legea nr.125/2000, Guvernul a fost abilitat să emită ordonanțe doar cu privire la,Modificarea și completarea Legii nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din cadrul autorității judecătorești, republicată."
Cu toate acestea, prin nr.OG83/2000 s-a procedat și la abrogarea unor dispoziții ale Legii nr.50/1996,deși, așa cum rezultă din dispozițiile art.56-62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, modificare, completarea și abrogarea constituie evenimente legislative distincte.
Așadar, deși prin Legea de abilitare nu a fost prevăzută decât posibilitatea modificării și completării legii, prin ordonanța emisă în temeiul legii a avut loc și abrogarea unor dispoziții ale acesteia.
În același context, s-a reține că acolo unde legislativul a intenționat să acorde executivului abilitarea pentru abrogarea unor texte de lege, a prevăzut expres aceasta în cuprinsul legii de abilitare, ca de exemplu, art.1 pct.Q3 din Legea nr.125/2000 prin care Guvernul a fost abilitat să emită ordonanță pentru abrogarea art.2 alin.3 pct.B lit.d din Decretul nr.247/1997.
Întrucât abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996 prin art.I pct.42 din nr.OG83/2000 este nelegală și, mai mult, subzistă rațiunile acordării sporului de risc și solicitare neuropsihică, tribunalul a apreciat că pretențiile reclamanților sunt întemeiate.
Potrivit art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale,Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional."
Sporul de 50% de risc și solicitare neuropsihică solicitat de reclamanți, fiind un drept de creanță, este un bun în sensul art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.
Prin abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996 petenții au fost lipsiți de proprietatea acestui bun, or, lipsirea de proprietate se putea face doar pentru o cauză de utilitate publică, iar din cuprinsul nr.OG83/2000 nu se poate desprinde care a fost utilitatea publică a lipsirii magistraților și personalului auxiliar de specialitate de proprietatea lor asupra sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, cu atât mai mult cu cât în perioada respectivă drepturile salariale ale acestora au fost majorate, astfel încât abrogarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică apare ca fiind lipsită de utilitate publică.
Potrivit art.20 alin.2 din Constituția României, dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile omului la care România este parte și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazurilor în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
Astfel, tribunalul a reținut că art.I pct.42 din nr.OG83/2000, prin care a fost abrogat art.47 din Legea nr.50/1996, încalcă norme constituționale și prevederi legale interne și este în conflict cu art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, urmând să dea preponderență acestui din urmă text legal.
Drepturile bănești solicitate de reclamanți pentru perioada iulie 2004 - 30 septembrie 2007 au fost calculate prin expertiza contabilă efectuată în cauză, iar pârâtul nu a avut obiecțiuni cu privire la cuantumul acestora.
Despăgubirile cuvenite reclamanților trebuie sa cuprindă atât sporurile neacordate, cât și indicele de inflație de la data scadenței fiecărei sume, corespunzător art.161 din Codul muncii, respectiv prejudiciul efectiv si beneficiul nerealizat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat în termen legal și motivat recurs Ministerul Justiției întemeiat pe dispoz. art.304 pct.4,6 și 9.pr.civ. raportat la art.312 alin.3 pr.civ.
În motivarea recursului Ministerul Justiției a arătat că instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești și a consacrat un drept salarial care nu este prevăzut de legislația în vigoare, arogându-și atribuții de legiferare.
Un al doilea motiv de recurs invocat este acela că instanța a acordat mai mult decât s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut.
Astfel, prin acțiunea formulată reclamanții au solicitat în cadrul primului capăt de cerere ca pârâții să fie obligați în solidar la plata actualizată în favoarea fiecărui reclamant a sporului de stres în procent de 50 % începând cu data de 01.04.2004 și până la data de 01.02.2007, dată la care a intrat în vigoare OG nr.8/2007, abrogându-se astfel dispozițiile Legii nr.50/1996.
Un alt motiv de recurs este acela că hotărârea este lipsită de temei legal și a fost dată cu aplicarea greșită a legii.
Astfel, art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești a fost abrogat expres prin OG nr.83/2000.
În aceste condiții admițând prin absurd că ar fi fost depășite limitele trasate prin legea de abilitare, în mod logic parlamentul ar fi corectat aceste pretinse încălcări ale normelor constituționale și ale limitelor abilitării prin chiar legea de aprobare a ordonanței 83/2000.
Deși prima instanță a făcut trimitere la dispoz. art.56-62 din legea nr.24/2000, a ignorat în totalitate dispoz. art.60 alin.5 din lege, text care se referă chiar la prezenta situație, abrogările parțiale sunt asimilate modificărilor de acte normative.
