Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 4227/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 4227

Ședința publică de la 23 Iunie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: - -

JUDECĂTOR 1: Doina Vișan

JUDECĂTOR 2: Marin Panduru

Grefier: - -

Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanții G, A, -, G, n, G, împotriva sentinței civile nr. -/27.11.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SA B, având ca obiect "drepturi bănești".

La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns avocat, pentru intimata pârâtă SC SA B, lipsind celelalte părți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul e ședință, după care, apreciindu-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul părții prezente asupra recursului.

Avocat, pentru intimata pârâtă, pune concluzii de respingerea a recursului ca nefondat și de menținere a sentinței Tribunalului Gorj, ca fiind temeinică și legală.

CURTEA

Asupra recursului civil de față:

Prin sentința civilă nr. -/27.11.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr-, s-a respins excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată de intimata - Membru Grup.

S-au respins excepțiile lipsei calității procesuale active și inadmisibilității acțiunii invocate de intimații și Federația Sindicatelor Libere și Independente, cu sediul în

S-a admis excepția prematurității capătului de cerere privind acordarea cotei de participare la profit.

S-a respins acțiunea formulată de petentii, G, n, G, -, A, G, cu domiciliul ales la cabinet avocat din TG J- A, jud G, împotriva intimaților - Membru Grup și Federația Sindicatelor Libere și Independente, ca prematur introdusă.

Analizând acțiunea, în raport de susținerile părților, actele depuse și dispozițiile legale în vigoare, instanța a constatat următoarele:

Cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată de intimata, instanța consideră că este nefondată, urmând aor espinge, în speță fiind vorba de suplimentări drepturi salariale, astfel încât, termenul de prescripție este de trei ani conform dispozițiilor art. 283 alin.1 lit. c Codul Muncii.

Referitor la excepțiile lipsei calității procesuale active și inadmisibilității acțiunii invocate de intimați instanța urmează să le respingă întrucât potrivit art. 1 alin.1 din Legea 130/1996, republicată " contractul colectiv de muncă este convenția încheiată între patron sau organizația patronală, pe de o parte și salariații, reprezentați prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, de cealalată parte, prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizarea precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă".

Salariații sunt reprezentați la nivel de unitate, în cazul, de sindicatul legal constituit, în speță. Sindicatul trebuie să îndeplinească anumite criterii de reprezentativitate pentru a angaja salariații într-un contract colectiv de muncă, conform Legii 130/1996.

Contractul colectiv de muncă este actul juridic bilateral în care părțile sunt legal reprezentate, astfel că dacă una din părți, respectiv sindicatul reprezentativ rămâne în pasivitate, salariații nu pot să acționeze individual, ci numai prin sindicatul reprezentativ ales.

De altfel, la negocierea și semnarea contractului colectiv de muncă participă, în numele salariaților, numai sindicatul reprezentativ, neexistând identitate de părți între reclamanți și titularul dreptului subiectiv din cadrul raportului juridic dedus judecății, și anume sindicatul.

În ceea ce privește inadmisibilitatea cererii privind obligarea partenerilor de dialog social să negocieze și, ulterior, pe calea aceleiași acțiuni să acorde cu titlu gratuit un număr de 10000 acțiuni conform ar. 168 pct.6 din Contractul Colectiv de Muncă, instanța constată că petenții urmăresc ocrotirea unor drepturi subiective pe o altă cale decât cea recunoscută de lege.

În ceea ce privește excepția prematurității capătului de cerere privind acordarea cotei de participare la profit instanța constată că acțiunea prin care se tinde la obținerea unor drepturi patrimoniale este condiționată de existența negocierilor. Conform art.3 alin.5 și 6 din Legea nr. 130/1996 republicată, orice drepturi ale salariaților izvorând din contractul colectiv de muncă se vor stabili numai pe baza negocierilor purtate între patronat și sindicatul reprezentativ. Ori în lipsa negocierilor dintre părți, condiție prealabilă conform legii, petenții

nu pot pretinde realizarea unor drepturi izvorând din CCM.

