Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 4218/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 4218
Ședința publică de la 23 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: - -
JUDECĂTOR 1: Doina Vișan
JUDECĂTOR 2: Marin Panduru
Grefier: - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta SC SA B, împotriva sentinței civile nr. 863/10.02.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, GH A, I, V, GH, M, A, GH, N, M, F, M, I, S, având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns avocat, pentru recurenta pârâtă SC SA B și avocat pentru intimații reclamanți, GH A, GH, M, A, GH, I, M, F, M, cu delegație la dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul e ședință, după care, reprezentanta intimaților reclamanți, depune un set de acte, iar avocat, pentru recurenta pârâtă, precizează că, nu solicită amânarea cauzei pentru observarea actelor.
Nemaifiind alte cereri de formulat ori excepții de ridicat, se constată cauza în stare de judecată și se acordă cuvântul părților asupra recursului.
Avocat, pentru recurentă, solicită admiterea recursului și modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii.
Avocat, pentru intimații reclamanți, solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței Tribunalului Gorj, conform motivelor expuse în concluziile scrise și întâmpinare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr.863 din 10 februarie 2009, pronunțată în dosarul nr,-, Tribunalul Gorja respins excepția lipsei calității procesuale active invocată de intimată.
A admis excepția prescripției invocată de intimată.
A admis în parte acțiunea cu preci area ulterioară formulată de petentii, GH. A, GH., A, GH., - cu domiciliul ales la Cabinet avocat cu sediul în,-, jud. G, împotriva intimatei -, cu sediul în B,-, sector 1.
A obligat intimata la plata către petenti a drepturilor salariale reprezentand aprovizionarea de toamna - iarna in cuantum de un salariu minim pe ramura conform art.176 punct 1 din CCM la nivel de ramură pe anii 2005-2007 pe perioada 2006-2007 cu luarea în calcul a datei încetării contractului individual de muncă al fiecărui petent din cursul anului 2007, actualizat, precum și a
sumelor reprezentând diferențe salariale rezultate prin neaplicarea corectă a art.128 alin5, art.129 alin. 1,2,3, din CCM al SC SA pentru perioada 26.11.2005- 31.12.2007, sume actualizate la data plății efective.
A obligat intimata la plata către petenți a drepturilor bănești reprezentând contravaloarea a 4000 mc de gaze naturale pentru perioada 26.11.2005-31.12.2007, sume actualizate la data plății efective, și va obliga intimata.
A respins ca prescris capătul de cerere privind aprovizionarea toamnă-iarnă aferentă anului 2005, capătul de cerere privind acordarea diferențelor salariale pe perioada 01.01.-25.11.2005 și capătul de cerere privind gazele naturale pe perioada 01.01.-25-11.2005.
A obligat intimata la plata sumei de 10500 lei către petenți reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a constatat următoarele:
Petentii au fost salariatii intimatei asa cum rezulta din mentiunile efectuate in carnetele de munca ale acestora.
Cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată de intimată, instanța consideră că este nefondată, urmând aor espinge, în speță fiind vorba de drepturi salariale, astfel încât, termenul de prescripție este de trei ani conform dispozițiilor art.283 alin.1 lit. c din Codul Muncii.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale active invocată de intimată, instanța urmează să o respingă întrucât potrivit art.1 alin.1 din Legea nr. 130/1996, republicată, contractul individual de muncă este convenția încheiată între patron sau organizația patronală, pe de o parte și salariați, reprezentați de sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizarea precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă, iar petenții au solicitat drepturi ce izvorăsc din CCM în baza unor raporturi de muncă cu intimata.
Conform dispozițiilor art. 176 alin.1 si 2 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol și gaze,Cu ocazia unor evenimente anuale, Paste, Ziua meseriei, C precum si in luna octombrie (pentru aprovizionarea de toamna - iarna), salariatii vor beneficia de cate o suplimentare a drepturilor salariale, sub forma unui adaos in suma fixa. Fiecare din adaosurile de mai sus vor avea un cuantum minim de un salariu minim pe ramura, stabilit conform prevederilor prezentului contract..
Potrivit disp.art. 243 din Codul Muncii executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru parti.
Mai mult decât atât, neindeplinirea obligatiilor asumate prin contractul colectiv de munca atrage raspunderea partilor care se fac vinovate de aceasta.