Analizând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate,a actelor și lucrărilor dosarului,precum și în raport de dispozițiile legale incidente în cauză, Curtea constată că recursul este fondat dar numai în parte,pentru următoarele considerente:
Susținerile recurentului că sporul de suprasolicitare neuropsihică prevăzut de art.47 din Legea nr.50/1996 nu se cuvine reclamanților sunt fondate, dar numai în ceea ce îi privește pe, -, deoarece aceștia nu au calitatea de personal auxiliar al instanțelor,după cum rezultă din adresa înaintată de Tribunalul Gorj de la fila 62, dosar recurs ci au calitatea de consilieri de probațiune.
Conform rt. 1 din OG nr.92/2000, în vederea reintegrării sociale a persoanelor care au săvârșit infracțiuni, menținute în stare de libertate, și a supravegherii executării obligațiilor stabilite de instanța de judecată în sarcina acestora, se înființează, sub autoritatea Ministerului Justiției, serviciile de reintegrare socială a infractorilor și de supraveghere a executării sancțiunilor neprivative de libertate, denumite în continuare servicii de reintegrare socială și supraveghere, ca organisme specializate, fără personalitate juridică.
Art.7 alin.1din OG.nr.99/2000 prevede că personalul de reintegrare socială și supraveghere este format din șefii serviciilor de reintegrare socială și supraveghere, precum și din consilierii de reintegrare socială și supraveghere.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) sunt numite în funcție prin ordin al ministrului justiției.
(3) Salarizarea personalului de reintegrare socială și supraveghere și a inspectorilor de reintegrare socială și supraveghere se realizează potrivit dispozițiilor Legii privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești.
În consecință personalul din cadrul acestor servicii de reintegrare doar sunt salarizați conform Legii 50/1996 dar fără să avea calitatea de personal auxiliar al instanței.
Art. 47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești prevede că,pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
Deci condiția pentru a beneficia de acest spor este de a fi personal auxiliar al instanțelor dar consilierii de reintegrare nu au această calitate ci fac parte din categoria altor persoane salarizate potrivit Legii nr.50/1996.
Anexele la Legea nr.50/1996 sunt cele care determină categoriile de personal auxiliar și care sunt celelalte categorii de personal salarizate conform acestei legi.
În anexa nr.2 sunt enumerate funcțiile care intră în categoria personalului auxiliar de specialitate de la judecătorii și parchetele de pe lângă judecătorii respectiv executor judecătoresc gradul I, executor judecătoresc,gradul II, executor judecătoresc, gradul II, executor judecătoresc, debutant grefier, grefier- statistician, grefier- documentarist, grefier- analist-programat, grefier-dactilograf,arhivar registrator,arhivar registrator,agent procedural,aprod.
În anexa nr. 5 ind.1 se prevede salarizarea personalului de specialitate specific serviciilor de reintegrare socială și supraveghere raportat la coeficient,funcție,nivel de multiplicare,vechime în specialitate respectiv consilier de reintegrare socială și supraveghere gradul I, consilier de reintegrare socială și supraveghere gradul I, consilier de reintegrare socială și supraveghere gradul III, consilier de reintegrare socială și supraveghere.
Nici ulterior,consilierii de probațiune nu au dobândit această calitate deoarece în art.3 din Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea prevede că personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este format din: grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, informaticieni, registratori.
Având în vedere aceste aspecte,Curtea constată că din categoria personalului auxiliar nu fac parte și consilierii de probațiune astfel că art.47 din Legea nr.50/1996 privind acordarea sporului de suprasolicitare neuropsihică nu li se aplică.
Cu privire la faptul că art.47 din Legea nr.50/1996 nu mai este în vigoare astfel că nu mai poate fi aplicat,Curtea reține că prin decizia nr. 21
din 10 martie 2008,ÎCCJ,soluționând recursul în interesul legii, a statuat că,în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernuluinr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Decizia,conform art.329 alin.3 Cod procedură civilă,este obligatorie.
Față de aceste aspecte,Curtea urmează ca, în baza art.312 alin.3 Cod procedură civilă raportat la art.304 pct.9 Cod procedură civilă,să admită recursul,să modifice în parte sentința în sensul că va respinge acțiunea formulată de reclamanții, -,.
- menține restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr. 2830/14.12.2007, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, I, C, -, -, -, -, precum și cu intimații-pârâți Ministerul Economiei și Finanțelor, Curtea de APEL CRAIOVA și Tribunalul Gorj.
Modifică în parte sentința în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanții, -,.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 05 Iunie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - |
Red.jud.-
4 ex/AS/03 07 2008
Președinte:Daniela VijloiJudecători:Daniela Vijloi, Marin Covei, Mihaela Mitrancă