Referitor la fondul cauzei, instanța a constatat că la data de 10.10.2008 între și s-a încheiat protocolul nr. 814, în baza art. 168 alin. 5 din CCM/2008, prin care s-a negociat numărul de acțiuni gratuite acordate de salariaților săi.

La art. I din acest protocol se prevede că " în aplicarea dispozițiilor art. 168 alin. 5 din CCM, va distribui, cu titlu gratuit, fiecărei persoane care beneficiază de acest drept, așa cum este determinat în art.II din prezenta, un număr de 100 acțiuni ordinare, nominative și dematerializate ale

Față de aceste considerente, instanța urmează să considere capătul de cerere privind negocierea și acordarea cu titlu gratuit a acțiunilor, ca rămas fără obiect

În ceea ce privește capătul de cerere privind negocierea și acordarea cotei de participare la profit instanța constată potrivit art.139 din CCM cota de participare, modalitatea concretă de acordare, precum și condițiile de diferențiere vor fi stabilite prin negociere cu. Așadar condiția negocierii este primordială și trebuie îndeplinită anterior realizării dreptului, respectiv acordării cotei de participare la profit.

După cum s-a arătat, mai sus, părțile nu au purtat negocieri cu privire la acest articol din contractul colectiv de muncă, acest capăt de cerere fiind respins ca prematur introdus.

Împotriva acestei sentințe au formulat recurs reclamanții considerând-o ca fiind netemeinică și nelegală.

În motivarea recursului s-a arătat că în mod greșit instanța de fond a respins toate capetele de cerere, și de asemenea instanța a omis să se pronunțe asupra tuturor capetelor de cerere și anume asupra acelora care vizau obligarea celor două pârâte la negocierea numărului de acțiuni ce trebuiau să fie acordate gratuit salariaților începând cu data privatizării, și în condițiile în care acestea nu realizau negocierea obligarea să acorde gratuit un număr de 10.000 de acțiuni la valoarea de piață.

De asemenea, un alt capăt de cerere era acela prin care se cerea să fie obligată la plata către fiecare reclamant de despăgubiri pentru perioada ultimilor 3 ani.

O altă critică a vizat faptul că asupra capătului de cerere privind participarea la profit pentru anul 2007, instanța în considerente s-a pronunțat pe excepție reieșind că trebuie respinsă ca prematur introdusă, însă în dispozitiv a respins-o pe fond.

O altă critică a constat în aceea că motivarea instanței este sumară, reieșind din considerente că toate capetele de cerere au fost prematur introduse, iar din dispozitiv au fost respinse pe fond.

Analizând recursul formulat se constată că este fondat pentru următoarele considerente:

În considerentele sentinței și din motivarea sumară a acesteia reiese că cererile reclamanților vizând negocierea numărului de acțiuni și acordarea cu titlu gratuit a 10.000 de asemenea acțiuni au fost respinse ca prematur introduse, însă în dispozitiv acțiunea în totalitatea ei a fost respinsă ca prematur introdusă. Aceasta în condițiile în care asupra capetelor de cerere privind plata pentru fiecare reclamant a dividendelor pe ultimii 3 ani, precum și a despăgubirilor cuvenite pe ultimii 3 ani ca urmare a neacordării acestor dividende instanța de fond nu s-a pronunțat în nici un fel. Procedând în acest mod instanța a încălcat prevederile art. 129 alin.6 Cod pr.civilă din economia căruia reiese că judecătorii sunt obligați să se pronunțe asupra tuturor cererilor deduse judecății.

Neprocedând în acest mod instanța nu a rezolvat practic fondul cauzei, astfel că în baza art. 304 pct.9 Cod pr.civilă și 312 Cod pr.civilă se impune casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de reclamanții G, A, -, G, n, G, împotriva sentinței civile nr. -/27.11.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SA

Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 23 Iunie 2009.

PREȘEDINTE: Doina Vișan

- -

JUDECĂTOR 2: Marin Panduru

- -

JUDECĂTOR 3: Ioana Moțățăianu

- -

Grefier,

- -

06.07.2009

Red.jud.-

Tehn.AS/3 ex.

Președinte:Doina Vișan
Judecători:Doina Vișan, Marin Panduru, Ioana Moțățăianu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 4227/2009. Curtea de Apel Craiova