Față de dispozițiile legale menționate mai sus, instanța consideră că, intimata nu a respectat prevederile disp. art. 176 alin.1 si 2 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol și gaze, respectiv acordarea unei suplimentari a drepturilor salariale, sub forma unui adaos in suma fixa, in cuantum de un salariu minim pe ramura, așa încât urmează a fi admis acest capăt de cerere și obligată intimata la plata către petenți a drepturilor bănești reprezentând aprovizionarea de toamnă iarnă pentru anii 2005, 2006, 2007.
Pe de altă parte, cererea privind diferența de salariu rezultată dintre drepturile primite și drepturile salariale neacordate conform art.128 alin. 5 și art.129 din CCM al, urmează să fie admisă și aceasta cu motivarea că: potrivit art. 128 alin 5 "în cadrul SC SA și al structurilor sale organizatorice salariul de bază minim este de 1,76 ori mai mare decât salariul minim pe economie actualizat", iar conform art.129 alin 1 "salariile de bază minime pe niveluri și funcții sunt cele rezultate din aplicarea la salariul de bază minim actualizat pe SC SA coeficienților minimi prevăzuți pe categorii", așa încât cuantumul acestor drepturi trebuia determinat avându-se în vedere dispozițiile sus menționate.
otrivit art. 187 din CCM la nivel de ramură Energie Electrică, Petrol și Gaze, valabil pe anii 2005- 2008 salariații agenților economici nominalizați în anexa nr.1 pct. B, vor primi un ajutor material egal cu contravaloarea unei cote de gaze naturale. Societatea ai cărei salariați sunt petenții face parte din unitățile menționate în anexă.
In coformitate cu dispozitiile art.178 din CCM, la nivel de ramura pe 2007 alin 1,Salariații agenților economicii, vor primi un ajutor material egal cu contravaloarea a 2500-4000 mc de gaze naturale", iar alin 2 specifica ca "in condițiile in care prin actul adițional la CCM nu s-a convenit introducerea dreptului prevazut la alin.1, in salariul de baza, modalitatea concreta de acordare a acestuia va fi stabilita la nivelul agentului economic".
Deși aceste drepturi nu au fost prevăzute în CCM la nivel de unitate, ontractele colective de munca nu pot conține clauze care sa stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca încheiate la nivel superior, așa încât va fi la plata contravalorii unei cantități de 4000 mc de gaze naturale pentru anii 2005, 2006 și 2007, sume actualizate la data plății efective .
Mai mult decat atat, potrivit disp.art.243 din Codul Muncii executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru parti.
Neindeplinirea obligatiilor asumate prin contractul colectiv de munca atrage raspunderea partilor care se fac vinovate de aceasta.
Pe de alt parte, petentii au introdus cererea de chemare în judecată la data de 26.11.2008, potrivit rezoluției de primire (fila - 1), iar drepturile bănești au fost solicitate începând cu 01.01.2005.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 1 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, dreptul la acțiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripție dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege, iar potrivit art. 3, termenul prescripției este de 3 ani. De asemenea, prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune, potrivit dispozițiilor art. 7 din decretul nr. 167/1958. Cum dreptul petentilor s-a născut la 01.01.2005, iar solicitarea s-a făcut la 26.11.2008, instanța constată că dreptul la acțiune este prescris pentru perioada 01.01.2005-25.11.2005 și capătul de cerere privind gazele naturale pe perioada 01.01.2005-25.11.2005.
Potrivit disp. art.274 Cod de Procedura Civila intimata va fi obligată și la plata cheltuielilor de judecată către petenti reprezentând onorariu avocat.
În consecință, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale active și a admis excepția prescripției invocate de intimată, va admite în parte actiunea cu precizarea ulterioară, a obligat intimata la plata către petenti a drepturilor salariale reprezentand aprovizionarea de toamna - iarna in cuantum de un salariu minim pe ramura pentru fiecare an, cuvenite pentru anii 2006 și 2007, la plata contravalorii unei cantități de 4000 mc de gaze naturale pentru perioada 26.11.2005-31.12.2007, sume actualizate la data plății efective, și va obliga intimata la plata diferențelor salariale rezultate din neaplicarea corectă a art.128 alin5, art.129 alin. 1,2,3, din CCM al SC SA pentru perioada 26.11.2005- 31.12.2007, sume actualizate la data plății efective și a respins ca prescris capătul de cerere privind aprovizionarea toamnă-iarnă aferentă anului 2005, capătul de cerere privind acordarea diferențelor salariale pe perioada 01.01.-25.11.2005 și capătul de cerere privind gazele naturale pe perioada 01.01.-25-11.2005.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta SC SA - MEMBRU GRUP B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
O primă critică a vizat greșita respingere de către instanța de fond a excepției prescripției dreptului la acțiune invocată de către pârâtă. Astfel recurenta a arătat că prima de aprovizionare toamană-iarnă reprezintă alte venituri conform art. 42 din CCM la nivel național, și nu drepturi salariale izvorâte din contractul individual de muncă, astfel că termenul de prescripție este cel de 6 luni prevăzut de art. 283 lit e din Codul Muncii.
