Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 4772/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 4772
Ședința publică de la 10 Iulie 2009
Complet constituit din:
PREȘEDINTE: Mihaela Mitrancă
JUDECĂTOR 2: Sorina Petria Mitran
JUDECĂTOR 3: Marin
Grefier:
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta Primăria Municipiului C - Instituția Primarului împotriva sentinței civile nr. 753/26.02.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul-reclamant, lipsă fiind recurenta-pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că recursul este declarat și motivat în termen legal.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat se acorda cuvântul pe fondul recursului.
Intimatul-reclamant pune concluzii de respingere a recursului și menținere a sentinței atacate drept temeinică și legală.
CURTEA:
Asupra recursului de față:
Prin sentința nr. 753 din 26 februarie 2009, Tribunalul Dolja admis cererea precizată formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâta Primăria C - Instituția primarului.
A obligat pârâta să plătească reclamantului premiul anual cuvenit pentru activitatea desfășurată în anii 2005, 2006, 2007.
Pentru a pronunța astfel, instanța reținut reclamantul este salariatul Primăriei municipiului C în funcția de asistent personal, așa cum rezultă din contractul individual de muncă depus la dosar.
În anii 2005-2007 nu a beneficiat de plata celui de-al treisprezecelea salariu-premiu anual, deși în conformitate cu dispozițiile legale privind salarizarea personalului din unitățile bugetare era îndreptățită să primească acest drept de natură salarială.
Astfel, potrivit art. 7 alin. 4 din Legea nr. 519/2002 pentru aprobarea OUG nr. 102/1999, privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap care a fost în vigoare până la 01.01.2007 "salarizarea personalului instituțiilor de protecție specială a persoanelor cu handicap se stabilește potrivit legislației aplicabile salariaților din sistemul bugetar".
Sediul reglementărilor legale privind salarizarea salariaților din sistemul bugetar îl constituie Legea nr. 154/1998 modificată și completată prin mai multe acte normative de-a lungul timpului printre care Ordonanța 9/2005 - art. 12, Ordonanța nr. 3/2006-art. 16 și Ordonanța nr. 10/2007 - art. 17 care prevăd că "personalul contractual beneficiază și de celelalte drepturi de natură salarială care se acordă potrivit dispozițiilor legale în vigoare".
Legea 154/1998 se completează cu dispozițiile HG nr. 281/1993 privind salarizarea personalului din unitățile bugetare, așa cum rezultă din penultima dispoziție a anexei Xa L egii nr. 154/1998 potrivit căreia "reglementările cuprinse în HG nr. 281/1993 privind stabilirea salariilor de bază se mențin în vigoare în vederea salarizării personalului încadrat în activitățile cărora nu li se aplică prevederile prezentei legi".
Conform art. 14 din HG 281/1993 "pentru activitatea desfășurată personalul din unitățile bugetare, după caz, la sfârșitul anului calendaristic, anului școlar, stagiunii, etc. de un premiu anual, de până la salariu mediu lunar de bază realizat în anul pentru care se face plata". Plata acestuia se face în conformitate cu dispozițiile din legile bugetului de stat adoptate anual.
Astfel, potrivit art. 7 alin. 4 din Legea 512/2004 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2005 "plata premiului anual aferent anului 2005 pentru personalul din instituțiile publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, se efectuează din prevederile bugetare pe anul 2006, începând cu luna ianuarie 2006" și potrivit art. 5 alin. 3 din Legea 379/2005 a bugetului de stat pe anul 2006 "plata premiului anual aferent anului 2006 pentru personalul din instituțiile publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv pentru personalul aferent activităților de pe lângă unele instituții publice finanțate integral din venituri proprii, se efectuează din prevederile bugetare pe anul 2007, începând cu luna ianuarie 2007".
Având în vedere aceste dispoziții legale, faptul că reclamanta are un contract individual de muncă cu o instituție bugetară, este salariată în conformitate cu legislația specifică sectorului bugetar, legislație care prevede dreptul la al 13-lea salariu (premiu anual), s-a constatat că reclamanta, angajată ca asistent personal al unei persoane cu handicap, are calitatea de bugetar și are dreptul la acordarea și plata celui de-al 13-lea salariu pentru anii 2005-2006 în cuantumul prevăzut de HG 281/1993.