O altă critică a vizat fondul cauzei recurenta arătând în esență că acest venit reprezentând suplimentarea salarială pentru aprovizionarea toamnă-iarnă a fost introdus în salariul de bază al salartiaților începând cu anul 1998.
Astfel, prin CCM din anul 1997 la nivel de unitate s- prevăzut urmare a negocierii dintre sindicat și unitate că acest venit va fi introdus în salariul de bază, după un mod de calcul ce va face obiectul unui act adițional la acel contract. Acest fapt s- materializat prin modificarea contractelor colective de muncă din anii succesivi, astfel în CCM pe anii 1998-2001 s-a prevăzut că suplimentările respective se acordă în condițiile în care prin acte adiționale nu s-a prevăzut includerea lor în salariul de bază.
Conform adresei nr. 2412/1998, suplimentarea pentru toamnă - iarnă fost introdusă în salariul de bază, salariile fiind astfel majorate cu 10%, 7% și 5%.
Aceste modificări sunt consemnate și în carnetele de muncă ale salariaților, iar inexistența negocierilor cu privire la aceste drepturi ca și necuprinderea lor în CCM la nivel de unitate ultrioare dovedește că aceste drepturi au fost incluse în salariul de bază și deci nu li se mai cuvin reclamanților.
Analizând recursul formulat se constată că este fondat pentru următoarele considerente;
Din examinarea sentinței, prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului și din oficiu potrivit art.304/1 Cod procedură civilă, Curtea constată că sentința este afectată de motivul de modificare prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Astfel, potrivit art.176 din contractul colectiv de muncă la nivelul ramurii energie electrică, termică, petrol și gaze: " Cu ocazia unor evenimente anuale, Paști, ziua meseriei, C și luna octombrie, pentru aprovizionarea toamnă-iarnă, salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale, sub forma unui adaos, în sumă fixă.
Fiecare din adaosurile de mai sus va avea un cuantum minim de un salariu minim pe ramură, stabilit conform prevederilor prezentului contract.
Condițiile și criteriile de acordare se vor stabili în contractele colective de muncă încheiate la nivele inferioare".
Prin alin.6 se prevede:"Fiecare din adaosurile de mai sus se acordă în condițiile în care, prin contractele colective de muncă încheiate la nivel de agent economic, nu s-a convenit introducerea lui în salariul de bază".
Dispoziții similare există și în art.170 din contractul colectiv de muncă la nivelul grupurilor de unități din industria petrolieră.
Recurenta pârâtă a preluat prin transfer în 2002-2003 personalul de la fosta sucursală " " Ba S NP, iar anterior acestei perioade în contractul colectiv de muncă la nivelul SC 1998 s- prevăzut prin art.168 alin.2 " Suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă a fost introdusă în salariul de bază", conform telexului 2412/1998.
In cuprinsul acestuia s-a menționat că se majorează salariile de bază brute ale personalului începând cu 01.03.1998, pentru aplicarea prevederilor art.168 alin.3 din contractul colectiv de muncă.
În condițiile în care dreptul la suplimentări salariale pentru aprovizionare toamnă-iarnă a fost introdus în salariul de bază al salariaților, în modalitatea menționată, cu începere din 1998, se constată că a fost îndeplinită condiția de la art.176 alin.6 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură.
Instanța a făcut o aplicare greșită a prevederilor legale și eronat a apreciat că nu au fost respectate prevederile art.176 alin.1și 2 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură, deși suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă a fost introdusă în salariul de bază.
Ca atare, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul și va modifica sentința în sensul respingerii acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta SC SA B, împotriva sentinței civile nr. 863/10.02.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, GH A, I, V, GH, M, A, GH, N, M, F, M, I, S.
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Iunie 2009.
PREȘEDINTE: Doina Vișan - - | JUDECĂTOR 2: Marin Panduru - - | JUDECĂTOR 3: Ioana Moțățăianu - - |
Grefier, - - |
07.07.2009
Red.jud.-
Tehn.AS/3 ex.
Președinte:Doina VișanJudecători:Doina Vișan, Marin Panduru, Ioana Moțățăianu