Începând cu 01.01.2007 drepturile asistentului personal sunt reglementate de Legea 448/2006 care în art. 36 lit. "a" prevede că "pe perioada îngrijirii și protecția persoanei cu handicap, pe baza contractului individual de muncă asistentul personal are dreptul la n salariu de bază stabilit potrivit dispozițiilor legale privind salarizarea asistentului social cu studii medii di unitățile de asistență socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi, precum și sporul de vechime și alte sporuri aferente în condițiile legii", iar în art. 39 prevede că "autoritățile administrației publice locale au obligația să prevadă și să garanteze în bugetul local sumele necesare din care se suportă salarizarea, precum și celelalte drepturi cuvenite asistentului personal, potrivit legii".
Se mențin astfel și celelalte drepturi de natură salarială acordate personalului contractual bugetar, în condițiile legii, deci inclusiv premiul anual (al 13-lea salariu) reglementat expres de /1993 și se stabilește în sarcina angajatorului obligația să prevadă și să garanteze în bugetul local sumele necesare din care se suportă plata tuturor drepturilor cuvenite.
Rezultă deci că, dreptul de a primi al 13-lea salariu este în continuare reglementat și i se cuvine reclamantei, plata acestuia urmând să se facă în conformitate cu dispozițiile art. 26 din Legea 486/2006 privind bugetul de stat pe anul 2007, potrivit căruia "plata premiului anual aferent anului 2007, pentru personalul din instituțiile publice indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv pentru personalul aferent activităților de pe lângă unele instituții publice finanțate integral din venituri proprii se efectuează din prevederile bugetare pe anul 2008, începând cu ianuarie 2008".
Împotriva acestei sentințe a declara recurs pârâta Primăria C - Instituția Primarului, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
A susținut că dispozițiile art.36 din 448/2006 prevăd drepturile asistentului personal pe perioada de activitate, printre care nu se regăsește si dreptul la premiul anual.
Că prevederile acestei legi au intrat in vigoare in luna decembrie 2006, fiind aplicabil principiul neretroactivității legilor.
Că in raport de prevederile art.37 Codul muncii, așa cum se observa din conținutul clauzelor cuprinse intre contractele încheiate intre parți, dreptul cu privire la premiul anual nu este prevăzut.
Analizând motivele de recurs in raport cu sentința recurata, Curtea retine următoarele:
Reclamantul a fost salariatul instituției parate așa cum rezulta din contract individual de munca depus in copie la dosar, in funcția de asistent personal al persoanei cu handicap grav.
Ppotrivit rt. 37 (1), din 448/2006, pe perioada îngrijirii și protecției persoanei cu handicap grav, pe baza contractului individual de muncă, asistentul personal are următoarele drepturi: a) salariu de bază stabilit potrivit dispozițiilor legale privind salarizarea asistentului social cu studii medii din unitățile de asistență socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi, precum și spor de vechime și alte sporuri aferente acordate în condițiile legii. Potrivit rt. 40(1) din lege, autoritățile administrației publice locale au obligația să prevadă și să garanteze în bugetul local sumele necesare din care se suportă salarizarea, precum și celelalte drepturi cuvenite asistentului personal, potrivit legii. Dispoziții asemănătoare erau cuprinse si-n textul legal anterior, OUG 102/1999. Astfel, potrivit celor doua acte normative, salarizarea asistenților personali s-a realizat, in perioada solicitata prin acțiune, in conformitate cu grilele de salarizare specifice sectorului bugetar, având ca element de referința salarizarea asistentului social. In consecința, Curtea constata ca instanța de fond in mod temeinic si legal a făcut aplicarea dispozițiilor legale ce reglementează salarizarea personalului din sistemul bugetar cu privire la acordarea premiului anual( 154/1993, HG 281/1993). Prin urmare, dat fiind caracterul de drept legal, premiul anual se cuvenea salariatului, indiferent de existenta unei clauze contractuale inserate sau nu in contractul individual de munca, așa cum rezulta din interpretarea dispozițiilor art.157(2) Codul muncii si art.8 din 130/1996.
Nu se pune problema încălcării principiului retroactivității in condițiile in care dreptul salariatului a fost reglementat prin cele doua acte normative mai sus enunțate cu aplicare in perioada solicitata prin acțiune.
Pentru toate aceste motive, Curtea, in temeiul dispozițiilor art. 312 din Codul d e procedura civila, va respinge recursul ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta Primăria Municipiului C - Instituția Primarului împotriva sentinței civile nr. 753/26.02.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, având ca obiect drepturi bănești.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10 iulie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red. Jud.
2 ex/IE/16.07.2009
fond:
Președinte:Mihaela MitrancăJudecători:Mihaela Mitrancă, Sorina Petria Mitran, Marin
